luni, 21 ianuarie 2008

Drumul nostru



Indiferent de ceea ce se intampla in tara, indiferent de scandalurile politice fara sfarsit, indiferent de listele cu persoane gata sa fie anchetate, drumul nostru trebuie sa duca inainte.
Si cred ca a venit deja momentul ca autodeterminarea, in sensul bun al cuvantului, trebuie sa devina un adevarat motto al Sucevei si al sucevenilor. Avem o regiune cum multi si-ar dori, un relief foarte variat, un potential important agricol si industrial, avem, in plus, un fel de a fi si de a trai specific locuitorilor acestor meleaguri. Avem un bun simt care de multe ori ne duce si la pierdere, mai ales in aceste perioade tulburi.

Avem, mai mult decat atat, obligatia de pastra ceea ce am primit mostenire de la cei care au trait inaintea noastra. De la manastirile voievodale la cetatea de scaun, de la obiceiurile din mosi stramosi la portul si limba noastra. Avem, in acelasi timp, obligatia de a pune in valoare si de a promova tot ceea ce exista frumos si de valoare, de la Izvoarele Sucevei la Probota, de la Panaci la Musenita.

Raspunsul la ceea ce avem de facut nu trebuie inventat. Trebuie doar sa privim inapoi, in istoria mai indepartata sau mai apropiata, atunci cand cuvintele la ordinea zilei erau relatii bune cu vecinii, apropierea de alte regiuni, toleranta fata de cei de alta nationalitate sau credinta. Asa au reusit cei dinaintea noastra sa pastreze un caracter aparte al celor care au trait, traiesc si vor trai aici in Tara de Sus, aproape de Putna, unde Maria Sa Stefan isi doarme somnul de veci, aproape de codrii seculari, unde Dragos – imblanzitorul de zimbri – isi cauta loc de tara.

Mai ramane de pus o intrebare, cina sa faca toate astea? Iar raspunsul nu e nici simplu, nici greu, e la indemana noastra, pentru ca nimeni altcineva, in afara de noi nu ne va ajuta. Noi, sucevenii, suntem singurii in masura sa ne croim drumul nostru, sa vedem mai departe de orizont si sa lasam in urma tot ceea ce a fost rau sau tot ceea ce ne-ar mai putea face rau. Sigur, ceea ce spun e cazul cel mai fericit, aproape abstract si cu certitudine ideal.

Dar avem nevoie sa tintim sus, pentru ca daca Stefan, Petru Musat, Alexandru cel Bun si alti ilustri inaintasi nu visau cu ochii deschisi, mai departe decat puteau cei multi sa viseze, astazi acest petec de pamant n-ar mai fi pastrat atatea comori. Sta in puterea noastra sa continuam ceea ce am inceput si dovezile ca suntem pe drumul cel bun apar in fiecare zi.

Nu mai departe de sfarsitul saptamanii trecute, Suceava si-a capatat identitatea unui pol de crestere, prin organizarea primei editii a Forumului economic regional Bucovina, la care au participat firme din ambele parti ale Bucovinei istorice, Suceava si Cernauti. Dupa aproape un deceniu de constructie asidua in planul relatiilor de colaborare dintre cele doua regiuni vecine, incepem, usor-usor, sa culegem roade. Tot acest efort diplomatic prinde contur si avem acum posibilitatea de a pune fata in fata, la masa dialogului, factori de decizie din administratie, din politica si cel mai important, din mediul de afaceri. Pentru ca, am reusit sa intelegem, dupa multe, foarte multe intalniri romano – ucrainene, ca avem, in calitate de vecini doar doua variante: sa ne intelegem, sau nu. Iar prima dintre variante pare sa fie imbratisata din ce in ce mai mult in toate relatiile existente intre Suceava si Cernauti, in Bucovina istorica.
Ramane doar sa speram ca drumul pe care am decis sa il urmam va fi drumul cel bun.

0 comentarii: