duminică, 11 ianuarie 2009

Reunire fără Merlier

Foto: ucluj.ro

Din cauza contractului mare şi a evoluţiilor sporadice, "U" a renunţat la portarul belgian Merlier (foto). Înţelegerea a fost reziliată de comun acord.

Astfel, Merlier nu va participa la reunirea fotbaliştilor clujeni, care va avea loc luni dimineaţă. "Am avut oferte şi pentru fundaşul Cordoş, dar momentan nu l-am lăsat să plece", a explicat Dan Lazăr, reprezentantul Consiliului Local în conducerea Universităţii.

Singura venire certă este cea a atacantului Sântejudean, dar clubul mai caută un atacant şi un fundaş stânga. După câteva zile de pregătire pe plan local, "U" va pleca în cantonament în staţiunea montană Câmpulung Moldovenesc, probabil singurul stagiu de pregătire înainte de debutul returului.

PD-L şi PSD încep marea împărţeală


Începând cu săptămâna viitoare, PD-L şi PSD vor demara negocierile pentru împărţirea funcţiilor de conducere la nivelul instituţiilor deconcentrate din judeţul Suceava. Potrivit algoritmului anunţat de liderul PD-L Suceava, Gheorghe Flutur, democrat liberalii vor avea prima opţiune în desemnarea unui şef de instituţie, după care PSD va alege două funcţii de conducere ale altor deconcentrate. Potrivit înţelegerii, funcţiile rămase după prima împărţire vor fi distribuite în mod egal, fiecare partid alegându-şi câte doi şefi de instituţii deconcentrate. Încă de pe acum se anunţă o luptă strânsă pentru preluarea conducerilor celor mai importante instituţii din judeţ, respectiv Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Direcţia Silvică, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Garda Financiară sau Direcţia Sanitar Veterinară.

Potrivit spuselor liderului PSD Suceava, Gavril Mîrza, discuţiile între comisiile de negocieri ale celor două partide vor începe în cursul acestei săptămâni, fără a preciza care vor fi instituţiile care sunt în atenţia social democraţilor. În ceea ce-l priveşte pe preşedintele PD-L Suceava, Gheorghe Flutur, acesta a precizat că nu îşi propune să politizeze conducerile instituţiilor publice din judeţul Suceava, iar acolo unde actualii directori au dovedit că sunt performanţi, nu vor interveni modificări în structurile de conducere. „Nu dorim să politizăm funcţiile de conducere. Dacă unii dintre actualii directori sunt specialişti şi au dovedit că pot să facă performanţă, îi vom păstra în funcţie”, a spus Gheorghe Flutur.

PSD vrea „crema” instituţiilor deconcentrate

Surse din cadrul PSD Suceava au declarat că instituţiile vizate de social democraţii vizează instituţii precum Direcţia Silvică, Direcţia Generală a Finanţelor, Inspectoratul Şcolar, Garda de Mediu, Agenţia de Protecţie a Mediului şi Oficiul Judeţean pentru Protecţia Mediului. Oricare ar fi planurile PSD Suceava, alegerea uneia dintre aceste instituţii este condiţionată de opţiunea PD-L, care în mod sigur nu va fi dispus să renunţe la anumite funcţii importante la nivel judeţean. De altfel, deputatul PD-L de Suceava şi membru în comisia de negociere la nivel judeţean, Ioan Bălan, a declarat în cursul zilei de ieri, că democrat liberalii vizează „instituţiile importante, de impact la nivel judeţean”.

Bălan a nominalizat aici Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Direcţia Silvică, instituţii care se află şi în preferinţele social democraţilor. În acelaşi timp, Bălan a mai arătat că în perioada imediat următoare mai multe instituţii deconcentrate ar putea să treacă în subordinea Consiliului Judeţean, lăsând să se înţeleagă că acestea ar putea să revină PD-L. „Acest proces de descentralizare se va produce foarte rapid, urmând să se stabilească care vor fi instituţiile care vor ajunge în subordinea Consiliului Judeţean. Oricum, vreau să precizez că PD-L va promova doar profesionişti, şi nu să preluăm anumite instituţii doar pentru unii oameni. Acolo unde sunt profesionişti la conducerea instituţiilor nu vom face nici o schimbare”, a spus deputatul PD-L de Suceava.

DGFP Suceava ar putea fi prima opţiune a PD-L

Ioan Bălan a lăsat să se înţeleagă că prima opţiune a PD-L, la alegerea şefilor de instituţii, va fi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava. În aceste condiţii, luând este posibil ca şefia acestei instituţii să rămână la actual director Petrică Ropotă, având în vedere că după alegerile parlamentare nu s-a vehiculat nici un alt nume pentru această funcţie. În ceea ce priveşte şefia Inspectoratului Şcolar, în situaţia în care actual inspector şef Petru Carcalete va fi promovat într-o altă funcţie de conducere, respectiv prefect al judeţului, aşa cum se vehiculează, este posibil ca PSD să revină la conducerea acestei instituţii, prin şeful organizaţiei din Suceava, Virginel Iordache.

În acelaşi timp, în situaţia în care Direcţia Silvică ar fi preluată de democrat liberali, este posibil ca actualul director, Valerian Solovăstru să-şi păstreze funcţia. Un alt şef de instituţie deconcentrată care are şanse mari să rămână în funcţie este Petru Dulgheru, la Direcţia Sanitar Veterinară, democrat liberalii insistând să preia această instituţie.

În domeniul sănătăţii publice, PSD şi PD-L îşi dispută Casa de Asigurări de Sănătate, conducerea fiind vizată de doctorii Cristina Iordăchel – PDL şi Mihai Creţeanu – PSD, în condiţiile în care ambii au mai fost la şefia acestei instituţii.

Trei pentru funcţia de prefect al judeţului

Potrivit declaraţiilor făcute la sfârşitul anului 2008 de către preşedintele PD-L Suceava, Gheorghe Flutur, funcţia de prefect al judeţului a reveni democrat liberalilor. Deşi până în momentul de faţă nu există o nominalizare oficială, fotoliul de prefect ar urma să fie ocupat de fostul şef al Direcţiei Silvice Suceava, Sorin Popescu, de actualul inspector şef al învăţământului sucevean, Petru Carcalete, sau de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Vasile Ilie. În condiţiile în care PD-L va prelua funcţia de prefect, PSD ar urma să desemneze două persoane pentru funcţiile de subprefect.

PD-L şi PSD Suceava vor avea câte un secretar de stat

Organizaţiile judeţene din Suceava ale PD-L şi PSD vor avea şi câte un reprezentant în structurile de conducere ale ministerelor. Dacă PSD a anunţat încă de la începutul anului trecut că fostul deputat Mirela Adomnicăi va ocupa o funcţie de secretar de stat în Ministerului Turismului, este de aşteptat ca în cursul zilei de astăzi, democrat liberalul Cristian Irimie să fie nominalizat în funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii Publice.

Irimie a candidat pentru o funcţie de deputat din partea PD-L Suceava, pierzând mandatul în faţa lui Eugen Bejinariu.

HISTORIA MAGISTER VITAE (partea 2)


“Acest rai, unic prin fertilitate, al Daciei a avut locuitori statornici din cea mai adâncă preistorie, iar cei care s-au adăugat cu vremea s-au supus legilor lui fireşti. Civilizația, portul şi datina de acum zece mii de ani subsistă încă. Trecerea culturii romane de cetate se simte întrucâtva în limbă şi inteligență, fără ca fondul original să fie prea alterat. “

“În una din aceste nopți, din pustia din preajma taberei ienicerilor, s-au mişcat meşterii lui Vlad-Vodă. Cortul lui Mahomet-Sultan era acolo, între oştenii săi. Din pământ, din spaima întunericului, deodată s-au deslănțuit urlete de război. Lupii omeneşti au trecut, cu săbiile în dinți, printer carăle legate, apoi prin gardul de suliți încrucişate – şi au pricinuit într-o clipă, în douăzeci de locuri, acea zvârcolire de dobitoc fără cuget a mulțimii, care se chiamă panică. Calfele domneşti lucrau cu repeziciune, străpungând în linie dreaptă şi concentric spre locul unde trebuie să se afle cortul cel mare de matasă; pe când oştimea nebunită se tăia între sine.”

“De aceea facem cunoscut domniilor voastre că pe la Boboteaza trecută a venit de la împărăția Turcului în țara noastră şi asupra noastră mare oaste în număr de 120.000 de oameni[…]
Auzind şi văzând noi aceasta, am luat în mână sabia, şi cu ajutorul Domnului nostru atotputernic, am mers împotriva duşmanilor creştinătății, i-am biruit şi i-am călcat în picioare şi pe toți i-am trecut subt ascuțişul săbiei noastre;[…] Auzind de asta, împăratul cel păgân pofteşte să se răzbune şi va să vie în luna lui mai, cu capul său şi cu toată tăria sa împotriva noastră, ca să supuie țara aceasta, poartă a creştinătății, ferită până acuma de cătră Dumnezeu, de asemenea silă. Dacă această poartă a creştinătății, țara noastră, va fi pierdută[…] atunci toată creştinătatea cade în primejdie.[…] Deci fiți fără întârziere gata.
Din Suceava[…] luna ianuarie în 25, anul Domnului 1475.[…] “

batalie-cu-tatarii

Dacă nu la Palatul Victoria, măcar la Casa Poporului...

Lăsaţi pe-afară la împărţeala Guvernului, moldovenii se pot lăuda, în schimb, cu poziţii de frunte la nivel parlamentar. De la reprezentare în Birourile Permanente ale celor două Camere, pînă la preşedinţi sau vicepreşedinţi în Comisiile de specialitate, majoritatea celor aleşi speră că vor putea promova mai bine proiectele pentru judeţele din care provin.

Sucevenii Orest Onofrei şi Gavril Mîrza, din nou în frunte

Senatorul de Suceava Orest Onofrei, care deţine şi funcţia de prim-vicepreşedinte al Organizaţiei PD-L Suceava, a fost ales în funcţia de secretar al Senatului. Orest Onofrei a cîştigat mandatul de senator din primul tur al alegerilor uninominale din 30 noiembrie. Şi pentru funcţia de secretar al Senatului României Onofrei a fost validat cu majoritate de voturi. La rîndul său, deputatul PD-L de Suceava Dumitru Pardău a fost ales secretar la Camera Deputaţilor.

În cealaltă tabără a "Parteneriatului pentru România", la PSD, fostul preşedinte al CJ Suceava, Gavril Mîrza (senator PSD de Fălticeni), a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Comisiei de privatizare din Senat.

Ioan Chelaru, chestor al Senatului

În rîndul parlamentarilor nemţeni, senatorul PSD are cea mai înaltă poziţie, prin funcţia de chestor al Senatului. Democrat-liberalul Toader Mocanu este vicelider al grupului PD-L din Senat, în vreme ce la Camera Deputaţilor se poate spune că supremaţia aparţine PD-L. Democrat-liberalii Marius Rogin şi Mihaela Stoica sînt vicepreşedinţi la comisiile pentru politică externă, respectiv, pentru reformă economică şi privatizare. De asemnea, ca reprezentant al comunităţii evreieşti din România, dl Aurel Vainer este vicepreşedinte la comisia pentru reformă şi privatizare.

Chiar dacă nu a obţinut funcţie de conducere, tînărul democrat-liberal Marius Neculai, promite că va sprijini proiectele care vizează dezvoltarea Romanului, din postura de membru al Comisiei pentru administraţie publică. "M-am orientat către această comisie tocmai pentru a fi mai aproape de ceea ce înseamnă administraţia publică locală. Aşa cum am spus în campanie, vreau să fiu alături de primarul Leoreanu şi vreau să îi sprijin proiectele. Cu siguranţă vom identifica proiectele pe care le vom transmite la Bucureşti şi le vom susţine acolo pentru a putea primi finanţarea necesară oraşului", a declarat deputatul PD-L de Neamţ.

PNL Iaşi, cel mai cîştigat în comisii

Deputatul PNL de Iaşi Cristian Adomniţei susţine că, deşi formaţiunea politică pe care o reprezintă este în opoziţie, liberalii ieşeni au reuşit să se impună în alegerile pentru comisiile de specialitate ale Parlamentului. Adomniţei susţine că singurii deputaţi ieşeni care au obţinut locuri importante în comisiile Camerei Deputaţilor sînt cei ai PNL. "Relu Fenechiu a fost ales cu o majoritate covîrşitoare preşedinte al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Eu am fost ales secretar la Comisia pentru industrii şi servicii, iar dna Cristina Dobre a fost desemnată secretar al Comisiei pentru sănătate şi familie", a explicat deputatul Cristian Adomniţei. De asemenea, fostul ministru al Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a obţinut preşedinţia Comisiei economice din Senat.

Liberalul Adomniţei mai susţine că, deşi se visau miniştri sau secretari de stat, foştii europarlamentari de Iaşi, actualmente senatori PD‑L, abia au primit funcţiile în eşalonul doi, în comisii "marginale". Astfel, senatorul Dumitru Oprea a fost desemnat secretar al Comisiei pentru petiţii şi abuzuri, iar Mihaela Popa este vicepreşedinte al Comisiei pentru egalitate de şanse. "La Camera Deputaţilor, nici unul dintre cei patru deputaţi PD‑L nu a obţinut o poziţie de conducere, care să sporească şansele de a trece mai uşor proiectele Iaşului prin Parlament", a completat Adomniţei.

În ciuda celor afirmate de liberal, senatorul PD-L Mihaela Popa consideră că a păşit cu dreptul în noua calitate, iar din postura de vicepreşedinte al Comisiei pentru egalitate de şanse va putea să continuie proiectele sociale începute în mandatul de europarlamentar. "În atribuţiile Comisiei intră eliminarea oricăror forme de discriminare socială, promovarea egalităţii între grupurile dezavantajate şi promovarea femeii în societate. Toate acestea reprezintă angajamente asumate de către PD‑L prin programul de guvernare, dar şi proiecte personale cu care am venit în faţa ieşenilor în campania pentru Parlament, cînd am propus, spre exemplu, înfiinţarea de centre sociale în cartiere, pentru persoanele dezavantajate", a precizat Mihaela Popa.

Cît priveşte PSD, aceasta e reprezentată în conducerea comisiilor de specialitate prin deputaţii Luminiţa Iordache şi Vasile Mocanu, secretari ai comisiilor pentru abuzuri şi petiţii, respectiv, pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară. La nivelul grupurilor parlamentare, Anghel Stanciu este vicepreşedinte al grupului PSD de la Camera Deputaţilor, iar colegul său de la Senat Sorin Lazăr este secretar.

Vasluienii, în umbra lui Marian Sîrbu

Dacă democrat-liberalii şi liberalii nu puteau emite pretenţii la mai mult, avînd în vedere scorul obţinut de aceste formaţiuni în judeţ, onoarea vasluienilor a fost spălată de social-democraţi, care fac tot posibilul să ţină pasul cu ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Marian Sîrbu, ales în Colegiul Murgeni. Fostul viceprimar Adrian Solomon a fost ales secretar al Comisiei pentru Muncă şi Protecţie Socială, în vreme ce Doina Silistru a acces în funcţia de secretar al Senatului, fiind totodată membru în comisia pentru învăţămînt.

Iată cum va arăta stâna de oi cu etaj


Suceveanca Mioara Bocănici a făcut macheta şi în primăvară începe construcţia

Noul model de stână seamănă cu o cabană turistică de lux şi are şapte încăperi, apă curentă, generator electric, cabină de duş pentru angajaţi, instalaţie de muls, gresie, faianţă, fosă septică. La intrare este o cameră de dezinfectare, platformă pentru aparate de muls, cameră pentru depozitarea brânzei şi laptelui, chiuvete din inox, bucătărie şi sală de mese, precum şi apă caldă.

Oierii din satul sucevean Broşteni vor avea, din primăvară, o stână cu etaj. O suceveancă a făcut macheta viitoarei construcţii, care va costa cât o garsonieră.

Federaţia Agricultorilor de Munte din Vatra Dornei a iniţiat proiectul unei stâne la standarde europene. Aceasta va fi construită în scop turistic, dar şi pentru a le da o mână de ajutor oierilor din zona de munte a Sucevei. Directoarea Centrului de Formare şi Inovaţii pentru Dezvoltare în Carpaţi (CEFIDEC) Vatra Dornei, Mioara Bocănici, a făcut macheta stânei ecologice pentru construcţia căreia se vor cheltui 10.000-15.000 de euro.

La această sumă se adaugă costurile pentru instalaţiile de muls şi prelucrare, ceea ce duce preţul final al stânei la 25.000-30.000 €. “Ideea unei astfel de construcţii mi-a venit după o vizită în Spania. Am făcut macheta şi în localitatea harghiteană Tulgheş s-a construit prima stână de acest fel. În primăvară, la Broşteni va începe construcţia celei de-a doua stâne ecologice.

Masura anticriza la Primaria Suceava: Fara ore suplimentare platite



Foto: stirilocale.ro
Primaria Suceava intra in randul institutiilor care strang cureaua si de unde sa se inceapa daca nu de la angajati. Astfel, printre masurile anticriza anuntate de primarie se numara eliminarea platilor pentru ore suplimentare, precum si a primelor de Craciun si Paste.

"Anul acesta ne propunem sa reducem cheltuielile din Primarie cu 15%, de aceea voi lua masuri sa nu se mai plateasca ore suplimentare, decat in cazuri exceptionale, iar cei care presteaza munca suplimentara, aceasta fiind o conditie a departamentului din care fac parte, cum sunt cei de la salubrizare si reparatii strazi, vor primi in compensare ore libere, nu bani", a declarat primarul Ion Lungu, citat de Monitorul de Suceava.

Bugetul de austeritate va fi resimtit si prin limitarea drastica a achizitiilor de consumabile, furnituri si alte echipamente tehnice, necesare in activitatea din Primarie.

Ieseanul Cososchi e dorit din nou pe Areni






Chiar dacă oficialii suceveni au anunţat că pe viitor se vor axa numai pe fotbalişti suceveni, este totuşi foarte posibil ca în această iarnă să ajungă pe Areni un fotbalist legitimat la Poli Iaşi, pe care antrenorul principal Ovidiu Murariu şi-l doreşte foarte mult.
Este vorba de Adrian Cososchi, jucător care a mai evoluat pentru gruparea suceveană şi în urmă cu două sezoane.

"Cososchi este un tânăr fotbalist pe care-l cunoaştem foarte bine. Consider că poate fi adus fără un efort financiar deosebit şi ne poate ajuta în tentativa de a ne salva de la retrogradare. Rămâne însă să vedem cum decurg lucrurile la Poli Iaşi, grupare care traversează o perioadă mai dificilă. Dacă nu va fi oprit de Ionuţ Popa în lotul pentru partea a doua a sezonului Ligii I, atunci e foarte probabil ca Adrian Cososchi să ajungă la Cetatea Suceava", a declarat preşedintele sucevenilor, Dumitru Moldovan.

Noile achiziţii, testate în partidele cu Rapid şi Dunărea Giurgiu
Conducătorii suceveni au perfectat pentru data de 24 ianuarie un meci amical în compania formaţiei Dunărea Giurgiu, grupare care efectuează pregătirea de iarnă la Târgu-Neamţ. Dunărea este antrenată în prezent de fostul tehnician al Forestei, Marin Barbu. Partida constituie un bun prilej pentru fotbaliştii suceveni de a se reîntâlni cu foştii lor coechipieri de la Cetatea, Adrian Iordache, Cristian Cojenel şi Constantin Ungureanu, care în prezent activează la echipa giurgiuveană. Cu două zile înainte de acest joc, pe 22 ianuarie, Cetatea va mai susţine un meci şcoală împotriva formaţiei Rapid Suceava. "Aceste două întâlniri constituie şi o bună oportunitate de a testa o serie de fotbalişti din ligile inferioare, susceptibili de a fi transferaţi la Cetatea", a declarat preşedintele grupării sucevene, Dumitru Moldovan. Craiu şi Tomescu de la Viitorul Liteni, Tivodari de la Rarăul Câmpulung-Moldovenesc sau F.Ailenii de la Unirea Boroaia sunt o parte din jucătorii care vor fi testaţi cu această ocazie.

Sex si betii in arestul politiei din Suceava. Incendiatorul Petrica Mandrila sustine ca a organizat petreceri dupa gratii


FreeNews.ro - Revista Presei Online - Sex si betii in arestul politiei din Suceava. Incendiatorul Petrica Mandrila sustine ca a organizat petreceri dupa gratii

Individul care a incendiat vila si pensiunea unui afacerist sucevean, la comanda unui alt patron, sustine ca politistii i-au facut cadouri, i-au dat de baut si chiar l-au lasat sa faca sex cu iubita lui, in arest, pentru a da o declaratie impotriva prietenului sau.

Petrica Mandrila, cel care a declansat cele doua incendii, si-a schimbat declaratiile dupa ce a fost lasat sa imparta celula cu afaceristul Ioan Popovici - considerat autorul moral al atacului mafiot. Desi initial a spus politistilor ca a provocat incendiile la comanda lui Popovici si ca acesta l-a platit cu 24.900 de lei si i-a promis ca ii va cumpara un apartament, acum, Mandrila si-a schimbat radical declaratiile. Dupa ce a stat o perioada in aceeasi celula cu Popovici, Mandrila a afirmat in fata judecatorilor ca politistii l-au obligat sa-l bage la apa pe Popovici. El sustine ca, in schimbul primei sale declaratii, anchetatorii i-au permis intalniri amoroase cu prietena sa, in arestul politiei, i s-a dat de baut si i s-a oferit un MP3 player cu sute de melodii, ca sa-i treaca timpul mai usor dupa gratii. Intrebat cum de a fost posibil ca turnatorul Mandrila sa ajunga in aceeasi celula cu patronul pe care acesta il acuza de atacul mafiot, directorul penitenciarului a declarat ca totul s-a facut conform legii. "Nu e nimic anormal in aceasta situatie! Cei doi detinuti au cerut sa stea impreuna, iar instanta de judecata nu a precizat in vreun fel ca interzice acest lucru", a precizat directorul inchisorii.

52 de ani de la alegerea lui Iustin Moisescu ca Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei



Astăzi, 10 ianuarie 2009, se împlinesc 52 de ani de la alegerea lui Iustin Moisescu ca Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei.
Născut la 5 martie 1910, în localitatea Cândeşti - judeţul Argeş, Iustin Moisescu a fost şi Arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului.

Iustin Moisescu a desfăşurat de-a lungul anilor o bogată activitate editorială. Ca profesor de teologie a scris mai multe lucrări de specialitate de studiul Noului Testament. De asemnenea, ca ierarh a publicat numeroase articole, pastorale, cuvântări, toate de interes pastoral şi misionar.

Mitropolitul Iustin Moisescu a construit în plin comunism Centrul eparhial din Iaşi şi peste 70 de biserici şi capele. A restaurat, integral sau parţial, peste 20 de mănăstiri şi schituri: printre acestea Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Sihăstria, Secu şi Văratec.

Mitropolitul Iustin Moisescu a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1977. A trecut la cele veşnice la data de 31 iulie 1986, la Bucureşti.

Sursa: TRINITAS TV

Seara Eminescu



Casa de Cultura Municipala Radauti, Primaria Radauti impreuna cu Universitatea de Arte "George Enescu" Iasi organizeaza:

SEARA
EMINESCU

Recitatori:

Anca Zavalichi
Alexandru Petrila
(Universitatea de Arte "G. Enescu" Iasi - Departamentul Teantru)

Florin Hergheligiu
- viola
Ciprian Ciotlos (asistent universitar)
- pian

Joi 15 Ianuarie 2009, la ora 19:00
Sala Casei Municipale de Cultura
INTRARE LIBERA

Contracte. Vînzare


Colegiul civil al Tribunalului Suprem
Decizie nr. 1433 din 03/10/1957
Contracte. Vînzare. Anularea titlului de proprietate al vînzătorului nu atrage caducitatea titlului subachizitorului dacă acesta este de bună credinţă

La 15 martie 1951 Federaţia comunităţilor evreeşti, secţia Rădăuţi a cerut Tribunalului popular al raionului Rădăuţi că, pe cale de ordonanţă preşedinţială să dispună întabularea dreptului de proprietate al comunităţii asupra imobilului din Rădăuţi, str. Pompierilor nr. 2, fosta proprietate a numitei M.E., evreică, decedată în Transnistria unde fusese deportată în anul 1941.
Prin ordonanţa nr. 87/1951, Tribunalul popular al raionului Rădăuţi a admis cererea şi a ordonat întabularea dreptului de proprietate în favoarea Federaţiei comunităţilor evreeşti. Pe baza acestei ordonanţe, secţia de carte funciară a efectuat întabularea.
La 10 iulie 1953, Federaţia comunităţilor evreeşti, prin actul autentificat de Notariatul de stat al raionului Rădăuţi sub nr. 291/1953, a vîndut imobilul lui C.I.
La 14 august 1954, K.P., sora defunctei M.E., a chemat în judecată pe C.I şi - printr-o modificare a acţiunii - şi Federaţia comunităţilor evreeşti, pentru a se pronunţa anularea actului de vînzare-cumpărare mai sus arătat şi pentru a se recunoaşte reclamantei dreptul de proprietate asupra imobilului, întrucît este moştenitoarea legală a defunctei. Tribunalul popular al raionului Rădăuţi, prin sentinţa civilă nr. 976/955, a respins acţiunea ca nefondată, pe considerentul că, în raport cu probele administrate, trecerea imobilului în proprietatea federaţiei s-a făcut în baza unui titlu legal - ordonanţa preşedinţială data în temeiul decretului nr. 113 din 30 iunie 1948 şi deci actul de vînzare-cumpărare între federaţie şi C.I., este, de asemenea, valabil.
În cursul judecăţii acestui proces, la 6 decembrie 1954, K.P. a introdus şi o contestaţie împotriva menţionatei ordonanţe preşedinţiale, invocînd calitatea sa de succesoare legală. Contestaţia a fost respinsă ca nefondată de acelaşi tribunal popular prin sentinţa nr. 977/1955, cu aceeaşi motivare că federaţia a devenit în mod legal proprietara imobilului în temeiul Decretului nr. 113/1948.
Împotriva acestei sentinţe contestatoarea a declarat recurs, pe care Tribunalul regional Suceava l-a admis prin decizia nr. 2391/1955, pe considerentul că instanţa de fond nu a ţinut seama de probele administrate de contestatoare - printre care un certificat al administraţiei financiare care atestă că la 27 ianuarie 1948 K.P. a plătit taxele succesorale pentru moştenirea defunctei M.E., - la lumina cărora trebuia să examineze dacă federaţia mai putea dobîndi proprietatea imobilului în litigiu pe baza Decretului nr. 113/1948 şi dacă subachizitorul C.I. a fost sau nu de bună credinţă cînd a cumpărat imobilul, ţinîndu-se seama şi de dispoziţiile art. 37 al Legii din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, care prevede un termen trei ani pentru introducerea - cu efecte şi faţă de terţii de bună credinţă - a acţiunii de rectificare a unei întabulări, întrucît actul a fost încheiat în anul 1953 şi acţiunea a fost introdusă în 1954.
Rejudecînd cauza ca instanţă de trimitere, Tribunalul popular al raionului Rădăuţi, prin sentinţa nr. 5098/1955, a admis contestaţia introdusă de K.P., a anulat ordonanţa nr. 87 din 5 aprilie 1951 prin care se întabulase dreptul de proprietate al Federaţiei comunităţilor evreeşti, precum şi actul de vînzare-cumpărare autentificat sub nr. 291/1953 între această Federaţie şi C.I. obligînd pe ambii pîrîţi să recunoască dreptul de proprietate al reclamantei K.P. şi, totodată, a dispus anularea întabulării dreptului de proprietate al lui C.I.
În motivarea soluţiei date, instanţa arată că reclamanta, care este sora defunctei M.E., a făcut dovada că a plătit în anul 1948 taxele succesorale şi federaţia era obligată, pentru a obţine întabularea dreptului său de proprietate, să facă cercetări şi să dovedească lipsa moştenitorilor, ori în speţă atare dovadă nu a fost făcută. Faptul că timp de mai mulţi ani reclamanta nu s-a interesat de imobil, adaugă instanţa, ar fi justificat trecerea imobilului în proprietatea statului pe baza Decretului nr. 111/1951, iar nu culegerea bunului de către federaţie în temeiul Decretului nr. 113/1948, care se referă la cazul cînd un evreu deportat a murit fără moştenitori. În ceea ce priveşte pe subdobînditorul C.I., instanţa arată că acesta era obligat să verifice titlul vînzătoarei, deci trebuie să suporte consecinţele neglijenţei sale, iar proba cu martori cerută pentru a dovedi buna sa credinţă este neconcludentă, ea neputînd înlătura consecinţele ce decurg din faptul de a fi cumpărat de la un neproprietar, rezoluţiunea dreptului său.
Recursurile declarate de ambii pîrîţi au fost respinse ca nefondate de Tribunalul regional Suceava, prin decizia nr. 688/1956, instanţa de recurs însuşindu-şi considerentele de fapt şi de drept din sentinţa primei instanţe. Instanţa de recurs subliniază reaua credinţă a federaţiei, care trebuia să cerceteze şi registrele fiscale, unde ar fi găsit-o pe reclamantă ca proprietară, iar în ceea ce priveşte pe subdobînditorul C.I., arată că prin decizia nr. 2391/1955 a Tribunalului regional Suceava, care a admis recursul la sentinţa de respingere a contestaţiei, s-a decis cu putere obligatorie, potrivit art. 315 C. proc. civ., că acesta, chiar dacă a fost de bună credinţă, trebuia să suporte consecinţele ce decurg din anularea întabulării dreptului de proprietate al vînzătoarei, întrucît nu au trecut trei ani de la întabularea vînzării pînă la introducerea contestaţiei.
Împotriva ultimelor două hotărîri pronunţate în cauză Preşedintele Tribunalului Suprem al R.P.R. a declarat recurs în supraveghere pentru casarea lor ca netemeinice şi nelegale, numai în ceea ce priveşte anularea titlului subachizitorului C.I.
În principiu, anularea titlului de proprietate al transmiţătorului cu titlu oneros al unui bun nu atrage caducitatea actului în ce priveşte pe subachizitor, în cazul în care acesta este de bună credinţă. Prin urmare, pentru a pronunţa anularea actului de vînzare-cumpărare încheiat între Federaţia comunităţilor evreeşti şi C.I. şi pentru a dispune radierea din cartea funciară, a dreptului de proprietate al acestuia, instanţele trebuiau să constate că a fost de rea credinţă, în sensul că a cunoscut sau, dînd dovadă de o diligenţă normală, ar fi putut să cunoască nevaliditatea titlului de proprietate al vînzătoarei şi faptul ca intimata K.P. este proprietara imobilului. Buna credinţă prezumîndu-se, reaua-credinţă trebuia dovedită.
Argumentul de drept, bazat pe dispoziţiile art. 37 al legii din 27 aprilie 1938, în sensul că anularea titlului vînzătoarei atrage şi anularea vînzării faţă de cumpărător, chiar dacă aceasta a fost de bună credinţă, este greşit. Într-adevăr, potrivit textului citat, sub regimul de publicitate imobiliară al cărţilor funciare această consecinţă, care constituie o excepţie de la regula că, în principiu, dobînditorul cu titlu oneros de bună credinţă este apărat, se produce numai dacă acţiunea de rectificare, prevăzută de art. 37, se introduce într-un termen de trei ani, socotiţi de la înregistrarea cererii pentru înscrierea dreptului, a cărui rectificare se cere. Instanţele au calculat greşit acest termen de la data de 10 iulie 1953 cînd federaţia a vîndut imobilul lui C.I, întrucît acest termen trebuia socotit de la data de 15 martie 1951 cînd federaţia a cerut şi a obţinut întabularea dreptului său de proprietate, deoarece dreptul lui C.I. devine caduc numai în ipoteza în care se anulează titlul de proprietate al vînzătoarei. Pentru a-şi apăra dreptul, reclamanta era obligată să reacţioneze înlăuntrul termenului de trei ani de cînd s-a făcut această primă întabulare, care o prejudiciază, neputîndu-se concepe ca dreptul federaţiei să rămînă neatins şi să se anuleze numai dreptul subdobînditorului. De altfel, în acest sens a şi fost formulată contestaţia şi s-au pronunţat hotărîrile.
Pentru a stabili în subsidiar reaua-credinţă a subachizitorului C.I., instanţele arată că el nu a depus diligenţa necesară pentru a verifica dacă titlul de proprietate al vînzătoarei - ordonanţa nr. 87/1951 - este sau nu valabil, şi că, în cadrul dispoziţiilor decretului nr. 113/1948, această ordonanţă avea un caracter de provizorat, consfinţind pentru federaţie numai un fapt de administrare a imobilului, iar nu un drept de proprietate.
Aceste argumente sînt greşite în drept şi în fapt. Este de reţinut, în primul rînd, că potrivit decretului nr. 113 din 1948, titlul de proprietate al Federaţiei comunităţilor evreeşti cu privire la bunurile ce au aparţinut evreilor, morţi în urma măsurilor de persecuţie rasială şi care nu au lăsat moştenitori, îl constituie legea - art. 1 din acest decret - care nu prevede nici o procedură judiciară sau administrativă, pe baza căreia federaţia să obţină titlul constatator al dreptului său de proprietate. Legea impune numai condiţii de fond obligatorii, şi anume îndatorirea, sub sancţiune penală, pentru deţinătorii acestor bunuri de a le declara, dreptul şi obligaţia federaţiei de a cere lămuriri şi de a prezenta dovezile necesare. Este adevărat că art. 3 indică trei categorii de măsuri, două cu caracter provizoriu - inventarierea bunurilor şi preluarea şi administrarea acestora - şi una cu caracter definitiv - luarea în proprietate a bunurilor, în scopul vînzării lor pentru ajutorarea, din fondurile obţinute, a populaţiei evreeşti nevoiaşe. Art. 7 arată că preluarea se face pe cale de ordonanţă preşedinţială, desigur pentru ipoteza în care bunurile se găsesc în posesia unor terţi, care refuză predarea lor, sau pentru a justifica, pînă la luarea în proprietate, faţă de terţi, dreptul de administrare a bunurilor de către federaţie.
În speţă, federaţia a stăpînit în fapt şi a administrat imobilul în litigiu, încheind contracte de locaţiune şi încasînd veniturile, iar intimata a recunoscut la interogatoriu că în tot timpul pînă la introducerea acţiunii nu a făcut acte de administraţie.
În aceste condiţii, ordonanţa din 5 aprilie 1951, aşa cum rezultă clar din însuşi conţinutul ei, nu poate fi interpretată ca o simplă măsură, luată în vederea recunoaşterii dreptului de administrare a imobilului, ea fiind în realitate, cum arată limpede dispozitivul ei, un act prin care s-a ordonat întabularea dreptului de proprietate al federaţiei, pe considerentul că din certificatul depus şi acceptat de instanţă ca o probă suficientă, a reieşit că fosta proprietară a imobilului a decedat fără moştenitori.
Un act judiciar trebuie interpretat în raport cu conţinutul său. Chiar dacă, într-o interpretare strict formală ordonanţa prevăzută de art. 7 s-ar referi numai la preluarea bunurilor în administraţie, în sensul art. 3, lit. b, din moment ce decretul nu prevede o procedură specială pentru preluarea definitivă a bunului în proprietate şi nici cel puţin pentru constituirea titlului de proprietate o acţiune judiciară fiind exclusă din cauza lipsei pîrîtului, deoarece, prin ipoteză, defunctul nu a lăsat moştenitori - în mod just instanţa, care a stabilit că federaţia, dovedind lipsa de moştenitori, a devenit proprietara imobilului, a socotit că tot pe aceeaşi cale sumară se poate ordona şi întabularea dreptului de proprietate, această ordonanţă, fiind în realitate o încheiere de întabulare.
Ceea ce interesează în soluţionarea speţei este faptul că din conţinutul ordonanţei rezultă cu claritate că aceasta nu a fost o măsură provizorie pentru predarea în folosinţă a bunurilor - măsura de care federaţia, care stăpînea imobilul, nici nu avea nevoie, - ci un act judiciar, prin care, recunoscându-se dreptul de proprietate al federaţiei, s-a dispus întabularea acestui drept pentru a-l face opozabil terţilor.
În aceste condiţii cumpărătorul C.I., a cărui rea credinţă nu a fost dovedită, a dobîndit în mod valabil proprietatea imobilului, şi el, în calitate de terţ de bună credinţă, nu trebuie să suporte consecinţele anulării titlului vînzătoarei. Faptul că în registrele fiscale intimata figurează ca proprietară, întrucît în anul 1948 a plătit taxele succesorale, nu poate constitui prin el însuşi un element suficient pentru a dovedi sau prezumă reaua-credinţă a cumpărătorului, care nu avea obligaţia de a cerceta decît registrul de publicitate funciară. Un element de fapt important în legătură cu stabilirea relei credinţe era şi posesiunea imobilului, instanţa trebuind să verifice dacă intimata, după plata taxelor succesorale, a posedat imobilul ca proprietară; în această privinţă pîrîţii i-au opus recunoaşterea la interogatoriu şi contractele de închiriere a imobilului pe mai mulţi ani în urmă, încheiate de federaţie şi depuse de ei la dosar, situaţie de fapt pe care era firesc ca un cumpărător să o cerceteze atunci cînd vrea să cumpere un imobil. Instanţa de judecată a respins în mod nejustificat probele cerute de C.I., pentru a-şi dovedi buna credinţă, în ipoteza în care ar fi reţinut unele împrejurări de natură să răstoarne prezumţia legală a bunei sale credinţe, aceste probe referindu-se la chestiuni de fapt, concludente în rezolvarea cauzei în ceea ce priveşte pe acest pîrît.
Pentru aceste motive, recursul în supraveghere se admite casîndu-se în limitele precizate, ca netemeinice şi nelegale, sentinţa nr. 5098/1955 a Tribunalului popular al raionului Rădăuţi şi deciziile civile nr. 2391/1955 şi 688/1956 ale Tribunalului regional Suceava, cauza trimiţîndu-se pentru rejudecare aceluiaşi tribunal popular.

Moldova: companiile aeriene şi-au luat „zborul“ de pe piste

Moldovenii ajung cu greu în vestul Europei prin curse aeriene directe.

Din aeroporturile de la Iaşi, Bacău şi Suceava există, în prezent, doar trei curse directe spre Austria, Spania şi Italia.

Conducerea Aeroportului Internaţional Iaşi a precizat că sunt mulţi operatori aerieni care ar vrea să introducă curse low-cost, dar că pista îngustă reprezintă principalul impediment.

Singura cursă externă din Iaşi a fost introdusă în urmă cu trei ani de Austrian Airlines cu destinaţia Viena.

Bacăul, campion la curse

De pe acest aeroport se mai poate ajunge la Timişoara şi la Bucureşti prin curse zilnice. Ceva mai bogat decât Iaşiul la acest capitol este Bacăul. De aici se poate zbura direct către Barcelona, Roma şi Torino.

De la Suceava însă nu există niciun zbor direct în afara ţării. „De pe aeroportul din Suceava există curse internaţionale doar cu escală la Timişoara şi Bucureşti”, au precizat reprezentanţii Aeroportului „Ştefan cel Mare” din Suceava.

Interimatul lui Relu Fenechiu la conducerea PNL Suceava a expirat


Senatorul PNL de Suceava Tiberiu Prodan a declarat, ieri, ca interimatul de 6 luni al deputatului de Iasi Relu Fenechiu la conducerea organizatiei sucevene s-a incheiat si ca va solicita Delegatiei Permanente numirea altui presedinte interimar pana la organizarea alegerilor in organizatie.

Tiberiu Prodan a aratat ca, potrivit Statutului, perioada de interimat este de 6 luni, iar Relu Fenechiu a fost numit presedinte interimar al organizatiei in data de 9 iulie. "Nu e cazul sa mai vina sa ne dea sfaturi", a spus Prodan. Acesta a precizat ca, in mandatul de presedinte interimar al organizatiei PNL Suceava, Relu Fenechiu a participat la 4 sedinte ale Biroului Permanent Judetean si ca nu s-a simtit o revigorare a activitatii filialei. "Nu merge treaba bine in organizatie", a spus senatorul liberal.

Deputatul Relu Fenechiu a fost numit presedinte interimar al organizatiei judetene PNL Suceava dupa ce, in luna iulie, mandatul fostei conduceri interimare a organizatiei a incetat. Organizatia PNL Suceava a ramas fara presedinte in februarie 2008, dupa ce liderul ales, primarul Sucevei, Ion Lungu, a decis sa se inscrie in PD-L.