marți, 9 octombrie 2007

"Super-barabula" olandezo-suceveană

Cîmpulung Moldovenesc



Despre minunea de cartof de 2,5 kilograme oferit ca trofeu ministrului Agriculturii, Decebal Traian Remeş, la "Festivalul lăptarilor" de la Cîmpulung Moldovenesc s-a dus vestea în toată ţara.

"Super-barabula" olandezo-suceveană

Ministrului nu i-a venit să creadă că nu-i butaforie, ci un cartof cumsecade, apoi s-a bucurat că în sfîrşit va putea duce soţiei sale un cartof uşor de curăţat şi probabil că în drum spre capitală se va fi gîndit că agricultura stă foarte bine, cu secetă cu tot, dacă i-a fost dat să vadă cu ochii lui asemenea rezultate.

Kondorul cît porcuşorul

Cartoful rozaliu şi plesnind de sănătate, mare cam cît un porcuşor de lapte, a fost botezat imediat de asistenţă "Superbarabula", chiar dacă soiul în cauză se numeşte altfel. Şi de atunci toată lumea care a văzut minunea numai despre asta vorbeşte, deşi se află în "patria cartofului", unde s-au văzut şi s-au auzit multe în domeniu. "Superbarabulei" ar trebui să i se spună însă, după carte, Kondor, pentru că aşa se numeşte soiul din care cu onoare a dovedit că face parte. "Este un soi olandez şi cartoful cel mare a fost totuşi o excepţie. De obicei cartofii din acest soi nu cîntăresc decît aproximativ un kilogram. Este însă productiv chiar şi aşa, iar noi am obţinut anul acesta o producţie de 60 de tone la hectar", ne-a spus ing Vasile Tofan, reprezentantul Asociaţiei cultivatorilor de cartofi "Sucidava" din Suceava.

Obrazul subţire...

Asociaţia cu pricina a avut, sub egida Federaţiei naţionale a cartofului, un stand specializat la festival. Potrivit ing Tofan, toţi cei din asociaţia suceveană sînt oameni cu foarte multă experienţă, majoritatea agronomi care îşi iubesc cu patimă meseria şi au format asociaţia tocmai pentru că au avut mereu convingerea că nu e musai să sapi şanţuri prin Italia ca să cîştigi cinstit un ban. În străinătate tot au trebuit să circule, e drept, dar pentru contracte de afaceri. Şi au dovedit că se poate face agricultură cu rezultate frumoase şi pe la noi, ba chiar că se poate trăi frumuşel din asta. Numai să se vrea şi să se poată schimba în primul rînd o păguboasă mentalitate de pe la noi. "Noi am expus aici, împreună cu alţi producători, 8 soiuri de cartofi de foarte bună calitate, dar avem cam 20. Fiecare soi are particularităţile lui. Ceea ce s-a văzut la standul nostru se mai cultivă prin Covasna, Harghita şi Braşov, dar prin ţară nu prea se găsesc. Kondor este un soi foarte bun, dar are nevoie de condiţii speciale şi de tratamente aplicate corect şi la timp. Este destul de sensibil la mană, dar asta nu trebuie să fie un defect. Din păcate, este o problemă pentru toate aceste soiuri care produc cartofi foarte mari. Cercetările de ameliorare nu au putut să facă imposibilul, adică să fie şi mari şi gustoşi şi să se mai şi îngrijească singuri cartofii. Sigur că în aceste condiţii este necesară foarte multă grijă din partea cultivatorului, trebuie să ştie ce şi cînd să facă pentru a proteja planta, trebuie să se informeze dacă apare vreo problemă, ca să aibă plante sănătoase şi recolte cu cartofi mari ca aceştia. Poate părea mai complicat şi un pic mai costisitor, dar nimic nu se poate face fără muncă şi răbdare, nici măcar un cartof de calitate", a mai spus ing Tofan.

Fără număr!

Multe gospodine s-au gîndit, la vederea "Superbarabulei", că ar fi interesant să cureţe un singur cartof din care să facă şi tocăniţa, dar şi borşul. Şi gospodarii s-au gîndit că ar fi foarte nimerit să scoată recolte de vreo cinci ori mai mari de pe aceleaşi suprafeţe de teren. Oamenii s-au tot chibzuit că n-ar fi rău să încerce şi mulţi dintre ei deja au decis că la primăvară vor face un pas spre schimbare. Mare lucru, pentru că localnicii sînt recunoscuţi pentru încăpăţînarea cu care folosesc repetat sămînţa de cartof degenerată, din propria recoltă, din zgîrcenie sau din convingerea stupidă că "e bun soiul şi pentru mine, dacă a fost bun pentru bunicul şi pentru tata". Specialiştii din asociaţia suceveană admit că preţul pentru cartoful de sămînţă din soiurile expuse la standuri este un pic mai mare, dar spun că merită să fie făcută investiţia. "Kilogramul de sămînţă de elită, din import, costă la noi 2,8 lei. În anul al doilea însă, sămînţa produsă de noi o oferim şi cu 1,5 lei kilogramul. Dacă e bine îngrijită cultura, investiţia merită din plin. Nu e nevoie să umble mult cineva ca să obţină sămînţa ori indicaţiile pentru cultivare. Noi ajutăm pe oricine şi de la asociaţie se poate cumpăra oricît, de la un kilogram la mii de tone. Important este să vrea omul să cultive ceva de calitate şi să ştie să o facă. Noi îl ajutăm", a conchis ing Tofan.

0 comentarii: