miercuri, 23 ianuarie 2008

Suceava, plină de gropi şi noroaie



Gheaţa şi zăpada care s-au topit de câteva zile au scos la iveală o faţă deloc plăcută a Sucevei. Deşi este vorba despre municipiul reşedinţă de judeţ, indiferent de cartier, cele mai multe străzi sunt fie înecate în noroi, fie presărate cu gropi şi şanţuri adânci.

Când vine vorba despre explicaţii pe marginea acestei situaţii cu care sucevenii se confruntă zi de zi, autorităţile locale aduc, inevitabil, în discuţie lucrările de reabilitare a reţelei de termoficare, desfăşurate în toamna anului trecut, dar şi intervenţiile ce urmează să se facă, din primăvara acestui an, la reţelele de apă şi canalizare.

Dacă lucrările de termoficare sunt „vinovate” pentru starea deplorabilă a asfaltului de pe mai multe străzi din Suceava, proiectul ce va viza reţelele de apă şi canalizare reprezintă motivul pentru care pe foarte multe străzi nu a mai putut fi turnat covor asfaltic.

Astfel, de mai bine de o săptămână, chiar dacă topirea zăpezii ar fi trebuit să fie o veste bună pentru pietoni şi şoferi, sucevenii se văd nevoiţi să înoate prin apă şi noroi şi să se deplaseze prin gropi şi şanţuri apărute în asfalt.

Cratere, noroi şi nervi întinşi la maxim

Una dintre cele mai aglomerate străzi din municipiul Suceava arată acum ca un veritabil front de luptă. Strada Petru Rareş, porţiunea cuprinsă între intersecţiile cu strada Vasile Alecsandri şi, respectiv, cu strada Ion Creangă, s-a transformat într-un şanţ imens prin care şoferii, nevoiţi să circule în zonă, trebuie să treacă cu autoturismele.

Nici pietonii nu au viaţa mai uşoară din cauza numărului mare de maşini parcate în faţa Serviciului de Înmatriculări Auto, zonă în care practic nu mai există trotuar. Vinovată pentru această situaţie este, în cea mai mare parte, societatea Test Prima, care a efectuat lucrările la reţeaua de termoficare de pe strada Petru Rareş. Lipsa de respect pentru cetăţean este evidentă pentru că, deşi şanţul a fost săpat de-a lungul străzii, nimeni nu s-a mai sinchisit să îl umple periodic cu pământ, după tasarea acestuia.

Pe strada Ion Neculce, din cartierul Zamca, sportul extrem la ordinea zilei rămâne trecerea dintr-o groapă în alta, pentru că numărul acestora face imposibilă ocolirea lor.

Situaţia este aceeaşi şi pe alte străzi din zonă, precum Grigore Ureche, Vişinilor, Stejarului sau Narciselor. Grămezi mari de pământ au luat locul spaţiilor verzi, pe care, şoferii mai îndrăzneţi le-au transformat în locuri de parcare că, vorba aceea, dacă autorităţile nu respectă puţinele suprafeţe cu iarbă pe care le mai are Suceava, de ce ar trebui să o facă cetăţenii?

O adevărată mlaştină a răsărit şi pe strada Ştefan Tomşa, evident, din cauza lucrărilor de termoficare. Locatarii din zonă, care vor să iasă din blocuri, au doar două variante: să uite de civilizaţie şi să treacă prin noroi, ignorând calitatea încălţămintei, sau să apeleze la o pereche de cizme din cauciuc.

Catacombele din buricul târgului

O dovadă că nu doar lucrările de termoficare au transformat Suceava într-un oraş al gropilor şi noroaielor este strada Universităţii. Aşa zisele „investiţii” făcute de societatea care a ridicat supermarketul Kaufland din Suceava se traduc, în mod ciudat, în capace de canal afundate în asfalt şi gropi care traversează practic strada. O avarie de amploare la reţeaua de apă a lăsat urme adânci şi pe strada Alexandru cel Bun, unde, în zona Centrului Militar Judeţean, şoferii simt senzaţiile tari ale lansării de pe o trambulină.

Nici cartierele Burdujeni şi Obcini nu au scăpat de urmările vremii şi ale vremurilor. Fie că este vorba despre traversările făcute pentru reabilitarea reţelei de termoficare, fie de materialul antiderapant împrăştiat pe timpul ninsorii, străzile din cele două cartiere lasă mult de dorit din punct de vedere al curăţeniei.

Primarul Sucevei Ion Lungu a declarat că, în conformitate cu contractul pe care Primăria îl are cu societatea de salubrizare Rosal, activitatea de spălare a străzilor se va putea face numai începând din 15 martie. Acesta este de părere că, pe lângă faptul că este o activitate costisitoare, în acest sezon este şi inutilă pentru că umezeala, îngheţul şi dezgheţul provoacă scurgerea mâlului de pe străduţele lăturalnice şi de pe spaţiul verde.

Latura bună a lucrărilor de reabilitare a reţelelor de utilităţi

Autorităţile locale susţin că, din păcate, foarte mulţi suceveni s-au obişnuit să vadă doar aspectele negative ale proiectelor de reabilitare a reţelelor de termoficare, apă şi canalizare, uitând de beneficiile acestora.

În opinia viceprimarului Angela Zarojanu, aceste sacrificii merită în contextul în care, prin aceste lucrări, creşte randamentul, dar scade valoarea facturilor pentru utilităţi. În acelaşi timp, este înlăturat şi pericolul producerii de avarii din cauza vechimii reţelelor şi scade nivelul pierderilor pe reţele, suportate din buzunarul contribuabilului.

Evident, autorităţile le cer sucevenilor răbdare şi înţelegere. Cu toate acestea, locuitorii municipiului Suceava nu pot să nu se întrebe dacă aceste lucrări nu s-au putea efectua mai ordonat, cu un mai mare simţ de răspundere şi respect faţă de cetăţeni. Despre simţul estetic al celor ce efectuează astfel de lucrări este greu de precizat dacă există.

Proiectul ISPA sau un nou exerciţiu de răbdare

În câteva luni demarează şi lucrările de reabilitare a reţelelor de apă rece şi canalizare din Suceava, deci străzile se vor transforma, din nou, în şantiere.

Acest program, finanţat prin proiectul ISPA, va afecta, începând din această primăvară, 91 de străzi din Suceava, 41 din zona centrală şi cartierul Zamca, 31 din cartierul Burdujeni, 10 din Iţcani şi 8 din cartierele George Enescu şi Obcini. Programul de extindere a reţelei de apă se va desfăşura, total, pe 20 de străzi, şi, parţial, pe 8 străzi, din cartierele Iţcani şi Burdujeni Sat. Reţeaua de canalizare va fi extinsă, total, pe 24 de străzi, şi, parţial, pe 4 străzi, din cele două cartiere.

Lucrările nu vor însemna doar eficientizarea sistemelor de apă şi canalizare, ci şi gropi, noroi, şanţuri şi praf.

0 comentarii: