duminică, 30 martie 2008

Blocuri sub Cetatea de Scaun a Sucevei

Sfidare



Foamea de terenuri a dezvoltatorilor imobiliari nu are limite. În ritmul în care a început să se construiască, cu blocuri şi clădiri de birouri pe fiecare palmă de teren, în curând Suceava va ajunge un ansamblu de beton şi sticlă, cu pământ şi verdeaţă numai în ghivece şi jardiniere. Mai nou, sunt vânate şi siturile arheologice, iar autorităţile sunt dispuse să coopereze cu vârf şi îndesat, sub pretextul crizei de locuinţe.

Sub Cetatea de Scaun a Sucevei, în situl arheologic „oraş medieval Suceava”, o firmă obscură din Dumbrăveni intenţionează să construiască „ansamblul rezidenţial Şipote”.

Pe un platou de 2.200 mp din Parcul Şipote ar fi trebuit să răsară două blocuri cu şase nivele, conform documentaţiei iniţiale.

Cineva de la Oficiul Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii o fi considerat probabil că şase nivele este cam prea mult şi a dat aprobare doar pentru patru, cu obligaţia constructorului de a obţine descărcarea de sarcină arheologică la săpături.

De asemenea, sugestia neoficială a responsabililor din Ministerul Culturii a fost ca blocurile să nu arate a blocuri, ci a hoteluri. Zona unde se vor ridica betoanele este delimitată administrativ de strada Grădinilor, Mirăuţi, Luca Arbore şi Ştefăniţă Vodă, iar istoric de Cetatea de Scaun, Biserica Mirăuţi şi Biserica Domniţelor.

A cumpărat cu 2.700 de euro şi a vândut cu 190.000 de euro

Terenul pe care urmează a se construi „Ansamblul rezidenţial Şipote” are propria lui istorie. Parcela în cauză s-a format prin divizări şi comasări succesive de terenuri care au aparţinut atât unor persoane fizice, cât şi oraşului, comunei urbane Suceava. De exemplu, în 1933, printre proprietari se aflau Eva Schmitt, Maria a Otto Bilinschi, Iacob Kauski, în 1968 familia Scobeniuc, iar în 2004, în aceeaşi zi, 5 iulie, au primit titluri de proprietate Rodica Vrînceanu-Dascălu, pentru 1.300 mp, şi Maria Cecu, după Cecu Nicolae, 900 mp.

În noiembrie 2004, Rodica Dascălu şi-a vândut parcela pe care a primit-o în una din cele mai frumoase zone din municipiul Suceava, cu 20 de milioane de lei vechi, adică 550 de euro. Maria Cecu i-a urmat exemplul, cu 80 de milioane de lei vechi, adică 2.200 de euro. Actele oficiale au fost făcute în 2005. Vânzarea ambelor parcele s-a făcut către Ionel Ruxandari, care la rândul lui a vândut, în aprilie 2007, firmei Professione Casa SRL Dumbrăveni, cu un preţ în acte de 190.000 de euro.

Autorităţile din Cultură şi administraţia locală n-au nimic de obiectat

Ansamblul Şipote prinde contur. Primăria Suceava a eliberat certificatul de urbanism, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a înaintat un memoriu favorabil către Ministerul Culturii, care a avizat ridicarea construcţiilor cu trei etaje şi mansardă în parc, avizele de la utilităţi – gaz metan, energie electrică, telefonie, apă canal- sunt, investitorii mai aşteaptă doar momentul în care şi comisiile din Consiliul Local se vor pronunţa favorabil.

Reprezentantul firmei din Dumbrăveni, Ştefan Huţanu, ne-a declarat, miercuri, că la această oră investiţia depinde doar de promptitudinea cu care băncile vor răspunde cererii sale de finanţare, odată avizul Ministerului Culturii obţinut. Tot el a precizat că sunt mai multe persoane care doresc să construiască în Parcul Şipote şi că firmei lui, practic, nu îi aparţin decât 600 de mp. „Dorim să vedem ce putem face acolo, vrem să facem ceva frumos, dar depinde de bănci, cât de repede vor răspunde solicitărilor noastre”, ne-a spus Ştefan Huţanu. Întrebat cu câte sute de mii de euro a cumpărat terenul, investitorul imobiliar a răspuns că aceasta este o informaţie confidenţială, pe care nu o poate dezvălui fără acordul partenerilor cu care intenţionează să construiască blocuri la Şipote.

Ştefan Huţanu este din Frumoasa- Moara, iar ca afacere are o staţie PECO neterminată la intrarea în Dumbrăveni. De câţiva ani lucrează în Italia, unde se pare că este asociat cu un italian la o firmă de construcţii.