Mai mulţi primari PSD din judeţ s-au plâns preşedintelui CJ Suceava, Gavril Mîrza că Guvernul a alocat 15 milioane de lei oraşului Gura Humorului, ca recompensă pentru scorul electoral obţinut de PNL la alegerile europarlamentare. Acesta a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că cei mai nemulţumiţi sunt primarii PSD din Rădăuţi şi Vatra Dornei, Mihai Frunză şi respectiv Constantin Huţanu fiindcă nu li s-au aprobat fonduri pentru o serie de proiecte de Hotărâre de Guvern pe care le-au promovat.
Conducerea Spitalului Judeţean "Sf Ioan cel Nou" a solicitat preşedintelui Comisiei de Nutriţie din cadrul instituţiei, medicul diabetolog Gabriela Creţeanu, ca pînă luni, 14 ianuarie, să întocmească o listă cu cinci meniuri, în baza cărora vor fi achiziţionate alimentele.
Directorul interimar al spitalului, Doina Elena Ganea Motan, doreşte ca unitatea să angajeze un nutriţionist şi a anunţat că meniurile vor fi postate pe site-ul spitalului. Astfel, vor putea fi consultate şi comandate de şefii de secţie, în funcţie de regimul alimentar al pacienţilor. Doina Ganea Motan a precizat că în spital ar putea fi deschisă şi o linie de tip fast-food, care ar putea fi o nouă sursă de venit.Liderul judeţean al PSD Suceava, Gavril Mîrza, a solicitat organelor abilitate să verifice activitatea firmelor din judeţul Suceava aparţinînd "teroristului sirian Omar Hayssam", şi să se aplece cu verificările şi asupra sponsorizărilor pe care aceste firme le-au făcut către Alianţa D.
A. (PNL-PD), în perioada campaniei electorale din 2004. Gavril Mîrza a dorit ca, prin informaţiile oferite de el, să reîntregească "portretul infracţional" al sirianului. Liderul social-democraţilor suceveni susţine că se află în posesia unor date foarte exacte, potrivit cărora firmele lui Hayssam au sponsorizat cu zeci de miliarde de lei vechi, prin intermediul unor fundaţii, campania electorală a Alianţei D.A. în alegerile din 2004. Gavril Mîrza a declarat că este dispus să pună aceste date şi informaţii la dispoziţia organelor de anchetă. "Dacă cineva vrea să aprofundeze şi să realizeze cum stau lucrurile, ar trebui să se ocupe puţin şi de activitatea lui Hayssam din judeţul Suceava. Acest terorist pleacă parfumat şi costumat la două ace într-un sistem al unui stat de drept care nu ştiu cum a funcţionat. Firme de ale lui Omar Hayssam din judeţul Suceava au contribuit din plin cu fonduri la campania electorală din 2004 a Alianţei D.A. Din conturile firmelor lui Hayssam au plecat zeci de miliarde de lei vechi în conturile unor fundaţii, pentru campania electorală. Dacă există instituţii şi organe de anchetă abilitate şi interesate să afle adevărul, să vină să le pun la dispoziţie aceste date", a precizat preşedintele PSD Suceava.
Acesta a mai spus că o sumă de aproximativ 7 miliarde de lei vechi, de la o firmă de-a lui Hayssam din Suceava, a fost virată către o singură fundaţie din Bucureşti. Liderul PSD consideră că instituţiile abilitate ar trebui să verifice modul în care Hayssam a sponsorizat campania electorală a Alianţei D.A., fiind vorba de zeci de miliarde de lei vechi. Aici, liderul PSD a amintit de cazul propriu, cînd, pentru distribuirea şi tipărirea de cărţi prin intermediul Fundaţiei Social-Culturale "Armonia", i s-a întocmit dosar penal. "Dacă mie mi se întocmesc dosare politice pentru editarea a două cărţi, cei care folosesc miliarde de lei în campanie sînt bine-mersi, pentru că sînt într-o relaţie bună cu omul care a dat banii", a adăugat Gavril Mîrza.
Un articol de Irina Cristian, pentru Ghidul Romanilor
"Fiecare loc de pe pamânt are o poveste a lui, dar trebuie sã tragi bine cu urechea ca sã o auzi si-ti trebuie un dram de iubire ca s-o întelegi" -Nicolae Iorga
Din caldura strazii, racoarea cu miros de instituie batrana si nemiscata a muzeului pare magica; de o parte si de alta a scarilor de la intrarea in muzeul artei lemnului din Campulung, strajuiesc personajele-piese ale unei table uriase de sah. Expresiv lucrate, ceva mai inalte de un metru, stau insirate tacut si se uita la tine cand intri in imparatia tacuta lemnului vechi. Nebunii (am fost curioasa care sunt) sint Tandala si Pacala.
Muzeul este unicat in Romania prin denumire si printre putinele din Europa ca tematica;infiintat ca muzeu de etnografie, a fost transformat in muzeul artei lemnului in 1967 ; functioneaza intr-o cladire istorica, datand de la 1900 si care adapostit o vreme si prefectura judetului.
In muzeu, in cele 20 de Sali, se gasesc peste 15 mii de exponate din lemn organizate pe colectii etnografice; ceea ce m-a frapat a fost ingeniozitatea constriurii acestor obiecte, frumusetea si maiestria cu care lucratorul le-a inzestrat; privind rand pe rand lucratura, de la banale vase de depozitare a mancarurilor, a laptelui, a mierii, a sarii, la aparatele complicate de macinat, de presat semintele de bostan (pentru ca neavand floarea soarelui in zona, preparau si consumau ulei din seminte de dovleac), la vartelnite, la sei si scari, la arme sau bastoane (si pot sa mai continui mult si bine), am inteles deragostea pentru frumos a omului simplu si respectul pentru lucrul folosit.
Apropo: in Bucovina oamenii vorbesc despre masa , usa, obiecte in general cu un apelativ ce releva respectul "Dansa" de parca obiectul ar avea viata .
Privind bata ciobaneasca incrustata fin si migalos cu "Legenda manastirii Putna" mi l-am imaginat pe baci pazind oile in varf de munte si facandu-si de lucru desenand pe bata lui de lemn scenele istorice in viziune proprie.
Tot aici am vazut pentru prima data buzduganul din basme: buzduganul de lemn cu tinte proeminente, buzduganul cu chingi metalice. Scurt, cu coada sculptata de maxim jumatate de metru si cu capatul proeminen ornamentat, buzduganul mi-a evocat basmele copilariei si readus intrebarea ramasa inca fara raspuns: Cum reusea zmeul sa arunce pe o distanta asa de mare buzduganul si mai si nimereasca cu el in cui? Pesemne ca era mare maestru.
Si apoi ... mai departe: care imense cu care transportau vinul (capabile sa poarte tone de povara), sei ornamentate, roti de lemn, felinare de lemn, schiuri (da, schiuri! ) de lemn, coase, seceri, varse de prins pestele, instrumente de cantat; pe corzile timbalului mi-am trecut degetele; bucimul era prezentat in sectiune si in diverse etape de constructie; in final, cand instrumentul e aproape gata, se inveleste circular in foita de coaja de mesteacan.
Am mai elucidat un mister: Baltagul! Romanul Baltagul si atmosfera lui deosebita mi-au lasat mereu intrebarea: cum arata un baltag? Cele vazute aici erau adevarate opere de arta. Incrustate in metal, cu motive nemaipomenit de frumoase, un fel de securi micute, cu coada lunga, erau probabil un fel de marca a fiecarui posesor, o extensie a exprimarii lui ca om.
Si-ar mai fi, ar mai fi inca multe lucruri de povestit; mai toate obiectele erau ornamentate cu motive populare, simboluri cu semnificatii aparte, de protectie sau de invocare; semnificatia acestora insa s-a piedut iar astazi a mai ramas doar functia estetica.
Bineinteles ca, pentru o mai buna intelegere a utilizarii acestor obiecte, colectiile erau insotite de fotografii mari. Prezenta acestora, mie care sunt indragostita de imagine, mi s-a parut mai mult decat potrivita; aduceau in cladirea aceea, printre obiectele agatate pe pereti in incremenire lirica ceva din atmosfera vietii lor apuse. In imaginile alb negru vedeai ciobani carand donitele cu lapte si smantana, sau sprijiniti in nemiscare in prietena bata, cu caciula pe-o ureche, o femeie calare intr-o sa de lemn, cantareti la fluier etc etc etc
O lume intreaga cu obiceiurile si viata ce pulsa candva in ea, pastrata/conservata in umbra semiintunecata a unui muzeu , poate prea putin vizitat. O incercare de a reanima ceva din savoare veritabila a unor timpuri de mult trecute.
Intrată în impas datorită lipsei unor avize din partea autorităţilor, care reglementează traficul auto pe drumurile naţionale, construcţia unui magazin Plus este din nou de actualitate.
Lanţul de magazine Plus vrea să construiască pînă la începutul lunii iulie un supermarket în Fălticeni. În acest sens, primarul Vasile Tofan s-a întîlnit ieri dimineaţă cu reprezentaţii firmei pentru a discuta o serie de detalii tehnice ale investiţiei. Demersurile se află la stadiul eliberării de către Primărie a certificatului de urbanism. Supermarketul va fi construit la intrarea în municipiul Fălticeni dinspre Roman, se va întinde pe o suprafaţă de 5.000 de mp, iar intrarea se va face direct din DE 85.Astăzi, de la ora 10, preşedinţii şi administratorii asociaţiilor de proprietari se vor întîlni cu primarul Vasile Tofan. Este prima întîlnire a şefului municipalităţii cu reprezentanţii celor peste 10.000 de proprietari de apartamente din acest an.
Cu această ocazie vor fi dezbătute mai multe probleme de interes public, cum ar fi constituirea bugetului local şi relaţiile contractuale dintre asociaţii şi furnizorii de utilităţi publice.Consilierii locali din Cîmpulung Moldovenesc au stabilit ca ediţia din acest an a "Serbărilor Zăpezii" să se desfăşoare în zilele de 2 şi 3 februarie.
Propunerea de a organiza manifestarea mai repede decît se obişnuia în fiecare an a fost făcută de primarul Gabriel Constantin Şerban, cu scopul de a se profita de condiţiile meteo favorabile. Potrivit primarului, manifestarea se va desfăşura în două locuri. Pentru iubitorii sporturilor de iarnă şi distracţiei în zăpadă şi pentru tineret în special, pe pîrtie vor fi organizate concursuri şi jocuri specifice. Pentru restul publicului şi pentru cei care nu se pot deplasa pe pîrtie, centrul municipiului va fi gazda unor seri de concerte în aer liber. Sîmbătă vor evolua "Holograf", "Hara", Anda Adam şi "Simplu", iar duminică au fost programate concertele susţinute de Alex, "DJ Project", Andra şi Ştefan Bănică jr.
Costurile manifestării au fost estimate la 150.000 lei, iar suma va fi suportată de bugetul local. "Publicul este din ce în ce mai exigent şi mă bucură asta, pentru că reprezintă pentru noi o provocare de a organiza manifestări tot mai reuşite. Am încercat să organizăm lucrurile astfel încît să se regăsească în aceste serbări toate gusturile şi aşteptările celor care ne vizitează, dar şi ale cîmpulungenilor. Vor fi două zile deosebite, dedicate sportului şi distracţiei şi sperăm să fie cît mai mulţi cei care vor dori să ne fie alături cu acest prilej", ne-a spus primarul.
Un articol de Irina Cristian, pentru Ghidul Romanilor
Vizitam Bucovina a treia oara si din nou ploua; raurile se umflasera, podurile se rupsesera; ca sa ajung din Suceava in Campulung trebuia sa ocolesc prin Radauti, dupa care un drum serpuit traverseaza Obcina Mare, culmineaza in pasul La Palma (Ciumarna) si coboara apoi spre apa Moldovei.
Am trecut pe sub zidurile Sucevitei, insa n-am oprit. In comuna Marginea, vestita pentru ceramica neagra ne-am energizat cu o cafea si am vizitat atelierele mesterilor din centru de ceramica.
Intr-o incapere cu zeci de oale inca nearse, asezate ca niste clone pe scanduri sa se “zvinte” lutul proaspat modelat, doi mesteri manuiesc gramajoare de moloz tuciuriu; iau materialul , cam cat poti apuca cu o mana voinica, il trantesc pe roata ce se invarte in continuu, si mainile lor incep sa-l mangaie; si in cateva secunde, ca prin minune, o forma incepe sa se iveasca; in cateva minute devine o cana, sau o vaza ce se rasuceste cu viteza si se transorma incredibil de docila; cand crezi ca-i gata, o apasare mai adanca a unui deget sau pod de palma si schimbarea e radicala. Intreb daca pot face poze, nu-I nici o problema; stau si privesc fascinata cum viata ia nastere din pamantul negru lipicios.
Bucata informa de lut devine o cana din care bei apa dulce de izvor, o carafa pentru vinul vesel, o vaza pentru flori; spriritul ludic al taranului da si forme neasteptate: o girafa cantatoare, familii de porcusori guitind speriati.
Vasele sint apoi arse in cuptoare, pe plite de fonta. Unele sunt tratate (smaltuite) si pot tine apa, altele insa nu, au doar functie ornamentala; acum doi ani imi luam o cana butucanoasa si dupa o indelunga folosire, partea de jos unde apa ramanea mai mult timp incepuse sa se destrame.
Alaturi, magazinul de desfacere a produselor finite. Rafturi pline cu nenumarate forme, traditionale sau moderne.
Mestesugul ceramicii negre isi are radacinile in vreme getodacilor, iar localitatea Marginea este cea mai renumita din tara noastra pentru producerea prin vechiul procedeu de ardere inabusita si prin lustruirea ulterioara cu piatra de rau a vaselor; geografic, localitatea are o pozitie privilegiata din punct de vedere al olaritului: inconjurata de paduri, avand un sol argilos si strabatuta de apa Sucevitei, natura da oamenilor cele trei elemente magice necesare olarului : lutul, apa si focul.
In perioada comunismului s-a incercat inabusirea acestui mestesug, detinerea unei roti de orar fiind considerata infractiune; multi s-au lasat atunci de aceasta meserie, altii au practicat-o pe ascuns.
Lutul negru are un procedeu special de ardere. Dupa arderea oxidanta (in care lutul devine rosu (lutul cunoscut ) se introduc in cuptor lemne de brad si de molid si toate gurile de aerisire se astupa; arderea aceasta inabusita dureaza 10 ore, timp in care lutul se impregneaza cu oxidul de carbon si capata, in functie de anumiti factori (distanta de focar, materialul combustibil, etc) nuante de la cenusiu metalic la negru intens.
Ornamentarea vasului se face prin impresiune (se imprima in vasul nears un model) sau prin lustruirea cu piatra de rau. Vasele au forme echilibrate, simple, frumoase.
Cand am pornit din nou la drum, urma sa plimbam dupa noi, in porbagaj, cateva cani, o vaza si o pasarica cantatoare care ciripea frumos in functie de cat de mult ii dadeai sa bea.(o ingenioasa pasare din lut, un fel de fluier traditional care scoate trill-uri diferite in functie de cata apa ii torni pe cioc).
Potrivit noilor reglementări legale, uşile instituţiilor publice ar trebui să aibă cel puţin 1,2 metri lăţime, pentru a facilita accesul persoanelor imobilizate în scaunul cu rotile.
