miercuri, 23 ianuarie 2008

"Sechestru" cu iz de înscenare în sediul PSD


Mare scandal mare în jurul fostului sediu pe care l-a deţinut PD în spaţiul proprietate al PSD situat în clădirea fostului BTT din centrul municipului Suceava, sediu pe care actualul PD-L nu vrea să-l părăsească nici în ruptul capului. Acolo s-a consumat miercuri un act pe care democrat-liberalii îl numesc sechestrare în timp ce social-democraţii îl cataloghează drept o înscenare. Cei care au deschis gura primii au fost PD-L-iştii prin purtătorul de cuvânt Romică Andreica. El a anunţat într-o conferinţă de presă că PD-L a depus o plângere penală în care arată că PSD a sechestrat, de marţi seara, o persoană în fostul sediu al PD. La respectivul sediu se afla într-adevăr un elev pe nume Ionuţ Kuna, simpatizat PD, în vârstă de 17 ani. El a declarat că se află în sediu de marţi seară de la ora 18 şi că cei de la PSD nu l-au lăsat să plece. „Am vorbit cu ei şi nu mi-au dat drumul”, afirmă elevul. Pe de altă parte minorul susţine că a venit la sediu pentru a pregăti Valentine Days însă secretara care era acolo a plecat la un moment dat şi l-a lăsat fără cheie aşa că după cum chiar el a spus-o nu putea părăsi sediul pentru a nu fura cineva arhiva şi alte documente. „Sechestratul” a precizat că şi-a sunat părinţii pentru a le spune că nu poate ajunge acasă dar şi pe avocatul Radu Ursu, prim vicepreşedintele PD-L Suceava. El a mai afirmat că a vorbit şi cu liderul organizaţiei judeţene de tineret a PD-L, Marius Boghian, precum şi cu Lucian Harşovschi care i-au spus să rămână în sediu. Poliţia a concluzionat că nu a fost vorba de sechestru Pe de altă parte, directorul executiv al PSD Suceava, Roman Stecyk a declarat că întreaga situaţie este o înscenare a PDL.El a spus că membri ai PSD Suceava care s-au aflat marţi seara în sediu l-au informat pe respectivul tânăr să părăsească sediul pentru că urmează să plece şi vor închide uşa principală, dar că acesta a refuzat.„Aşteptau să-l sechestrăm dar nu l-am sechestrat. A fost o înscenare, o provocare”, a declarat Stecyk. Directorul executiv al PSD Suceava a mai spus că miercuri dimineaţa a venit de la ora 6 la sediu şi că întregul Biroul Judeţean al PSD Suceava, care se pregătea să plece la întâlnirea regională de la Iaşi l-a rugat pe tânăr să plece acasă, acesta refuzând şi de această dată. El a mai arătat că pe parcursul dimineţii, tânărul a ieşit la un geam şi a dat unele documente unor membri PD, dar fără să plece din sediu. Roman Steycik a precizat că tânărul putea să plece din sediu oricând folosind pe un geam aflat pe casa scărilor. La sediul PSD a fost prezentă şi Poliţia care a constatat că nu a fost vorba de nici un sechestru.

Liberalii spun că PD-L practică "ecarisajul politic"


Vicepreşedintele Organizaţiei Municipale Suceava a PNL, Vasile Mocanu, consideră că PD-L practică „ecarisajul politic”, prin acţiunile reprezentanţilor acestui partid lor de racolare de noi membri de la celelalte formaţiuni politice. Mocanu a precizat că din acest punct de vedere acţiunile democrat liberalilor sunt pozitive, în condiţiile în care în PD-L vor ajunge toţi cei cu vocaţie de trădători. „Cei care pleacă şi sunt trădători aşa vor merge şi mai departe. Iar asta înseamnă în că PNL vor rămâne doar liberali veritabili, fără trădători”, a declarat liderul liberal sucevean. El a exemplificat cu plecarea din PNL în PD-L a directorului Grupului Şcolar Nr. 1, Ovidiu Arganisciuc, considerând că această „trădare” nu îi va afecta pe liberali. Pe de altă parte, Vasile Mocanu a precizat că în momentul de faţă PNL este singurul partid în jurul căruia se poate constitui un pol al luptei pentru păstrarea democraţiei în România. În opinia lui Mocanu, PNL este „condamnat” să apere democraţia, precizând că unul dintre cele mai mari pericole pentru România îl constituie preluarea puterii de către „tandemul” PD-L – Traian Băsescu. „Dacă analizăm bine, degringolada creată în instituţiile statului conduse de membri PD, actuali, PD-L, precum şi problemele create de acest partid şi de preşedintele României Traian Băsescu când încă sunt minoritari, ne putem imagina, şi Doamne fereşte de aşa ceva, ce s-ar întâmpla dacă PD-L şi vârful de lance Traian Băsescu ar fi majoritari. Iar PNL este singurul partid care se află între cele două forţe desprinse din FSN şi care trebuie să lupte să garanteze democraţia. Nu este uşor, pentru că sunt manipulări de toate felurile”, a declarat Vasile Mocanu. Vicepreşedintele PNL Suceava a adăugat că în prezent mai sunt o serie de politicieni care încearcă să manipuleze populaţia României. „Ceea ce nu i-au aceşti politicieni în calcul este că mentalitatea românilor s-a schimbat. Şi cu toate acestea, ei cred în continuare că poporul român este în continuare o masă de manevră”, a încheiat Vasile Mocanu.

Comando împotriva transportatorilor ilegali

Comando împotriva transportatorilor ilegali


Agenţia din Suceava a Autorităţii Rutiere Române urmează să întocmească un program de acţiuni, în care să fie incluse instituţiile cu atribuţii de control, în vederea eradicării transportului ilegal de persoane. Propunerea vine din partea prefectului Orest Onofrei, care a participat ieri la o întâlnire cu reprezentanţii instituţiilor care pot dispune măsuri în vederea combaterii pirateriei în transportul rutier, respectiv ARR, Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava, R.A.R., Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Garda Financiară, Inspectoratul teritorial de Muncă, precum şi cele două secţii judeţene ale Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi, Suceava şi Câmpulung Moldovenesc. Prefectul Orest Onofrei a recomandat ca, în situaţia în care una dintre aceste instituţii depistează o ilegalitate la un transportator de persoane, să sesizeze şi celelalte instituţii cu atribuţii de control, în vederea efectuării verificărilor şi luarea măsurilor impuse de prevederile legale. „În urma discuţiilor purtate am propus ca cei de la Agenţia din Suceava a ARR, să întocmească, în colaborare cu celelalte instituţii, un proiect de protocol care să cuprindă un program de acţiuni şi măsuri ce au ca scop eradicarea fenomenului de piraterie în domeniul transportului”, a declarat Onofrei.

Bani mai mulţi pentru spitalele sucevene


Preşedintele director general al Casei de Sănătate Suceava se aşteaptă la o creştere a calităţii serviciilor medicale acordate de spitale anul acesta, pe măsura bugetului foarte bun. Ceea ce, din păcate, nu s-a întîmplat şi anul trecut, spune Cristina Iordăchel, în ciuda uneia dintre cele mai bune finanţări din ultimii ani.

Potrivit dr. Iordăchel, cele 10 spitale din judeţ primesc anul acesta peste 116 milioane de lei. „În spitale, calitatea serviciilor medicale nu a crescut pe măsura finanţării care a fost mult mai bună în 2007. Sper ca acest lucru să se întâmple în 2008, când primesc un plus de 17% la buget”, a declarat Cristina Iordăchel. Per total, bugetul alocat serviciilor medicale din judeţ pentru anul 2008 este cu 27, 72% mai mare comparativ cu cel alocat anul precedent, creşterea cea mai mare fiind înregistrată de medicina de familie – cu 80%, urmată de asistenţa medicală paraclinică, adică de laboratoarele de analize medicale – cu 71, 24%, creştere explicată de derularea programului naţional de evaluare a stării de sănătate. Şi la capitolul medicamente cu şi fără contribuţie personală fondurile sunt foarte bune, aşa că există toate premisele ca, la fel ca şi anul trecut, să nu existe sincope în eliberarea acestora de către farmacii.

Zarojanu: Liderii PD-L umblă după "peştişorii nevinovaţi" din PNL


Preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Suceava, Angela Zarojanu, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că o parte din liderii locali ai PD-L Suceava se pregătesc să părăsească această formaţiune politică. Zarojanu a precizat că „peştii mari” din PD-L s-au săturat să „navigheze” în apele tulburi ale democrat liberalilor, iar în cel mai scurt timp îşi vor anunţa plecarea spre alte partide. Ea a adăugat că în loc să fie preocupaţi de aceste probleme, liderii PD-L Suceava încearcă în continuare să racoleze simpli membri ai PNL. „În timp ce liderii PD-L ar trebui să fie îngrijoraţi de plecarea peştilor mari, vicepreşedinţi, senatori şi deputaţi, ei stau pe malul apei şi vor să prindă peştii mici şi nevinovaţi care sunt de la PNL. Şi pe care vor să-i înveţe să înoate, să-i folosească şi să-i manipuleze”, a declarat liderul PNL Suceava. Zarojanu a precizat că personal dezaprobă un astfel mod de a face politică, cu atât mai mult, cu cât liderii PD-L susţin că acest partid are o componentă liberală extrem de puternică. Astfel, Angela Zarojanu susţină că liberalismul celor din PD-L este numai de faţadă, pentru a atrage electoratul.„Am constat că PD-L are elemente din tot spectrul politic, social democrat, creştin şi popular, însă nu văd componenta liberală. Dar probabil că în momentul în care spui că eşti liberal îţi dă o anumită ţinută şi de asta se folosesc de doctrina liberală”, susţine Zarojanu. Ea a mai adăugat că în loc să fie preocupaţi de racolarea membrilor PNL, liderii democrat liberalilor ar trebui să finalizeze doctrina şi programul acestui partid. Afirmaţiile făcute de Angela Zarojanu privind eventualele plecări ale unor lideri PD-L au fost infirmate de preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a acestui partid, senatorul Gheorghe Flutur. Acesta a precizat că în momentul de faţă PD-L Suceava deţine structuri de conducere puternice, cu oameni de valoare. „Suntem pregătiţi să câştigăm alegerile locale şi generale. Îi asigurăm pe toţi cei care aruncă diverse zvonuri că au informaţii eronate. Mai mult, în perioada imediat următoare vor vedea că mai multe personalităţi politice sucevene se vor înscrie în PD-L, spre neliniştea adversarilor noştri”, a spus Flutur.

FC Cetatea Suceava învinsă în primul amical al anului


În primul meci de pregătire al returului seriei I a Ligii a III-a, FC Cetatea Suceava a evoluat pe terenul echipei Poli II Iaşi. A devenit un obicei în ultima perioadă ca sucevenii să-i aibă ca adversari pe colegii lor ieşeni în partidele de premergătoare sezonului oficial şi să şi piardă în faţa lor.Aşa s-a întâmplat şi ieri, fotbaliştii suceveni fiind învinşi de Poli II Iaşi cu scorul de 2-0.“Pentru primul meci de verificare al acestui an nu se poate spune mai nimic, disputa fiind destul de deschisă şi aprigă. Au câştigat gazdele, poate mai obişnuite cu meciurile pe teren sintetic şi cu siguranţă mai obişnuite cu arbitrajul brigăzilor locale.Am folosit tot lotul pe care l-am avut la dispoziţie în întâlnirea cu ieşenii şi în pofida înfrângerii se poate spune că s-a alergat mult şi jocul a fost bun. Aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut, am pierdut amicalul şi presezon şi meciul de Cupă, dar am câştigat atunci când a trebuit în campionat” a declarat antrenorul second al formaţiei FC Cetatea Suceava, Florin Cristescu.FC Cetatea Suceava a început partida cu Poli II IaşI în utrmătoarea alcătuire: Roheţki – Leuciuc, Nicolau, Teslariu, Halip – Apetri, Onciu, Celpan, Cojenel – Dicher, Beleca. În repriza secondă a evoluat echipa Viorel Ghoerghe – Leuciuc, Ungureanu, Streinu, Andrieş - Moldovan, Mitruc, Onciu, Stănescu – Homneac, Jalbă. Au mai jucat Corneanu, Breniuc şi Lupu.

Gravidă la 18 ani, a luat pastile cu pumnul



O fată de 18 ani, din localitatea suceveană Frasin, însărcinată în luna a doua, a ajuns la spital după ce a încercat să-şi ia zilele, curmând prin acest gest şi viaţa fiinţei care prindea contur în trupul său.

Elena C. a fost internată în Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou, luni, 21 ianuarie, în jurul orei 23.00, după ce a luat o supradoză de medicamente.

Tânăra a fost diagnosticată de medici cu intoxicaţie voluntară cu Depakine, un produs farmaceutic recomandat în tratamentul epilepsiei.

Fata a fost dusă direct în secţia Anestezie şi Terapie Intensivă, urmând să fie preluată de specialiştii de la Medicală după ce va fi stabilizată.

„A înghiţit 20 de comprimate, dar evoluţia a fost bună”, au declarat ieri dimineaţă medicii care s-au ocupat de caz.

„Elodia” şi-a ţepuit naşii de botez şi cununie cu 20.000 de euro

Made în Rădăuţi



Şarpele încălzit la sân. Asta s-a dovedit a fi Oltiţa Schipor, sau „Elodia”, aşa cum este cunoscută de mai toată lumea din Rădăuţi după ce s-a făcut nevăzută cu circa 100.000 de euro.

Printre victimele care au depus plângere la Poliţie împotriva ei se numără şi soţii Chindea, nimeni alţii decât naşii de botez şi cununie ai Oltiţei Schipor. Aceştia au fost lăsaţi fără 20.000 de euro şi 1.000 de dolari, bani proveniţi dintr-o tranzacţie derulată de soţii Chindea.

Pentru Olga Chindea tot ceea ce s-a întâmplat este o enigmă. A rămas surprinsă de dispariţia Oltiţei Schipor, mai ales că aceasta îi era ca o fiică.

„O ştiu de când era în scutece. A rămas fără mamă şi eu am crescut-o de mică. Am botezat-o, a stat la noi în casă şi uite ce mi-a făcut. Cred că cineva a învăţat-o, vreun golan care stătea pe lângă ea, că altfel nu-mi explic”, s-a plâns Olga Chindea.

Femeia refuză să creadă şi acum că i s-a putut întâmpla tocmai ei să fie ţepuită de cea pe care a îngrijit-o.

Despre momentul în care i-a dat banii îşi aminteşte perfect şi acum, deşi au trecut trei luni.

„Ştiu că era pe 24 octombrie. A venit la mine, avea şi o sumă destul de mare de bani româneşti. Mi-a spus că trebuie să-i dea unei persoane 20.000 de euro şi nu are unde schimba leii în valută. M-a rugat să-i dau banii pe care-i aveam în casă până a doua zi, când va merge la serviciu la ea, la casa de schimb valutar şi îmi va returna întreaga sumă. Am fost de bună-credinţă şi soţul i-a numărat banii şi i-a dat. Ne-a mai dus cu vorba câteva zile şi apoi a dispărut şi de atunci nu mai ştiu nimic de ea. Nu mai răspunde nici măcar la telefoane”, a povestit Olga Chindea.

Naşa de botez şi cununie a „Elodiei” a spus că îi pare rău că a avut încredere oarbă şi s-a lăsat convinsă să dea banii. În plus, cu câteva zile mai devreme, soţul ei i-a mai scăpat încă 1.000 de dolari, bani care, de asemenea, au ajuns în buzunarele Oltiţei Schipor.

„Toată agoniseala a ajuns la ea. În loc să dăm banii fetelor noastre, i-am dat ei. Acum trebuie să ne împrumutăm ca să avem bani pentru medicamente”, a mărturisit Olga Chindea.

Lista „Elodiei”

Încrederea de care au dat dovadă prietenii sau cunoscuţii a fost principala armă de care s-a folosit Oltiţa Schipor în acţiunile de înşelăciune.

La fel s-a întâmplat şi cu medicul stomatolog Samoilă Luchian, de la care „Elodia” a împrumutat 30.000 de euro şi cu care a dispărut.

De altfel, sora dispărutei a mărturisit că între Oltiţa şi medicul Luchian era o legătură mai mult decât prietenească, despre ei presupunându-se că sunt amanţi.

Pe lista păgubiţilor care au depus plângere la Poliţia Rădăuţi se mai numără fratele medicului stomatolog, Constantin Luchian, care deţine şi funcţia de preşedinte al organizaţiei PRM din localitate. Acesta a fost păcălit cu suma de 2.500 de euro.

Cu o sumă mult mai mare, 8.000 de euro, a fost ţepuită Helena Maria Nuţu, vecina Oltiţei Schipor.

Buzunarele „Elodiei din Rădăuţi” s-au umplut cu încă 6.000 de euro luaţi de la Domnica Haureş, dar şi cu 1.000 de euro de la Gheorghe Iuhas.

În fine, lista de moment a celor păgubiţi se încheie cu Dorin Moroşan, administratorul unei case de schimb valutar din Rădăuţi, acolo unde Oltiţa Schipor lucra de mai multă vreme. Din casieria firmei, femeia a luat 21.000 de lei.

Păgubiţi care au refuzat să depună plângeri

Totuşi, numărul persoanelor care au de recuperat bani de la Oltiţa Schipor este mult mai mare. Din diverse motive, o parte dintre păgubiţi au renunţat să mai depună plângeri la Poliţie.

Oltiţa Schipor a dispărut din Rădăuţi la începutul lunii noiembrie anul trecut, şi se presupune că s-ar ascunde în Italia sau Anglia.

Între timp, poliţiştii i-au întocmit dosar penal pentru înşelăciune, fals material în înscrisuri şi uz de fals, dar ancheta este îngreunată de faptul că Oltiţa Schipor este de negăsit.

Şantajistul, în „documentare” la Botoşani şi la Cluj

Omul cu 1000 de feţe



Individul care le-a şantajat pe măicuţele de la Dragomirna, Probota şi Voroneţ susţinând că deţine imagini compromiţătoare cu ele, filmate cu camera ascunsă, şi a încercat să scoată bani, dându-se reporter Pro Tv şi Monitorul, şi de la conducerea Spitalului Judeţean Suceava şi de la interpretul Alexandru Recolciuc, este suspectul principal în alte două cazuri similare înregistrate la Botoşani, săptămâna trecută.

Potrivit colegilor de la Monitorul de Botoşani, zilele trecute, mai multe persoane publice din judeţul vecin au fost abordate de un aşa-zis reporter al Pro Tv Iaşi, care, sub pretextul că deţine înregistrări video care le-ar putea compromite cariera, la cerea între 250 de lei şi 150 de euro, banii urmând a fi achitaţi în momentul primirii prin poştă (sistem ramburs) a presupusului DVD ori CD cu imagini scandaloase.

Sorin Alin Verincianu (21 de ani), din Dorohoi, este un client vechi al poliţiştilor din trei judeţe, ajungând să dea declaraţii în faţa oamenilor legii în fel de fel de ipostaze: fals preot, fals inspector sanitar ori fals redactor la Radio Trinitas.

Deputatul a „muşcat” momeala

Săltat în urmă cu două zile, din centrul Sucevei, în timp ce lua bani de la stareţa mănăstirii Dragomirna, în schimbul unui CD cu imagini în care mai multe măicuţe au fost surprinse, chipurile, în timp ce vorbeau urât cu turiştii (n.r.-ulterior, aveau să constate poliţiştii, CD-ul era gol), Sorin Alin Verincianu este suspectat că i-a şantajat săptămâna trecută şi pe deputatul liberal de Botoşani Liviu Câmpanu şi pe directorul Spitalului Judeţean din judeţul vecin, Doru Muntianu.

Cei doi au fost sunaţi sau au primit mesaje pe telefonul mobil de la o persoană care s-a recomandat reporter la trustul de presă Media Pro şi care, la fel ca şi în celelalte cazuri, le-a spus că deţine mai multe materiale înregistrate a căror difuzare i-ar pune în nişte ipostaze penibile.

“Domnu’ deputat, sunt un reporter la trustul de presă Media Pro, avem un material înregistrat în care dumneavoastră aveţi trei declaraţii denigratoare la adresa a trei oficialităţi din Botoşani, prefect, primar şi cineva din poliţie”, este, potrivit Monitorului de Botoşani, textul mesajului primit pe mobil de către deputatul liberal.

Liviu Câmpanu l-a contactat apoi pe aşa-zisul reporter, care i-a trimis un DVD printr-o firmă de curierat rapid, deputatul achitând ramburs 275 de lei. În locul acelor imagini compromiţătoare de care vorbea respectivul reporter, pe DVD-ul cu pricina erau mai multe videoclipuri cu muzică românească.

„Filmat” în timp ce îşi înjura angajaţii

În ceea ce-l priveşte pe directorul Spitalului Judeţean Botoşani, acesta a fost informat telefonic de acelaşi individ că a fost filmat în timp ce îşi înjura angajaţii. „Le-am spus totuşi să-mi trimită CD-ul. Mi-au trimis un mesaj prin care mă rugau să plătesc rambursul. Costul era de 150 de euro”, a declarat, pentru Monitorul de Botoşani, Doru Muntianu, directorul spitalului.

Din fericire, Muntianu nu a „muşcat” momeala falsului reporter, aflând de la deputatul Câmpeanu că este o cacealma ordinară.

Se dădea preot şi cerea bani şi materiale pentru ridicarea unei biserici

În urmă cu aproape un an şi jumătate, Sorin Alin Verincianu a fost săltat de Poliţia Dorohoi în timp ce să dădea drept preot şi se pregătea să oficieze o slujbă pentru o persoană decedată. Poliţiştii aflaseră că Verincianu s-a îmbrăcat în straie preoţeşti şi umblă pe la biserici şi mănăstiri şi cere bani şi materiale pentru ridicarea unui lăcaş de cult.

Absolvent al unei şcoli profesionale de prelucrare a lemnului, Verincianu a învăţat ritualurile bisericeşti la o mănăstire din judeţul Neamţ, unde a stat o perioadă. A părăsit mănăstirea, nu înainte de a-şi cumpăra haine de călugăr. După ce şi-a făcut rost de o biblie şi o cruce şi şi-a falsificat o delegaţie emisă de către un arhimandrit inexistent, Sorin Alin Verincianu, pe „numele său monahal”, Verincianu Lavrentie, a adunat bani de la enoriaşi şi de la diverse societăţi particulare.

I-a cerut stareţului bani pentru un interviu

Potrivit unor surse judiciare, Sorin Alin Verincianu a încercat să-l înşele şi pe stareţul mănăstirii Nicula din judeţul Cluj, căruia i-a pretins bani pentru un interviu.

Verincianu i-a spus la acea vremea stareţului, preotul Dumitru Cobzaru, că este reporter la postul de radio Trinitas, patronat de Arhiepiscopia Iaşilor, şi că vrea să-i ia un interviu.

„M-a mirat faptul că nu avea coerenţă, era foarte bâlbâit, aşa ca m-am gândit că nu se poate să fie angajat la un post de radio”, declara atunci părintele Cobzaru.

După ce-a verificat la postul de radio, stareţul şi-a dat seama că este victima unei tentative de înşelăciune, sunând imediat la Poliţie. Verincianu a fost luat pe sus de poliţişti, în timp ce lua masa în mănăstire.

Dădea amenzi, în calitate de inspector sanitar

La jumătatea lunii mai a anului trecut, Sorin Alin Verincianu a ajuns şi în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani, fiind arestat preventiv de către judecători sub acuzaţiile că a înşelat zeci de firme şi lăcaşe de cult.

Pretinzând că este angajat al Autorităţii de Sănătate Publică Botoşani, Verincianu a făcut zeci de controale la societăţi comerciale, biserici şi mănăstiri, neregulile constatate de falsul inspector sanitar fiind „sancţionate” cu sume cuprinse între 25 şi 100 de lei.

Deşi a fost arestat preventiv de către Judecătoria Botoşani, Verincianu a făcut recurs şi a reuşit să-i convingă pe magistraţi să-l elibereze din spatele gratiilor, urmând a fi cercetat în stare de libertate. De altfel, deşi a fost prins de fiecare dată, tânărul din Dorohoi a reuşit să scape de celulele Poliţiei, sub pretextul că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Fratele falsului reporter, închis tot pentru înşelăciune

Fratele falsului reporter venit în „documentare” şi la Suceava se află încarcerat în penitenciar, tot pentru înşelăciune. Ionel Ovidiu Verincianu (27 de ani) a fost extrădat în luna iunie a anului trecut, de la Roma, după ce pe numele său a fost emis de către Judecătoria Dorohoi un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, fiind condamnat la cinci ani de puşcărie, pentru înşelăciune.

Potrivit anchetatorilor, în luna noiembrie a anului 2005, Ionel Ovidiu Verincianu, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale din Dorohoi, a achiziţionat de la mai multe societăţi comerciale produse alimentare şi industriale, garantând plata comenzilor cu file CEC pentru care nu avea acoperire în bancă. Prejudiciul calculat de procurorii care l-au dat pe mâna judecătorilor a fost calculat la peste 70.000 de lei.

Cei mai ghinionişti hoţi de seifuri

Pe mâna judecătorilor



Cei trei indivizi arestaţi spre sfârşitul lunii trecute, fiind acuzaţi de spargerea mai multor oficii poştale şi agenţii ale Băncii Române de Dezvoltare de pe raza judeţului, pot fi subiect de inspiraţie pentru scenariştii de comedii.

Deşi şi-au propus să pună mâna pe seifuri doldora de bani şi s-au chinuit din greu să decupleze alarme, să întrerupă curentul electric, să dea spargere după spargere, hoţii nu au reuşit să ia nici măcar un leu din toată această afacere. Asta, deşi au reuşit să fure mai multe seifuri şi case de bani.

În urmă cu câteva zile, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au dispus trimiterea în judecată a celor trei (Alexandru Palaghianu, în vârstă de 20 de ani, din Plopeni, Adrian Mircea Munteanu, de 21 de ani, din Caraş-Severin, şi Pavel Cora, de 30 de ani, din comuna Horodniceni), sub acuzaţiile de furt calificat (în cazul primilor doi) şi complicitate la această infracţiune (în cazul lui Cora).

S-au cunoscut în Germania

În rechizitoriul înaintat instanţei de judecată, anchetatorii spun că cei trei inculpaţi sunt cunoştinţe mai vechi şi au lucrat împreună în cursul anului 2007, pe teritoriul Germaniei.

La întoarcerea în ţară (octombrie 2007), cei trei s-au stabilit la locuinţa lui Pavel Cora din Horodniceni. După o vreme, cei trei au plănuit spargerea mai multor oficii poştale şi agenţii BRD, ştiind că sistemul de pază a acestor obiective nu este bine pus la punct.

Astfel, potrivit anchetatorilor, în perioada 28 noiembrie -16 decembrie 2007, cei trei au comis nu mai puţin de cinci astfel de spargeri.

Primul seif gol

Primul furt l-au comis în noaptea de 28/29 noiembrie 2007, atunci când cei trei inculpaţi s-au deplasat cu maşina unuia dintre ei la Cornu Luncii, intenţionând să spargă sediul oficiului poştal din localitate.

În timp ce Cora a rămas în maşină, pentru a supraveghea zona, Palaghianu şi Munteanu au sărit gardul, au deşurubat becul care lumina intrarea în clădire şi cu ajutorul unui levier au forţat uşa de acces şi au intrat în interiorul agenţiei. Deşi au forţat şi casa de bani, s-au lăsat păgubaşi în momentul în care au văzut că e goală şi s-au mulţumit doar cu câteva cartele telefonice.

Au cărat degeaba casa de bani

După acelaşi scenariu au procedat şi în noaptea de 1/2 decembrie 2007, atunci când au furat din incinta Oficiului Poştal Slatina o casă de bani de câteva sute de kilograme.

Spre disperarea hoţilor, după ce au ajuns la domiciliul lui Pavel Cora şi s-au chinuit să deschisă casa de bani cu un flex, în interior nu se aflau decât două insigne şi un sigiliu. Pentru a ascunde cât mai bine casa de bani, cei trei au îngropat-o într-o pădure de pe raza satului Brădăţel.

În loc de bani, ştampile şi chei

Cei trei şi-au încercat norocul, în noaptea de 5/6 decembrie 2007, şi la agenţia BRD din comuna Dumbrăveni, însă, şi această lovitură a fost sortită eşecului.

După au decuplat sistemul de alarmare, întrerupând alimentarea cu energie electrică de la un panou poziţionat pe un stâlp din apropiere, au forţat uşa de acces folosindu-se de un levier, hoţii au luat cu ei un seif metalic, găsit sub un birou.

Adunaţi în jurul seifului, la locuinţa lui Pavel Cora, hoţii au constatat, în momentul în care au deschis casa de bani, că înăuntru erau doar trei ştampile şi câteva chei ale agenţiei pe care tocmai o spărseseră.

Urmăriţi de ghinion

Nici la spargerea agenţiei BRD din comuna Mălini (din noaptea de 9/10 decembrie a.c.), norocul nu a fost de partea lor, fiind puşi pe fugă de sistemul de alarmă care s-a declanşat.

Ultimul furt pentru care au fost trimişi în judecată în acest dosar s-a petrecut în noaptea de 15-16 decembrie 2007, vizată fiind agenţia BRD din comuna Vama. După ce-au oprit curentul, au acoperit cu spumă poliuretanică difuzorul sistemului de alarmă, au fost nevoiţi să renunţe din cauza unei maşini care a oprit în zonă.

Nu a mai durat mult şi, după aproximativ două săptămâni, au fost prinşi la Poiana Teiului, în judeţul Neamţ, în timp ce încercau să dea o nouă spargere.

Facturile E.ON ajung cu întârziere la abonaţi

Cine-i vinovat?



Mai mulţi cetăţeni din municipiul Suceve ne-au semnalat faptul că nu şi-au primit facturile la energia electrică, emise de E.ON Moldova, deşi acestea ar fi trebuit să le ajungă în luna decembrie, după noul sistem de facturare.

Alţi abonaţi se plâng de faptul că le-au ajuns facturile cu întârziere. În momentul în care s-au dus să îşi achite aceste facturi au plătit penalităţi.

Facturile la energia electrică ajung la consumator prin intermediul Poştei Române, între E.ON Moldova şi Poşta Română fiind încheiat un contract. Printre nemulţumiţii care nu şi-au primit încă facturile la energia electrică se numără şi locatarii unui bloc de pe strada Mărăşti, care aparţin de Oficiul Poştal Nr. 6. Suceava.

Facturi emise şi „blocate”

Ne-am adresat Centrului de Relaţii cu Publicul – E.ON Suceava, de unde am aflat că data facturării (pe calculator) pentru abonaţii din blocul 24 s-a realizat pe data de 30.11.2007, data scadenţei fiind 15.12 2007.

Pentru a afla când au plecat aceste facturi de la E.ON Moldova spre Oficiul Poştal Central Suceava, am fost trimişi la un alt birou.

Doina Lazarovici, inginer în cadrul Unităţii Regionale Clienţi Casnici Suceava ne-a spus că pe data de 10.12. 2007 au plecat, pe baza unui borderou, facturile emise de E.ON către Oficiul Poştal Nr. 1 Suceava, de aici fiind redistribuite către celelalte oficii poştale din municipiul Suceava, respectiv Oficiul Poştal nr. 6 (cazul locatarilor de pe Str. Mărăşti).

De aici, poştaşul care are acest sector ar fi trebuit să ducă corespondenţa (şi facturile de energie electrică) către locatarii blocului respectiv.

Penalităţi

Unii dintre abonaţii care nu au primit facturile în luna decembrie s-au dus personal la Centrul de Relaţii cu Publicul Suceava, unde au cerut lămuriri. Angajaţii E.ON le-au demonstrat că facturile au fost emise, date stocate în computer, iar oamenilor nu le-a rămas decât să achite factura. Aceştia „s-au trezit” cu penalităţi, pentru că au mers să plătească foarte târziu. Pe nedrept, spun ei, atâta timp cât nu le-a venit factura acasă, aşa cum era normal.

Alţi abonaţi s-au prezentat la casieriile E.ON Moldova şi li s-a comunicat că nu aveau emise facturile. Au fost sfătuiţi să aştepte.

Sunt şi cazuri în care (mai ales pensionarii) aşteaptă şi acum să le vină factura la energia electrică, deşi aceste facturi au fost emise de E.ON Moldova la începutul lunii decembrie. Aceşti oameni vor plăti penalităţi pentru întârzierea achitării facturii.

Penalităţile se aplică dacă abonatul nu-şi plăteşte factura în termen de 30 de zile de la data scadentă a facturii. Dacă după 30 de zile de la data scadentă nu a fost achitată factura, se aplică penalităţi de 0,1% din valoarea facturii, pe zi, începând cu ziua imediat următoare datei scadente înscrisă pe factură.

Îmbunătăţirea contractului

Directorul Oficiului Judeţean de Poştă Suceava, Nicolae Costriş, ne-a spus că „nu s-a putut stabili cu exactitate ce s-a întâmplat la acel bloc, dacă facturile au ajuns la Oficiul Poştal Central pentru a fi distribuite mai departe sau nu. Pentru că în luna decembrie au fost primite, la date diferite, zeci de mii de facturi, doar cu nu se poate verifica dacă au fost şi cele în cauză sau nu. Factorul poştal care răspunde de acea zonă a precizat că tot ce i s-a predat a distribuit la adresele respective”.

În urma sesizării făcute de „Monitorul de Suceava”, conducerea Oficiului Judeţean de Poştă Suceava s-a întâlnit, în cursul zilei de ieri, cu reprezentanţii ai E.ON Moldova (Suceava) concluzionând că „trebuie îmbunătăţit contractul încheiat între cele două părţi pentru ca cetăţeanul să nu aibă de suferit. Mai mult, trebuie să fie pus la punct un sistem prin care să poată fi verificată fiecare factură când pleacă de la E.ON şi când ajunge la Poştă şi mai departe la abonat”.

„6 pe an”

Noul concept de facturare „6 pe an” constă în emiterea, la interval de două luni, a facturilor la energie electrică: patru facturi de estimare a consumului de energie electrică, şi două facturi de regularizare a consumului de energie electrică.

Factura se bazează pe estimarea consumului prin programul de facturare sau pe baza consumului estimat de către client – convenţia de consum. Factura de regularizare este emisă pe baza indexelor citite de către prestatorii de servicii de citire, la şase luni. Ea reprezintă valoarea diferenţei dintre consumul înregistrat de contor în perioada de 6 luni (determinat pe bază de indexe citite) şi consumul estimat în decursul primelor patru luni.

Facturile de estimare nu reprezintă plata în avans a consumului de energie electrică, ele reprezintă estimarea consumului realizat pentru o perioadă retroactivă de două luni.

Singura fabrică de lumânări din judeţ, la Mănăstirea Dragomirna



Singura fabrică de lumânări din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, unde se produc lumânările care se aprind în toate bisericile, schiturile şi mănăstirile din judeţ, se află la Mănăstirea Dragomirna.

În spatele zidurilor mănăstirii, într-o hală dominată de două role imense, zilnic 10 maici fabrică 400 de kilograme de lumânări din ceară şi parafină.

Programul începe de dimineaţă, de la 9.00, şi durează până după amiază la ora 16.00, cu pauză de masă. În hala cu ciment pe jos, maicile topesc ceara şi parafina în cuve mari, peste nişte roţi imense trec firele de sfoară în jurul cărora se prinde ceara, întind lumânările, le răcesc, le taie la dimensiunile uzuale şi le împachetează.

Munca e grea, maicile stau mai mult în picioare sau în genunchi, în mirosul pătrunzător de ceară topită.

Merg tăcute de la un utilaj la altul dar spun că sunt mulţumite ştiind că lumânările ieşite din mâinile lor vor arde pentru vii şi pentru morţi în toate bisericile şi mănăstirile din judeţ.

Vânzarea, însă, n-o face mănăstirea, ci Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor este cea care gestionează în întregime partea comercială.

Un veşmânt de episcop, brodat de maici, costă circa 250 de milioane de lei vechi

Pe lângă fabrica de lumânări, la Dragomirna mai există un atelier de pictat icoane pe lemn şi sticlă, un atelier de croitorie şi unul de broderie. Aici se fac cu multă migală şi pe bani frumoşi haine preoţeşti. De exemplu, un veşmânt de episcop, brodat cu fir aurit înglobează câteva luni de muncă şi costă circa 250 de milioane de lei vechi, iar unul obişnuit, de preot, se vinde cu câteva zeci de milioane de lei, în funcţie de calitatea materialului şi complexitatea broderiei. Cele brodate manual sunt mult mai scumpe, depăşind 50 de milioane de lei vechi. Hainele preoţeşti se lucrează numai pe bază de comandă şi sunt gata în câteva săptămâni.

Cu banii câştigaţi din activitatea proprie mănăstirea îşi cumpără cele necesare traiului zilnic, inclusiv lemnele pentru iarnă.

Deşi au în proprietate zeci de hectare de pădure, pădurile mănăstirilor sunt administrate de direcţia silvică a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi maicile cumpără lemnele de foc.

„Încercăm să ne descurcăm cu ceea ce avem, dar la cheltuieli cum sunt cele de restaurare nu putem face faţă. Mănăstirea are 400 de ani şi are nevoie de lucrări, dar asta nu putem face noi. Putem, în schimb, întreţine foarte bine ceea ce avem”, a mai spus maica Heruvima.

40% dintre directorii de şcoli au mandatele expirate



40 % din totalul directorilor de şcoli din judeţul Suceava au contractul de management expirat sau urmează să expire, şi îşi desfăşoară activitate cu delegaţie.

Inspectorul şcolar general adjunct Daniel Hrenciuc a declarat că „Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a blocat pe parcursul anului trecut organizarea concursurilor pentru directori, şi din acest motiv, mare parte din conducerile şcolilor au mandatul expirat”.

Potrivit lui Daniel Hrenciuc, Ministerul Educaţiei a înştiinţat IŞJ-ul că poate organiza în acest an concurs cu directorii. Astfel, cel mai probabil în perioada martie-aprilie 2008, IŞJ va organiza concurs pentru ocuparea posturilor vacante de directori şi directori adjuncţi.

În judeţul sunt 294 de directori de şcoli.

Terenuri de miliarde, pe care nu se poate construi nimic

Licitaţiile RA-APPS



Dezamăgire mare în rândurile celor care au cumpărat terenurile RA-APPS, sperând că vor putea construi acolo vile şi blocuri, chiar de anul acesta.

Construcţiile de orice fel sunt interzise, cumpărătorii având obligaţia de a păstra destinaţia iniţială a terenului, care figurează ca livadă şi terenuri agricole.

Cumpărătorii terenurilor de la Casa de Oaspeţi, care s-au grăbit să meargă la Primărie, să solicite eliberarea unui certificat de urbanism, în baza căruia să facă demersurile necesare realizării de construcţii – case şi blocuri, s-au izbit de un refuz total .

Peste 5000 de euro pentru un ar de livadă

Unul din cei care s-au păcălit cu terenurile RA-APPS este şi consilierul local Vasile Andronache, care, împreună cu ginerele său, Cristian Andronic, a cumpărat la licitaţie parcela 7363, cu o suprafaţă de 14,6 ari “teren curţi construcţii”, conform contractului notarial încheiat la finele anului trecut.

Spre surprinderea sa, nu are voie să construiască acolo casa pe care şi-o doreşte.

“Am solicitat eliberarea certificatului de urbanism, pentru a obţine din timp autorizaţia de construcţie necesară. Mi s-a refuzat eliberarea acesteia, deoarece, conform unei adrese a Consiliul Judeţean Suceava, nu avem voie să construim nimic pe spaţiile verzi. Practic, am cumpărat o livadă, că asta e acolo unde am eu terenul, cu peste 2,6 miliarde de lei vechi. De banii ăştia puteam să îmi cumpăr 66 de tone de mere de cea mai bună calitate, nu să am 50-60 de copaci la care să mă uit”, a spus Vasile Andronache, supărat că visul de a-şi construi casă nu se va împlini prea curând.

Acelaşi lucru se va întâmpla cu toţi cei care au cumpărat sau cumpără terenuri la Casa de Oaspeţi, pentru că, cu excepţia suprafeţelor pe care există deja construcţii vechi, toate parcelele figurează ca spaţii verzi, pe care nu au voie să facă nici un fel de lucrări care să ducă la schimbarea destinaţiei lor – aceea de livezi sau terenuri arabile.

Legea care blochează realizarea de noi construcţii

Ceea ce pune beţe în roate tuturor celor care au investit sume fabuloase pentru achiziţionarea acestor terenuri aflate atât de aproape de oraş, tentante pentru cei care vor că construiască ansambluri rezidenţiale, este Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114, din 17 octombrie 2007, referitoare la protejarea spaţiilor verzi.

„Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora”, se spune în respectiva lege.

Confruntat cu problema noilor proprietari ai terenurilor de la Casa de oaspeţi, care s-au luptat la preţuri cu alţii, pentru a putea construi ceva acolo, primarul Sucevei, Ion Lungu, consideră că s-a greşit printr-o interpretare mult prea strictă a legii.

“Livezile respective nu pot fi considerate spaţii verzi. Acolo a fost o unitate de producţie, care şi-a schimbat şi încadrarea juridică. Vom discuta problema în Comisia de urbanism şi în Consiliul Local, pentru că e absurd ca cei ce au investit acolo să nu poată face nimic pe terenurile respective”, a declarat Ion Lungu.

Dacă legea s-ar aplica strict, în forma sa actuală, nu s-ar mai putea construi nimic în oraş, consideră şi viceprimarul Angela Zarojanu.

“Oriunde există câteva fire de iarbă, s-ar putea spune că e spaţiu verde şi nu mai ai voie să construieşti nimic. S-a greşit la întocmirea legii, pentru că a lăsat o prea mare permisivitate de interpretare, cel puţin la definirea spaţiilor verzi. În toată ţara sunt probleme din această cauză, tocmai de aceea se speră ca în curând legea să fie refăcută”, a adăugat viceprimarul Sucevei.

Terenuri arabile, vândute la supra-preţ

“Noi am vândut terenuri arabile şi livezi, nu terenuri pentru construcţii. Cine a spus că se poate construi acolo?”, a spus ieri Gheorghe Antonovici, directorul Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” Suceava, confruntat cu problema pe care o au noii proprietari ai parcelelor scoase la licitaţie.

“Toate detaliile terenului, inclusiv numărul de pomi, este trecut în caietul de sarcini al licitaţiei. Eu vând terenul, nu mă interesează dacă ei pot sau nu construi acolo vile sau blocuri. Poate vor să aibă o livadă a lor”, a replicat nepăsător Gheorghe Antonovici, care a recunoscut totuşi că în anunţul de licitaţie dat anterior se preciza clar că toate utilităţile – apă, canalizare şi gaz metan, sunt în imediata apropiere a parcelelor.

Ce nevoie au proprietarii parcelelor cu livadă de gaz metan, sau de apă caldă şi căldură, nu se ştie, dar directorul RA-APPS spune că şi termenul de “teren curţi construcţii”, prins în contractul de vânzare a terenului, a fost folosit doar în mod generic, fără a ilustra realitatea din teren, încât proprietarii nu pot să aibă pretenţii că li s-a dat un teren construibil.

“Dacă vor să construiască acolo, trebuie să facă un PUZ al zonei, iar astă costă. Cine îl va plăti? Dacă îl făceam noi, nu mai scoteam parcelele la vânzare pornind de la 40 de euro metro pătrat, ci porneam cel puţin de la 300 de euro”, spune Gheorghe Antonovici.

Deşi preţul minim de pornire a licitaţiilor pentru o parcelă de teren a fost de 40 de euro/mp, în urma licitaţiilor, preţurile cu care au fost adjudecate au ajuns şi la 160 de euro/mp, sume imense, plătite pentru un petec de teren cu câţiva pomi pe el, pe care nu se poate construi nimic.

Posibile variante

Cum toţi cei care au cumpărat terenuri acolo, la preţuri aproape incredibile, vor să îşi valorifice investiţia, prin realizarea unor construcţii, o posibilă variantă ar fi să aştepte modificarea legii privind protecţia spaţiilor verzi.

Conform primarului Ion Lungu, cea mai bună variantă e cea prin care, în cursul acestui an, municipalitatea suceveană va finaliza planul urbanistic zonal pentru zona Parcului, unde au prevăzute o serie de investiţii.

“În PUZ ar fi definite cu exactitate spaţiile verzi şi am putea stabili regimul de înălţime şi tipul de clădiri ce pot fi ridicate în zona Casei de oaspeţi. Cu siguranţă, acestea vor fi clădiri de medie înălţime, adică parter şi maxim două etaje”, a spus Ion Lungu, care a adăugat că se vor depune eforturi pentru finalizarea cât mai rapidă a PUZ Parc.

Cei care sunt nemulţumiţi de tranzacţiile făcute au avansat şi o altă posibilitate, de a acţiona în instanţă RA-APPS, pentru că nu a precizat de la bun început că acolo nu se pot face încă nici un fel de construcţii, lucru care se putea afla cu uşurinţă dintr-o simplă consultare a actelor cadastrale şi urbanistice existente, în care livezile de acolo sunt trecute ca spaţii verzi.

Tâlharul taximetristului, căutat cu ajutorul portretului robot



Judiciariştii Biroului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei municipiului Suceava cer sprijinul cetăţenilor în identificarea individului care, în urmă cu aproximativ două săptămâni, a tâlhărit un taximetrist.

Pe baza descrierii făcute de victimă, oamenii legii au realizat două portrete ale tâlharului, unul fiind făcut cu un program special din dotarea Poliţiei, iar cel de-al doilea de către caricaturistul Mihai Pânzaru-Pim.

Anchetatorii speră ca prin publicarea celor două portrete în presa locală, să obţină noi date care pot duce pe urmele individului care l-a tâlhărit pe taximetrist.

Potrivit şefului Biroului de Investigaţii Criminale, comisarul Ioan Halaicu, tâlharul este de etnie rromă, are în jur de 30 de ani, 1,80 metri înălţime, păr negru tuns scurt, început de chelie, ten măsliniu, faţa rotundă, ochi negri, sprâncene stufoase.

Din ce îşi mai aminteşte victima, la data comiterii infracţiunii, tâlharul era îmbrăcat cu o geacă de piele neagră şi purta la gât un lanţ gros şi pe degetele de la mâini câte două sau trei ghiuluri (posibil din aur), mirosea a parfum şi vorbea cu un accent moldovenesc.

„E singura faptă de acest gen înregistrată la Suceava. Oricine ne poate ajuta este rugat să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie să ne sune direct la 0230/203652 sau la 0742.36.37.80”, a precizat Ioan Halaicu.

Ameninţat cu cuţitul, bătut şi tâlhărit

La data de 8 ianuarie a.c., un bărbat necunoscut s-a urcat într-un taxi staţionat în zona , din municipiul Suceava, şi, după ce a negociat cu şoferul (Vasile N., 21 de ani), i-a cerut acestuia să-l ducă până la Târgu Frumos, judeţul Iaşi.

Deşi au negociat încă de la început preţul cursei şi s-au înţeles asupra sumei de 200 de lei, după câţiva kilometri, la ieşirea din municipiul Suceava, clientul a început să-i reproşeze şoferului că îi ia prea mulţi bani.

Când taximetristul a spus că întoarce maşina şi îl duce înapoi în oraş, de unde poate lua orice alt taxi, clientul a scos un cuţit şi a început să-l ameninţe pe şofer. În momentul în care taximetristul a oprit maşina, clientul a început să-l lovească pe tânărul de la volan, lăsându-l inconştient pentru câteva minute.

Când victima şi-a revenit, a observat că agresorul fugise cu tot cu banii din torpedou (aproximativ 500 de lei).

Suceava, plină de gropi şi noroaie



Gheaţa şi zăpada care s-au topit de câteva zile au scos la iveală o faţă deloc plăcută a Sucevei. Deşi este vorba despre municipiul reşedinţă de judeţ, indiferent de cartier, cele mai multe străzi sunt fie înecate în noroi, fie presărate cu gropi şi şanţuri adânci.

Când vine vorba despre explicaţii pe marginea acestei situaţii cu care sucevenii se confruntă zi de zi, autorităţile locale aduc, inevitabil, în discuţie lucrările de reabilitare a reţelei de termoficare, desfăşurate în toamna anului trecut, dar şi intervenţiile ce urmează să se facă, din primăvara acestui an, la reţelele de apă şi canalizare.

Dacă lucrările de termoficare sunt „vinovate” pentru starea deplorabilă a asfaltului de pe mai multe străzi din Suceava, proiectul ce va viza reţelele de apă şi canalizare reprezintă motivul pentru care pe foarte multe străzi nu a mai putut fi turnat covor asfaltic.

Astfel, de mai bine de o săptămână, chiar dacă topirea zăpezii ar fi trebuit să fie o veste bună pentru pietoni şi şoferi, sucevenii se văd nevoiţi să înoate prin apă şi noroi şi să se deplaseze prin gropi şi şanţuri apărute în asfalt.

Cratere, noroi şi nervi întinşi la maxim

Una dintre cele mai aglomerate străzi din municipiul Suceava arată acum ca un veritabil front de luptă. Strada Petru Rareş, porţiunea cuprinsă între intersecţiile cu strada Vasile Alecsandri şi, respectiv, cu strada Ion Creangă, s-a transformat într-un şanţ imens prin care şoferii, nevoiţi să circule în zonă, trebuie să treacă cu autoturismele.

Nici pietonii nu au viaţa mai uşoară din cauza numărului mare de maşini parcate în faţa Serviciului de Înmatriculări Auto, zonă în care practic nu mai există trotuar. Vinovată pentru această situaţie este, în cea mai mare parte, societatea Test Prima, care a efectuat lucrările la reţeaua de termoficare de pe strada Petru Rareş. Lipsa de respect pentru cetăţean este evidentă pentru că, deşi şanţul a fost săpat de-a lungul străzii, nimeni nu s-a mai sinchisit să îl umple periodic cu pământ, după tasarea acestuia.

Pe strada Ion Neculce, din cartierul Zamca, sportul extrem la ordinea zilei rămâne trecerea dintr-o groapă în alta, pentru că numărul acestora face imposibilă ocolirea lor.

Situaţia este aceeaşi şi pe alte străzi din zonă, precum Grigore Ureche, Vişinilor, Stejarului sau Narciselor. Grămezi mari de pământ au luat locul spaţiilor verzi, pe care, şoferii mai îndrăzneţi le-au transformat în locuri de parcare că, vorba aceea, dacă autorităţile nu respectă puţinele suprafeţe cu iarbă pe care le mai are Suceava, de ce ar trebui să o facă cetăţenii?

O adevărată mlaştină a răsărit şi pe strada Ştefan Tomşa, evident, din cauza lucrărilor de termoficare. Locatarii din zonă, care vor să iasă din blocuri, au doar două variante: să uite de civilizaţie şi să treacă prin noroi, ignorând calitatea încălţămintei, sau să apeleze la o pereche de cizme din cauciuc.

Catacombele din buricul târgului

O dovadă că nu doar lucrările de termoficare au transformat Suceava într-un oraş al gropilor şi noroaielor este strada Universităţii. Aşa zisele „investiţii” făcute de societatea care a ridicat supermarketul Kaufland din Suceava se traduc, în mod ciudat, în capace de canal afundate în asfalt şi gropi care traversează practic strada. O avarie de amploare la reţeaua de apă a lăsat urme adânci şi pe strada Alexandru cel Bun, unde, în zona Centrului Militar Judeţean, şoferii simt senzaţiile tari ale lansării de pe o trambulină.

Nici cartierele Burdujeni şi Obcini nu au scăpat de urmările vremii şi ale vremurilor. Fie că este vorba despre traversările făcute pentru reabilitarea reţelei de termoficare, fie de materialul antiderapant împrăştiat pe timpul ninsorii, străzile din cele două cartiere lasă mult de dorit din punct de vedere al curăţeniei.

Primarul Sucevei Ion Lungu a declarat că, în conformitate cu contractul pe care Primăria îl are cu societatea de salubrizare Rosal, activitatea de spălare a străzilor se va putea face numai începând din 15 martie. Acesta este de părere că, pe lângă faptul că este o activitate costisitoare, în acest sezon este şi inutilă pentru că umezeala, îngheţul şi dezgheţul provoacă scurgerea mâlului de pe străduţele lăturalnice şi de pe spaţiul verde.

Latura bună a lucrărilor de reabilitare a reţelelor de utilităţi

Autorităţile locale susţin că, din păcate, foarte mulţi suceveni s-au obişnuit să vadă doar aspectele negative ale proiectelor de reabilitare a reţelelor de termoficare, apă şi canalizare, uitând de beneficiile acestora.

În opinia viceprimarului Angela Zarojanu, aceste sacrificii merită în contextul în care, prin aceste lucrări, creşte randamentul, dar scade valoarea facturilor pentru utilităţi. În acelaşi timp, este înlăturat şi pericolul producerii de avarii din cauza vechimii reţelelor şi scade nivelul pierderilor pe reţele, suportate din buzunarul contribuabilului.

Evident, autorităţile le cer sucevenilor răbdare şi înţelegere. Cu toate acestea, locuitorii municipiului Suceava nu pot să nu se întrebe dacă aceste lucrări nu s-au putea efectua mai ordonat, cu un mai mare simţ de răspundere şi respect faţă de cetăţeni. Despre simţul estetic al celor ce efectuează astfel de lucrări este greu de precizat dacă există.

Proiectul ISPA sau un nou exerciţiu de răbdare

În câteva luni demarează şi lucrările de reabilitare a reţelelor de apă rece şi canalizare din Suceava, deci străzile se vor transforma, din nou, în şantiere.

Acest program, finanţat prin proiectul ISPA, va afecta, începând din această primăvară, 91 de străzi din Suceava, 41 din zona centrală şi cartierul Zamca, 31 din cartierul Burdujeni, 10 din Iţcani şi 8 din cartierele George Enescu şi Obcini. Programul de extindere a reţelei de apă se va desfăşura, total, pe 20 de străzi, şi, parţial, pe 8 străzi, din cartierele Iţcani şi Burdujeni Sat. Reţeaua de canalizare va fi extinsă, total, pe 24 de străzi, şi, parţial, pe 4 străzi, din cele două cartiere.

Lucrările nu vor însemna doar eficientizarea sistemelor de apă şi canalizare, ci şi gropi, noroi, şanţuri şi praf.

Averile şefilor IŞJ, ascunse de ochii lumii



Nici unul dintre şefii Inspectoratului Şcolar Suceava nu şi-a postat declaraţia de avere pe site-ul instituţiei pe care o conduc, deşi inspectorul general adjunct Daniel Hrenciuc a declarat că legea îi obligă să îşi facă publică averea, iar timpul de afişare a declaraţiilor a expirat deja.

La începutul lunii decembrie 2007, Daniel Hrenciuc a declarat într-o conferinţă de presă că „atât inspectorii şcolari generali, cât şi directorii şcolilor trebuie să-i facă publică declaraţia de avere în cel mai scurt timp”. Tot atunci, Hrenciuc a mai spus că au fost trimise adrese în şcoli şi li s-a solicitat directorilor să-şi publice declaraţia fie pe site-ul instituţiei de învăţământ pe care o conduc, dacă şcoala deţine o pagină de Internet, fie să o trimită la IŞJ, pentru a fi postată pe site-ul oficial al instituţiei menţionate.

Până acum, nici inspectorii generali, dar nici directorii de şcoală nu s-au grăbit să-şi publice declaraţia de avere, iar Daniel Hrenciuc a spus că „nici un director nu a trimis declaraţia la IŞJ”.

Cât despre declaraţia sa de avere, inspectorul şcolar general adjunct Daniel Hrenciuc a spus că o va publica în scurt timp.

„Ştiu că a expirat termenul de depunere, o voi publica în scurt timp. Nu am avut timp să fac asta”. Nici celălalt adjunct de la IŞJ, Vasile Monacu, nu şi-a postat declaraţia de avere pe site-ul instituţiei, la fel şi inspectorul general Petru Carcalete.

Inspectorul şcolar general Carcalete a spus că şi-a postat declaraţia de avere pe site-ul administraţiei publice locale Rădăuţi, acesta fiind consilier local.

„Nu am considerat că este necesar să o public pe site-ul IŞJ din moment ce declaraţia este deja postată pe Internet”, a spus Carcalete. Acesta a mai precizat că declaraţia sa de avere nu a suferit modificări faţă de cea de anul trecut.

Potrivit legii, nu numai şefii IŞJ şi directorii de şcoli trebuie să-şi facă publică declaraţia de avere, ci şi directorii Caselor Corpului Didactic.

Directorul CCD Suceava, Traian Duminică, nu şi-a făcut publică declaraţia de avere.

Aproape 1000 de suceveni, blocaţi în Ucraina



Nemulţumiri mutate în stradă. Câteva sute de cetăţeni ucraineni, printre care şi mulţi etnici români care trăiesc în ţara vecină, au blocat ieri drumul care leagă oraşele Cernăuţi şi Suceava.

În jurul orei 16.00, la aproximativ doi kilometri de graniţa româno-ucraineană, pe teritoriul statului vecin, nemulţumiţii şi-au început protestul. Principala arteră de circulaţie a fost blocată, iar maşinile cetăţenilor români nu şi-au mai putut continua drumul spre casă.

Din estimările persoanelor care au fost prezente la faţa locului, au rămas blocate în trafic câteva sute de maşini.

Peste 1.000 de români, în majoritate suceveni, au fost nevoiţi să aştepte în maşini rezolvarea situaţiei de criză, mai ales că protestatarii nu au dorit sub nici o formă să le permite trecerea prin barajul format pe şosea.

Dacă o parte a oamenilor au aşteptat mai bine de 3 ore pentru a-şi continua călătoria, alţii au preferat să facă un ocol de zeci de kilometri şi au pătruns pe teritoriul României prin Punctul de Trecere a Frontierei de la Vicovu de Sus.

Ce reclamă ucrainenii

Nemulţumirile care i-au adus în stradă pe cetăţenii ucraineni au legătură directă cu ţara noastră.

Una din nemulţumiri ar fi aceea că preţul pentru obţinerea vizelor de intrare în România este mult prea mare.

Potrivit reprezentanţilor Consulatului României la Cernăuţi, o viză în regim normal costă 55 de dolari, iar în regim de urgenţă preţul este de 105 dolari. O astfel de viză permite un număr limitat de intrări în România şi este valabilă doar jumătate de an.

Practic, pentru cetăţenii ucraineni o viză anuală costă o mică avere, ţinând cont că salariul mediu pe economie în ţara vecină este sub 100 de dolari pe lună.

O altă problemă semnalată de protestatari este legată de umilinţele la care sunt supuşi de către poliţiştii de frontieră din România.

„După ce am trecut graniţa, până la Siret, pe o distanţă de câţiva kilometri, ne-au oprit de 5 ori. Ne-au căutat până şi în chiloţi, de parcă eram ultimii oameni”, a declarat unul dintre cetăţenii ucraineni care au participat la blocajul de ieri după amiază.

Criza, aplanată momentan

Pentru că nu doreau cu nici un chip să elibereze drumul, autorităţile ucrainene au trimis la faţa locului importante forţe de ordine.

De asemenea, la negocieri s-a prezentat şi viceguvernatorul regiunii Cernăuţi, iar într-un final, în jurul orei 18.30, lucrurile s-au calmat. Protestatarii au acceptat să elibereze drumul, având promisiunea autorităţilor că nemulţumirile lor vor fi discutate şi se va căuta o cale de compromis.

Dacă din partea Ucrainei a fost prezent viceguvernatorul regiunii Cernăuţi, partea română l-a avut la faţa locului pe Dumitru Morhan, preşedintele Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România.

De altfel, Morhan a fost şi cel care a anunţat Consulatul României la Cernăuţi despre blocajul creat.

„Am vorbit cu cei care erau în stradă, mulţi dintre ei etnici români. Mi-au înmânat o hârtie cu doleanţele lor şi miercuri o voi înmâna autorităţilor din România. Trebuie găsită o rezolvare a acestor probleme, mai ales că afectează un număr destul de mare de cetăţeni ucraineni, etnici români”, a declarat Dumitru Morhan.

Criza este departe de a-şi fi găsit rezolvarea, protestatarii fiind hotărâţi să blocheze din nou drumul dintre Cernăuţi şi Suceava dacă cererile lor nu vor fi satisfăcute.

Traficul spre Ucraina, restricţionat temporar

Din cauza evenimentelor de pe teritoriul ucrainean, poliţiştii de frontieră de la Siret au restricţionat pentru aproximativ o oră traficul auto.

„Persoanelor care doreau să pătrundă în Ucraina li s-a explicat care este situaţia şi pentru a fi scutiţi de scene neplăcute am decis să nu permitem accesul în ţara vecină. A fost o chestiune de maxim o oră, după care lucrurile au revenit la normal”, a declarat subcomisarul Ilie Poroch, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Suceava.

Masculin. AZI/Minaur pleacă spre Arad fără Răzvan Pop

După cum v-am mai anunţat, în perioada 24-26 ianuarie Minaur va participa la un turneu de pregătire la Arad, alături de echipele de Ligă Bucovina Suceava (locul VI), CSM D&C Oradea (locul X), de divizionara A HC Safilar Arad (locul I în seria C) şi de echipa din Bekescsaba (Ungaria). HCM Constanţa nu va mai onora cu prezenţa turneul de la Arad, conform informaţiilor furnizate de preşedintele executiv al Clubului Minaur, Viorel Maier. Minaur pleacă spre Arad azi, la ora 13.00, fără portarul Răzvan Pop, care - din păcate - va fi indisponibil un timp mai îndelungat în urma accidentării survenite în meciurile amicale cu echipa din Nyregyhaza (la finele săptămînii trecute, meciuri terminate - ambele - cu victorii categorice ale băimărenilor). Conform minaur.ro, Pop are “ruptură de retinacul medial, cu subluxaţie de rotulă, leziune de grad 2-3 a meniscului, corn exterior, posterior, menisc interior” şi urmează a fi operat cît de curînd. Este singura absenţă din lotul cu care antrenorii Petre Avramescu - principal şi Florin Mironescu - secund se vor prezenta la turneul de la Arad.

Rezultatele concursului de schi fond de la Cheile Gradistei


JUNIORI I

Masculin - Duatlon - 10 km clasic + 10 km liber
1. Paul Pepene (CSS Predeal/Dinamo Brasov)
2. Cornel Puchianu (CSS Predeal/CSAM Bucegi)
3. Cristian Lazatur (Vatra Dornei)

Feminin - Duatlon - 5 km clasic + 5 km liber
1. Florica Nimigean (Bistrita)
2. Timeea Sara (Gheorgheni)
3. Andreea Hepcal (Vatra Dornei)

JUNIORI II

Masculin - Duatlon - 7,5 km clasic + 7,5 km liber
1. Petrica Hogiu (Bistrita)
2. Ionut Ducaru (Predeal)
3. Marian Danila (Baia Sprie)

Feminin - Duatlon - 3,5 km clasic + 3,5 km liber
1. Lenuta Stef (Bistrita)
2. Ancuta Nauc (Bistrita)
3. Alexandra Toculet (Rasnov)

Ninge la Vatra Dornei


In vreme ce la Bucuresti toarna cu galeata, iar eu nu stiu unde mi-am pus umbrela aia englezeasca si stricata, la munte ninge de rupe. La Borsa s-a refacut stratul de zapada din partea de jos a partiei astfel ca ne asteapta un nou week-end pe schiuri. Cele mai bune stiri vin insa de la Vatra Dornei. Aseara am plans cand am vazut cum luceste noroiul, azi insa un peisaj de poveste m-a facut sa jubilez. Ninge viscolit, partia e alba toata si de vineri se va schia din nou.

Ţăranii din Bucovina cresc melci în loc de oi şi vaci

Ţăranii din Bucovina renunţă la creşterea vitelor şi a oilor. Ei spun că se vor reprofila pe agroturism şi ferme de melci. În doar câţiva ani, numărul animalelor pe care le cresc ţăranii s-a redus la jumătate.

Țăranii spun că nu mai rentează să creşti animale. Este o muncă foarte grea, se investesc bani grei iar carnea și laptele sunt prost plătite. Mai mult, crescătorii de ovine nu au unde vinde pieile și lâna.

Dacă localnicii de la munte fac agroturism, cei din zona de șes a județului Suceava s-au apucat de crescut melci pentru a scoate profit.

Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, județul Suceava are încă cel mai mare efectiv de bovine la nivel național și asigură 12% din producția de lapte a țării. Cea mai mare parte din bovine sunt crescute în ferme.

Primul amical


Dupã cantonamentul de la Vatra Dornei în care s-a insistat numai pe pregãtirea fizicã, „galben-verzii” vor disputa astãzi primul meci amical din 2008. Dupã numai o zi de acomodare cu clima de pe litoralul cipriot de la Larnaca, „galben-verzii” vor intra în pâine. Astãzi, de la orele 13:00 Dorinel & Co. vor disputa primul meci din acest an. Oficialii clubului vasluian au aranjat un amical cu Metalurgs Ljepajas, echipã ce ocupã pozitia a doua în clasamentul Letoniei. Adversara „galben-verzilor” de astãzi a mai jucat un meci amical în urmã cu câteva zile cu campioana en-titre a României, Dinamo Bucuresti, partidã câstigatã de lituanieni cu 2-0. Jucãtorii vasluieni sunt foarte încãntati cã dupã o pauzã de o lunã vor putea juca din nou un meci. Desi cred cã rezultatele din meciuri amicale nu conteazã, vasluienii sperã sã debuteze astãzi cu o victorie, pentru a le merge bine tot anul cu atât mai mult cu cât Metalurgs Ljepajas i-au învins pe vecinii lor, dinamovistii, care sunt cazati la doar douã hoteluri de „galben-verzi”.

Rezultate de astazi de la Cheile Gradistei


JUNIORI I

Masculin -Sprint 1,5 km
1. Paul Pepene (Predeal)
2. Cornel Puchianu (Predeal)
3. Cristian Lazarut (Vatra Dornei)

Feminin - Sprint 1,5 km
1. Florica Nimigean (Bistrita)
2. Raluca Farcas (Toplita)
3. Timeea Sara (Gheorgheni)

JUNIORI II

Masculin - Sprint 1,5 km
1. Petrica Hogiu (Predeal)
2. Ionut Ducaru (Predeal)
3. Iliuta Lazar (Vatra Dornei)

Feminin - Sprint 1,5 km
1. Lenuta Stef (Bistrita)
2. Ancuta Nauc (Bistrita)
3. Alexandra Grigoroscuta (Vatra Dornei)

Fălticeni – prima primărie din judeţ care are un regulament unic pentru alimentarea cu apă şi canalizare

Din această lună a intrat în vigoare un nou regulament al Serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Fălticeni. Noul regulament are la bază Ordinul 88 din 2007 al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală. Actul reglementează relaţiile dintre Agenţia Fălticeni a S.C. ACET Suceava şi abonaţii din Fălticeni. Regulamentul vine în sprijinul agenţilor economici, în sensul că stabileşte exact cantitatea de ape pluviale pe care o va plăti fiecare societate comercială, modul de calcul şi repartizarea cheltuielilor pe un an calendaristic.

„Până la elaborarea unui regulament unic de către noul operator, noi suntem prima primărie din judeţul Suceava care face lucrul acesta. Eliminăm şi discordanţele şi disputele pe care ACET le are cu agenţii economici, se revine, practic, de la o cotă multianuală de 0,048 mc/mp, la una de 0,05, cât a rezultat din estimările noastre. ACET nu intră pe pierdere, iar agenţii economici cu suprafeţe foarte mari vor plăti mai puţin”, şi-a motivat primarul Vasile Tofan proiectul de hotărâre privind noul regulament.

În luna octombrie 2007, agenţii economici din municipiul Fălticeni şi-au exprimat nemulţumirea faţă de modul în care Agenţia Fălticeni a S.C. ACET Suceava facturează serviciile de preluare a apelor meteorice. Prin practicarea unui tarif de 0,86 lei/mc pen-tru apele meteorice, acelaşi ca pentru apele uzate, directorii mai multor societăţi comer-ciale au declarat că se împo-vărează şi mai mult cheltuie-lile agenţilor economici şi au cerut stabilirea unui preţ în concordanţă cu cheltuielile reale făcute de operatorul sis-temului canalizare-epurare pentru apele meteorice.

Pentru luna septembrie 2007, agenţii economici care deţin suprafeţe mai mari de teren au primit facturi de la ACET de 5 ori mari faţă de lunile precedente, motiv pentru care s-au adresat Consiliului Local, for deliberativ care stabileşte preţul la apa – canal – epurare în municipiul Fălticeni.

De partea cealaltă, agenţii economici caută tot felul de soluţii pentru a nu mai plăti apa pluvială, iar în urma dis-cuţiei din Consiliul Local se va întocmi o întâmpinare către ACET, către ANRSC şi către Prefectura Suceava.

„Dacă dă o viitură putem declara deja falimentul sau dacă plouă tare o luăm la vale din punct de vedere financiar. Când ajungi să plăteşti de 5 ori mai mult la ACET, te gândeşti dacă nu e mai bine să faci o groapă de 3 metri în mijlocul curţii societăţii, groapă din care să cari apa cu vidanja. Pun borduri în jurul curţii şi bag toată apa în groapă, apoi o car pe câmp. Una e să plăteşti cu 10 – 15 % mai mult şi alta e de 5 ori” – a fost opinia ing. Arald Drăgan, director tehnic al SC Goscom, în timp ce directorul SC Faltin, ing. Mircea Rotaru, era hotărât, dacă nu se va găsi o soluţie, să spargă asfaltul, să scoată betonul, să are cur-tea şi să dărâme spaţiile de producţie, pentru că factura la apă pluvială îi bagă societatea în faliment.

Şi pentru bugetul local apa meteorică a însemnat, la ultima factură, peste 400 de milioane de lei vechi. Conform primarului Vasile Tofan, Primăria Fălticeni plăteşte apă pluvială pentru străzile unde există canalizare, trotuare, parcuri, alei pieţe publice, curţile şcolilor etc. “Suntem a treia sau a patra primărie din România care elaborează un asemenea regulament. Acum, ca să găsim o cale de mijloc dacă vreţi, elaborarea regulamentului conform ordinelor 88, 89 şi câte or mai fi date de ANRSC, permite CL, după studii şi măsurători făcute împreună cu operatorul, să stabilească procentul. Procentul de cuantificare a apei meteorice, a apei pluviale era de 100, adică se primea indicativul de la Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie cu cota de ploaie de pe luna respectivă, se înmulţea cu suprafaţa şi se făcea preţul. Până la apariţia acestui ordin al ANRSC se mergea cu o medie multia-nuală de 0.048 mc/mp/lună. Acum, ca să salvăm situaţia şi pentru a evita un blocaj la ACET şi la agenţii economici care au ajuns să plătească 70 de milioane de lei apă me-teorică pe lună, am decis să trecem la o cotă de 0,6 mc/mp/an, ceea ce înseamnă 0,05 mc/mp/lună. Am mărit cu 2 litri, de la 48 la 50 de litri metru pătrat”, a declarat primarul Vasile Tofan.

Edilul-şef consideră că este nevoie de elaborarea unui regulament unitar la nivel de operator, la nivel de judeţ, după discuţii cu fiecare municipalitate din judeţ care beneficiază de servicii publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare furnizate de ACET, astfel încât să se ajungă cât mai repede la un preţ unitar.

„Dacă nu se va ajunge la aşa ceva, fiecare primar se înfoaie că face nu ştiu ce, că uite ce viteaz e el că nu a mărit preţul la apă… Şi vă dau un exemplu. O hotărâre grea de luat, dramatică, a fost mărirea preţului la apă în 2007. Celelalte municipalităţi au mai amânat, au crezut ei că sunt mai cu moţ, au dus-o până au ajuns să se rupă cureaua. Au dus-o până la nivelul lunii august în rate… La momentul de faţă au ajuns să facă majorări mai mari decât Fălticeniul, au preţuri la apă şi canal mai mari decât la noi, agenţiile locale de acolo sunt pe pierderi. (…) Agenţia de la Fălticeni, după Suceava şi Humor, este a treia, din ultima care era în tot judeţul Suceava când am intrat în ACET”, a declarat primarul Vasile Tofan.

Rădăuţi: Întrunirea persoanelor consacrate


Persoanele consacrate din zona Bucovinei s-au întâlnit duminică, 20 ianuarie 2008, la comunitatea surorilor de la "Congregatio Jesu" din Rădăuţi, pentru alegerea unui responsabil în vederea organizării unor întruniri zonale ce au fost stabilite de Comisia Diecezană pentru Viaţa Consacrată la 9 decembrie 2007.

La întâlnire au participat: pr. Alois Fechet, responsabil cu viaţa consacrată în Dieceza de Iaşi, fr. Lucian Abalintoaiei, OFMConv, din Cacica, sr. Tereza Gabor de la Slujitoarele lui Cristos Marele Preot din Cacica, surorile din "Congregatio Jesu" din Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc, Surorile Dominicane ale Sfintei Fecioare Maria a Rozariului din Botoşani şi surorile de la Fiicele Maicii Domnului a Milostivirii din Siret.

În urma propunerilor, a fost aleasă ca responsabilă pentru această zonă sr. Amadeea Bulai din Congregatio Jesu din Rădăuţi.

Cu această ocazie s-a stabilit următoarea întâlnire ce va avea loc la Cacica la 3 februarie, când se celebrează în mod solemn Ziua Persoanelor Consacrate.

Rugbiştii suceveni ţintesc primul loc în „play-out”

Deşi abordează perioada pregătirilor cu doar un singur nume la capitolul achiziţii, Vlad Voicu, venit de la CS Gura Humorului, antrenorul echipei locale de rugbi, Constantin Vlad, este optimist în privinţa sezonului de primăvară, acolo unde CSM Bucovina Suceava va evolua în play-out-ul Diviziei Naţionale. „Vrem să terminăm turneul de play-out pe primul poziţie, mai ales că suntem avantajaţi şi de noul sistem de punctaj, prin care toate formaţiile pleacă de la 0 puncte în partea secundă a campionatului. Totodată, ar însemna să terminăm sezonul pe un meritoriu loc 7 la nivel naţional”, a declarat Constantin Vlad

Reabilitarea secţiei de juniori, o prioritate pentru rugbiul sucevean

Antrenorul grupării sucevene a explicat şi importanţa reabilitării secţiei de juniori, aceasta fiind în opinia sa principalul pilon al primei echipe. „Deşi suntem obligaţi prin regulament să deţinem formaţii de juniori, suntem conştienţi că trebuie să ne creştem proprii jucători. Fiind şi director tehnic al echipei naţionale de rugbi U20, am în vedere câţiva tineri jucători care evoluează mai puţin la echipele mari, dar acestora trebuie să le oferi nişte condiţii decente de cazare şi masă, iar noi nu putem asigura un asemenea cadru la momentul actual”, a mărturisit Constantin Vlad.

De altfel, tehnicianul Bucovinei Suceava a demarat deja primele discuţii cu oficialii Federaţiei Romane de Rugbi pentru reluarea activităţii la nivel de juniori, atât la Suceava, prin revigorarea secţiei de rugbi din cadrul Liceului cu Program Sportiv, cât şi la Gura Humorului.

Totodată, doi dintre jucătorii primei echipe, Cornel Opariuc şi Mihai Creţuleac, au reuşit, zilele trecute, prin intermediul unei selecţii, să atragă spre acest sport un număr de 20 de copii de la Colegiului Tehnic „Petru Muşat”. „Rugbiul poate reprezenta şi un mijloc de integrare în societate. Am ales respectiva locaţie deoarece este apropiată de stadionul Unirea şi este mai uşor şi pentru jucători. Această acţiune este un prim pas pentru formarea unor echipe de juniori la nivelul municipiului Suceava”, a încheiat Constantin Vlad.

Remarca dlui Bernicu „ţine de caracterul omului şi de cei şapte ani de-acasă“, spune viceprimarul Marian Ionescu

Într-un interviu acordat ziarului “Crai nou”, Dumitru Bernicu, directorul LPS Suceava, a afirmat că “atunci când dl Ionescu era primar, îmi era foarte greu să ajung la el, el te primea şi aproba tot, iar când ajungeai acasă – nimic, niciun rezultat”. Directorul LPS a făcut astfel o comparaţie referitoare la comunicarea pe care a avut-o cu fostul edil al Sucevei faţă cea pe care o are, acum, cu primarul Ion Lungu. În replică, dl Marian Ionescu a ţinut să lămurească unele aspecte cu privire la remarca directorului LPS.

“Aş vrea ca tot ce vă declar acum să fie ca un răspuns pentru dl Bernicu de la LPS, în legătură cu ce a declarat în interviul publicat în ziarul «Crai nou», de luni. Nu mi se pare corect ca, după 4 ani de zile, după ceea ce s-a întâmplat în perioada 2000-2004, atât timp cât eu am fost primar, să vină dl Bernicu şi să spună nişte neadevăruri. Asta ţine de caracterul omului şi de cei şapte ani de-acasă. Mulţi s-ar putea să avem 1,2,3, până la cei 7 ani de-acasă…

Neadevărurile sunt legate de faptul că în perioada 2000-2004 erau alte legi, iar dl director Bernicu ar trebui să nu uite şi să recunoască faptul că în perioada mandatului meu şi al PSD s-a finalizat actuala sală de sport. Poate îşi aduce aminte sau vă arată un clip din momentul în care s-a tăiat panglica la sala de sport de la LPS, după ce societatea dlui Muha a finalizat lucrările.

Şi apoi să nu uităm că în mandatul acela s-au primit bani de la Guvern şi, bineînţeles, de la Consiliul Local, atât cât era prevăzut în buget şi cât se putea da.

Răspunsul meu este mai mult pe linie de competenţă şi de bun simţ. Adică nu venim după patru ani de zile să spunem asemenea lucruri. Probabil, dacă eram acum în funcţia de primar, mă peria şi pe mine dl Bernicu.

Dacă ajungea la mine mai greu sau mai uşor e de faţă secretara care era şi atunci, în mandatul meu şi este şi acum în mandatul dlui Lungu, e vorba de dna Popa. Ea este martor. Nu poate să spună dl director că nu a fost primit de către mine. Poate nu-şi mai aduce aminte. Asta e problema lui!

Mă repet şi spun că altfel erau legile atunci şi altfel sunt acum. Consiliul Local dă banii, nu Primăria. Banii pentru Universitate şi pentru şcoli se dau în funcţie de priorităţi, iar echipele de handbal şi de fotbal sunt în parteneriat cu Consiliul Local, ori atunci nu era încă legea sportului în vigoare.

Nu aveam cum să dăm 7 miliarde pentru sala de sport atunci, pentru că erau alte priorităţi, de ce să nu recunoaştem. Să vă arate dl director ce s-a făcut în perioada 1996-2000 şi ce s-a făcut în 2000-2004 şi să nu mai umble cu minciuni. Nu spun eu că am “dărâmat munţi”, dar nici nu trebuie să dea cu noroi. Nu era bugetul meu, nu erau banii mei. Atât s-a aprobat! Nu că nu am vrut eu.

Am citit cu atenţie interviul şi am văzut că a făcut la fel şi cu dl Lungu. Mai întâi spune că nu este mulţumit şi după aceea îl laudă. Nu mi se pare loial ceea ce se întâmplă. Eu nu am nimic cu dl Bernicu! Ceea ce s-a întâmplat în perioada mandatului meu şi al PSD nu dl Bernicu trebuie să analizeze, ci electoratul. Doar electoratul decide dacă am făcut bine sau nu.

Eu nu mai sunt în politică, dar totuşi acest atac ar putea să aibă şi o nuanţă politică. De ce nu a venit dl Bernicu, care e de 15 ani di-rector acolo la LPS, să spună această remarcă în aceşti trei ani? Dumnealui ce-a făcut în aceşti 15 ani? De ce nu a spus asta în 2005, 2006, 2007? S-a trezit acum în 2008!…

Indiferent de comparaţia între mandatul lui Ionescu şi mandatul lui Lungu, până la urmă în finalul interviului el îl perie pe dl Lungu. La început spune că e nemulţumit că n-a primit bani şi deodată îl perie pe dl Lungu - în 5 minute se urcă în maşină şi vine la primar şi îi da bani - , poate îi dă bani cu sacoşa!

Eu cred că este cu nuanţă politică această remarcă, însă eu nu mai fac politică, sunt independent acum şi cred că a greşit dl Bernicu prin ceea ce afirmat. Puteţi să-i luaţi o decla-raţie dnei Popa, care este secretară. Nu prea venea dl Bernicu la mine, eu nu puteam să-i spun să se urce în maşină şi în 5 minute să fie la mine. El este membru PD, acu e la PD-L probabil, nu mi se pare corect să vorbească acum, când putea să spună mai demult. Nu eram închis într-o încăpere de sticlă şi de aceea nu avea dl Bernicu acces la mine. Ne aducem aminte după 7 ani? De ce a rămas director atâţia ani de zile? Întrebaţi-l pe Virginel Iordache, să vă spună el când era inspector cum se dădea Bernicu binişor pe lângă el! Cucuri din astea ştim şi noi! Eu nu am nimic cu el. E prea mic dl Bernicu ca să am ceva cu el. Ce treabă are el cu mine?”, şi-a încheiat declaraţia dl Marian Ionescu.

Paradis imobiliar la marginea Sucevei


Moldova - Paradis imobiliar la marginea Sucevei
Comunele limitrofe ale municipiului Suceava s-au transformat, de la inceputul mileniului doi in adevarate paradisuri imobiliare, afacerile, curate sau necurate cu teren imbogatind peste masura samsarii politico-financiari.

In comunele scheia, moara
si stroiesti de la marginea municipiului Suceava s-au derulat afaceri funciare cel putin la fel de banoase si de suspecte ca si cele cu terenuri de la iesirea din Suceava spre Falticeni. In fiecare din acele trei comune au fost tranzactionate sute de hectare de teren de cativa samasari imobiliari. O perioada, ei s-au bucurat de sprijinul fostului sef al Oficiului Judetean de Cadastru, Titi Petrea.
Nu doar speculantii de terenuri s-au imbogatit, cum era de asteptat ei i-au imbogatit si pe altii. Traseul acestor inginerii funciare a fost urmatorul: cumpararea pamantului la un pret cat mai mic, mizandu-se pe naivitatea vanzatorului, de obicei batrani necajiti; mutarea terenului din vagauna unde isi avea amplasamentul, cu complicitatea primarului si a comisiei de fond funciar in zone cu potential imobiliar; valorificarea lui ulterioara la preturi inzecite. Sute de hectare de teren au fost astfel translocate numai in acte dintr-un loc in altul in cadrul comunelor si chiar dintr-o localitate in alta. Pe locul parcelelor respective au aparut cartiere de vile, show-room-uri, pensiuni si moteluri. Vechiul aerodrom de la scheia a fost transformat in cartier de vile ale politistilor, oamenilor de afaceri, politicienilor si magistratilor. Fostul primar de scheia, Vasile Buhac, cu complicitatea caruia s-au facut sute de tranzactii imobiliare a scapat basma curata. Actualul primar de Stroiesti, stefan Crainiciuc, a ajuns sa fie complice si la vanzarea de catre unii samasari a unor terenuri care nu erau ale lor.

A dispărut cu 80.000 de euro

O femeie din oraşul Rădăuţi, judeţul Suceava, este căutată de poliţişti după ce a dispărut de acasă cu circa 80.000 de euro. O parte din această sumă a fost sustrasă de la casa de schimb valutar la care Oltiţa Schipor, 39 de ani, lucra de ceva vreme, iar restul banilor au fost adunaţi de la diferiţi prieteni care au împrumutat-o cu sume cuprinse între 1.000 şi 30.000 de euro. Femeia este cercetată acum pentru mai multe infracţiuni, dar deocamdată nimeni nu i-a dat de urmă.

Iordache susţine că Lungu ar fi semnat pentru PD-L


Preşedintele organizaţiei municipale Suceava a PSD, Virginel Iordache, îi solicită liderului judeţean al PNL, Ion Lungu, să recunoască public apartenenţa sa la PD-L. Iordache a declarat ieri într-o conferinţă de presă că are informaţii certe potrivit cărora Lungu i-a părăsit deja pe liberali pentru democrat-liberali urmând să candideze pentru un nou mandat de primar din partea acestei formaţiunii conduse la nivel judeţean de senatorul Gheorghe Flutur. „Solicităm imperativ domnului primar Ion Lungu să dea dovadă măcar o dată de responsabilitate, de bărbăţie şi să recunoască public apartenenţa la PD-L. Faptul că nu ar putea-o face că-şi pierde funcţia de primar dacă recunoaşte că a trecut la un alt partid cred că nu este un impediment pentru domnul Lungu”, a declarat Iordache. El a adăugat că a recunoaşte că a trecut la PD-L ar însemna pentru Ion Lungu o dovadă de respect atât faţă de populaţia municipiului cât şi faţă de PNL. „Pentru o minimă decenţă mă gândesc că Ion Lungu trebuie să-i pună în gardă pe membrii PNL despre intenţiile domniei sale”, a menţionat preşedintele PSD Suceava.

Iordache a vorbit de întâlniri de taină între Lungu şi Flutur

Iordache a vorbit despre întâlniri de taină între Ion Lungu şi liderul PD-L Suceava, Gheorghe Flutur, la care au participat şi alţi primari PNL, unde s-ar fi parafat înţelegerea politică. „Convins fiind probabil că la alegeri Ion Lungu va avea o viaţă grea acesta caută sprijinul unui partid nou înfiinţat dar care nici măcar certificat de existenţă legală nu are ca să nu mai vorbim de electoratul ţintă”, explică Iordache. El şi-a motivat declaraţiile vizavi de trecerea lui Lungu la PD-L şi prin prisma comportamentului actualului primar. Liderul PSD Suceava a arătat că în ultimele apariţii televizate Lungu a folosit expresii de genul „voi candida din partea sucevenilor” şi a amintit că unele încălcări ale legii de către fostul PLD şi actualul PD-L au fost trecute cu vederea de către Ion Lungu. „Atunci când a fost încălcată sistematic legea de către PLD domnul Lungu nu a luat nici o măsură. Când s-au făcut focuri de tip indian la care s-au prăjit cârnaţi pe espalanada din centru domnul Lungu nu a luat nici o măsură spunând că este ultima dată când se va mai întâmpla lucrul acesta. Atunci când banner-ul PLD cu dimensiuni nelegale a fost afişţat în centrul Sucevei nimeni nu a luat nici o măsură. În acel moment eram convinşi că Ion Lungu de fapt nu se mai găseşte la PNL ci într-o altă formaţiune politică”, a afirmat Virginel Iordache.

Lungu întreţine misterul

Reacţia primarului liberal al Sucevei Ion Lungu al dezvăluirile lui Virginel Iordache a fost scurtă şi de natură să întreţină misterul. „Constat că domnul Iordache a rezolvat problemele în PSD şi a ajuns acum la PNL. Îi recomand că tot a fost membru de partid în perioada comunistă să respecte un principiu care era de bază în acea vreme şi anume neamestecul în treburile interne. Cred că am fost destul de clar în privinţa intenţiilor mele vitoare în ultimele ieşiri publice pe care le-am avut”, a declarat Lungu.

Institutii CNPAS - Casele Teritoriale de Pensii


1. CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCURESTI - Calea Vitan nr.6, Sector 3, Bucuresti Url: http://www.cpmb.rdsnet.ro

2. CASA JUDETEANA DE PENSII ALBA - Str. Regina Maria 2, ALba-Iulia, cod: 2500

Url: http://www.pensiialba.ro

3. CASA JUDETEANA DE PENSII ARAD - Str. Gheorghe Lazar, nr.20, Arad

Url: http://www.cjpensiiarad.ro

4. CASA JUDETEANA DE PENSII ARGES - B-dul. I.C.Bratianu, nr.38, Pitesti, cod: 0300

Url: http://www.cjparges.ro

5. CASA JUDETEANA DE PENSII BACAU - Str. Ionita Sandu Sturza, nr.78, Bacau

Url: http://www.cjpbacau.ro

6. CASA JUDETEANA DE PENSII BIHOR - Str. Dunarea, nr. 6, Oradea

Url: http://www.cjpensiibihor.rdsor.ro

7. CASA JUDETEANA DE PENSII BISTRITA-NASAUD - Bd. Republicii, nr.22, Bistrita Nasaud, cod: 4400 Url: http://www.cjpbn.ro

8. CASA JUDETEANA DE PENSII BOTOSANI - Str. Calea Nationala, nr.85, Botosani

Url: http://www.cjpbt.botosani.net

9. CASA JUDETEANA DE PENSII BRAILA - Str. Calea Calarasilor, nr.19, Braila

Url: http://www.cjpbraila.ro

10. CASA JUDETEANA DE PENSII BRASOV - Str. Nicolae Balcescu, nr.67, Brasov

Url: http://www.casadepensiibv.ro

11. CASA JUDETEANA DE PENSII BUZAU - Aleea Industriilor, nr.1, Buzau

Url: http://www.logixbuzau.com/cjpbz/

12. CASA JUDETEANA DE PENSII CALARASI - Str. Plevna, nr.243, Calarasi

Url: http://www.cjpascl.go.ro

13. CASA JUDETEANA DE PENSII CARAS SEVERIN - Str. Traian Lalescu, nr.27, Resita

14. CASA JUDETEANA DE PENSII CLUJ - Str. Cosbuc, nr.2, Cluj-Napoca, cod: 3400

Url: http://www.pensiicluj.ro

15. CASA JUDETEANA DE PENSII CONSTANTA - Str. Decebal, nr.13C, Constanta

Url: http://cjp-cta.forte.ro

16. CASA JUDETEANA DE PENSII COVASNA - Str. Grigore Balan 14, Sf. Gheorghe,

cod: 4000 Url: http://www.nd.ro/cjpcovasna/

17. CASA JUDETEANA DE PENSII DAMBOVITA - Str. Tudor Vladimirescu, nr.1A, Targoviste Url: http://cjp-dambovita.minisat.ro

18. CASA JUDETEANA DE PENSII DOLJ - Str. Mihail Kogalniceanu, nr.14, Craiova

Url: http://www.pensiidolj.rdscv.ro

19. CASA JUDETEANA DE PENSII GALATI - Str. Domneasca, nr.98, Galati

Url: http://www.cjpgalati.ro

20. CASA JUDETEANA DE PENSII GIURGIU - Str. Independentei, nr.105-106, Giurgiu

Url: http://www.cjpgiurgiu.3x.ro

21. CASA JUDETEANA DE PENSII GORJ - Sediul 1 : Str. Republicii, bl.14, Sediul 2:

Bd. Republicii, Bl. 7, Parter, Tg. Jiu Url: http://www.intergorj.ro/pensii

22. CASA JUDETEANA DE PENSII HARGHITA - Str. Kossuth Lajos,nr.94, Miercurea Ciuc Url: http://www.cjphr.ro

23. CASA JUDETEANA DE PENSII HUNEDOARA - Bd. Decebal, bl.A1, Sc. B, parter, Deva Url: http://www.cjp-hd.ro

24. CASA JUDETEANA DE PENSII IALOMITA - Str. Lacului 10, Slobozia, cod: 8400

Url: http://www.cjpialomita.ro

25. CASA JUDETEANA DE PENSII IASI - Str. Anastasie Panu, nr.17-19, Bd. Ghica Voda, sc. 2A-2B, Iasi Url: http://www.cjpiasi.ro

26. CASA JUDETEANA DE PENSII ILFOV - Str. Lacul Tei, nr.17, sector 2, Bucuresti,

cod: 70754 Url: http://www.pensiiilfov.ro

27. CASA JUDETEANA DE PENSII MARAMURES - Str. Hortensiei 1/A, Baia Mare, cod: 4800 Telefon: 0262/227.497 Fax: 0262/227.497 Url: http://www.pensiimaramures.ro

28. CASA JUDETEANA DE PENSII MEHEDINTI - Bd. Carol I, nr.3, Drobeta Turnu Severin

29. CASA JUDETEANA DE PENSII MURES - Str. Tudor Vladimirescu, nr.60, Tg. Mures Url: http://cjpasms.alfarit.ro

30. CASA JUDETEANA DE PENSII NEAMT - B-dul Republicii 6, Piatra Neamt, cod: 5600 Url: http://www.cjpneamt.ro

31. CASA JUDETEANA DE PENSII OLT - Str. Al.Tineretului, nr.1A, Slatina, cod: 0500

Url: http://www.cjpolt.ro

32. CASA JUDETEANA DE PENSII PRAHOVA - Str. Nicolae Iorga, nr.1, Ploiesti, cod: 2000 Url: http://www.pensiiprahova.ro

33. CASA JUDETEANA DE PENSII SALAJ - Bd. Mihai Viteazul, nr. 85, Zalau

Url: http://www.cjpsj.3x.ro

34. CASA JUDETEANA DE PENSII SATU MARE - Str. Vasile Lucaciu, nr. 4-6, Satu Mare Url: http://www.cjpsatumare.datec.ro/

35. CASA JUDETEANA DE PENSII SIBIU - Calea Dumbravii, nr. 17, Sibiu

Url: http://www.cjpsibiu.ro

36. CASA JUDETEANA DE PENSII SUCEAVA - Str. Ilie Ilascu, Suceava, cod: 5800

Url: http://www.cjpsv.ro

37. CASA JUDETEANA DE PENSII TELEORMAN - Str. Dunarii, nr. 1, Alexandria

Url: http://www.cjpteleorman.ro

38. CASA JUDETEANA DE PENSII TIMIS - Str. Andrei Saguna, bl. U6, Timisoara

Url: http://www.pensiitimis.ro

39. CASA JUDETEANA DE PENSII TULCEA - Str. Babadag 118, Tulcea, cod: 8800

Url: http://www.x3m.ro/cjptl

40. CASA JUDETEANA DE PENSII VALCEA - Str. Calea lui Traian 157-159, Rm.Valcea, cod:1000 Url: http://www.cjpvl.unet.ro

41. CASA JUDETEANA DE PENSII VASLUI - Str. Andrei Muresan nr. 22, Vaslui, cod: 6500 Url: http://www.pensiivs.ro

42. CASA JUDETEANA DE PENSII VRANCEA - Str. Bd. Brailei, nr.3 bis, Focsani, cod: 5300 Url: http://www.cjpvn.ro

43. CASA LOCALA DE PENSII BARLAD - B-dul Epureanu, nr.23, Barlad Cod: 6400

Url: http://www.pensiivs.ro

44. CASA LOCALA DE PENSII BEIUS - Str. Samuil Vulcan nr.16, Beius, cod 3600

Url: http://www.cjpensiibihor.rdsor.ro

45. CASA LOCALA DE PENSII BUCURESTI SECTOR 1 - B-dul Lacul Tei nr.17, Sector 2, Bucuresti Telefon: 212.03.67 ; 212.03.71 Url: http://www.cpmb.rdsnet.ro

46. CASA LOCALA DE PENSII BUCURESTI SECTOR 2 - Calea Vitan nr.6, Sector 3, Bucuresti Url: http://www.cpmb.rdsnet.ro

47. CASA LOCALA DE PENSII BUCURESTI SECTOR 3 - Calea Vitan nr.6, Sector 3, Bucuresti Url: http://www.cpmb.rdsnet.ro

48. CASA LOCALA DE PENSII BUCURESTI SECTOR 4 - Calea Vitan nr. 6, sector 3, Bucuresti Telefon: 325.05.56 int.183/205; 335.64.42 Url: http://www.cpmb.rdsnet.ro

49. CASA LOCALA DE PENSII BUCURESTI SECTOR 5 - B-dul Lacul Tei nr.17, sector 2,

Bucuresti Telefon: 313.56.51 Url: http://www.cpmb.rdsnet.ro

50. CASA LOCALA DE PENSII BUCURESTI SECTOR 6 - Calea Vitan nr.6, Sector 3, Bucuresti Url: http://www.cpmb.rdsnet.ro

51. CASA LOCALA DE PENSII CAMPINA - Str. Simion Barnutiu 7, Campina, cod: 2000

Url: http://www.pensiiprahova.ro

52. CASA LOCALA DE PENSII DEJ - Str. 1 Mai,nr.25, Cod: 4650

Url: http://www.pensiicluj.ro

53. CASA LOCALA DE PENSII FAGARASI - Str. Republicii, nr.5, Fagarasi Cod 2300

Url: http://www.casadepensiibv.ro

54. CASA LOCALA DE PENSII LUGOJ - Str. I. C. Dragan, nr. 2, Lugoj Cod: 1800

Url: http://www.pensiitimis.ro

55. CASA LOCALA DE PENSII MEDIAS - Str. Constantin Brancoveanu, nr.17, Medias, Cod:3125 Url: http://www.cjpsibiu.ro

56. CASA LOCALA DE PENSII OLTENITA

57. CASA LOCALA DE PENSII ONESTI - Str. Republicii, nr.43, Onesti, cod postal:5450

Url: http://www.cjpbacau.ro

58. CASA LOCALA DE PENSII PETROSANI - Str. 1 Decembrie 1918, nr.90, Petrosani, cod:2675 Url: http://www.cjp-hd.ro

59. CASA LOCALA DE PENSII SIGHETU MARMATIEI

Url: http://www.pensiimaramures.ro

60. CASA LOCALA DE PENSII TECUCI - Str.Elena Doamna nr.1-3, Tecuci Cod postal: 6300 Url: http://www.cjpgalati.ro

61. CASA LOCALA DE PENSII TURDA - Str. Republicii, nr.15, Cod postal: 3350

Url: http://www.pensiicluj.ro

CFR introduce vagoane de lux



Călătorii din clasa medie şi înaltă se vor bucura din acest an de condiţii de lux în călătoriile cu trenul. CFR Călători a introdus de ieri primele trenuri care au în compunere vagoane noi, echipate modern, cu funcţii TGV, integrate la fabrica românească de profil Astra Arad. Deocamdată, aceste trenuri vor circula pe ruta Bucureşti-Timişoara, însă în viitor vor circula spre Arad, Braşov, Constanţa, Cluj, Iaşi, Suceava, Galaţi şi retur.

Noile vagoane pot atinge viteze de 160-200 km/h şi asigură un confort, conferite de design, ergonomie şi cromatică. În funcţie de clasa de confort, vagoanele au scaune confortabile glisabile prin acţionare pneumatică cu feţe din pluş, măsuţe prevăzute cu prize şi veioze, prize duble sau simple pentru alimentare laptop şi telefon mobil, cabine wc vacuumatice cu rezervoare de retenţie.
Vagonul de clasa 1 are în dotare patru monitoare TFT -19’’, pentru prezentare programe video, iar vagonul de clasa a 2-a are două monitoare TFT – 21’’.
CFR Călători îşi propune să achiziţioneze peste 30 astfel de vagoane, cu 3.500.000 de lei noi bucata. Tarifele au fost şi ele afişate: o călătorie pe ruta Bucureşti - Craiova va costa 73,8 lei şi 50,4 lei la clasa a doua.