La CAS nu se mai primesc cereri pentru eliberarea cardului european de asigurări până pe 3 ianuarie 2008

De la 1 ianuarie 2008 costul cardului european de asigurări de sănătate se suportă din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cardul european fiind eliberat asiguratului de către casa de asigurări de sănătate la care acesta este asigurat. Preşedintele CAS Suceava, Cristina Iordăchel precizează că, în aceste condiţii, asiguraţii nu vor mai plăti contravaloarea cardului, care, până la această dată, a fost de 4,36 lei.

Acesta menţionează că, până pe data de 03 ianuarie 2008, la CAS nu se mai primesc cereri pentru eliberarea cardului european de asigurări de sănătate deoarece nu mai există posibilitatea tipăririi şi distribuirii lui, şi mai adaugă faptul că, contractul încheiat de CNAS cu firma care asigură tipărirea şi distribuirea cardurilor se finalizează în data de 31.12.2007.

„Pentru cererile primite de la asiguraţi începând cu data de 03.01.2008, până la o dată ce ne va fi comunicată ulterior, se va elibera doar Certificatul înlocuitor provizoriu” mai precizează şeful CAS Suceava.

În anul 2007 CAS Suceava a eliberat asiguraţilor un număr de 3.998 carduri şi certificate provizorii.

Conducerea CAS Suceava mai spune că, în primele 3 luni ale anului unitatea va încheia, cu furnizorii de servicii medico-farmaceutice cu care se află în contract, acte adiţionale la contractele încheiate în anul 2007. Sumele lunare ce vor fi alocate furnizorilor prin actele adiţionale vor fi la nivelul unui consum mediu lunar al anului 2007, prevederile Contractului cadru şi a Normelor metodologice de aplicare a Contractului cadru pe anul 2007 fiind prelungite până la 31 martie 2008.

Depozit de lemne transformat în imobil cultural

Complexul Muzeal „Bucovina” din Suceava va ceda fără plată pentru o perioadă de 5 ani, o clădire Consiliului Local din comuna Ciprian Porumbescu, pentru a găzdui evenimente cultural-artistice.

Decizia privind transferul gratuit al imobilului, a fost luată de plenul Consiliului Judeţean, în reuniunea de vineri.

În ultima perioadă, în clădirea instituţiei muzeale erau depozitate lemne, după ce iniţial a funcţionat un grajd.

Imobilul va fi modernizat, înainte de a-şi schimba destinaţia.

Clubul de presă „Bucovina” şi-a premiat „elitele”

La cea dea VII-a ediţie Clubul de Presă „Bucovina” din Suceava, a înmânat, diplome şi premii în bani reprezentanţilor fiecărei instituţii media din judeţ. Acţiunea s-a desfăşurat vineri, în Club 60, premiul pentru un debut jurnalistic care se dovedeşte a fi de bun augur, nu pentru „trecători” prin presa locală ci mai degrabă un colaborator ce-i „inspiră” pe colegii de breaslă, i s-a acordat jurnalistului sportiv de la cotidianul „Crai Nou”, Cristian Marcu.

Premiul „Jurnalistul anului” i-a revenint Danei Humoreanu de la cotidianul „Obiectiv”, nominalizaţi, alături de aceasta fiind Dumitru Brădăţan de la cotidianul „Crai Nou” şi Sergiu Rusu de la cotidianul „Monitorul”.

Printre ceilalţi premianţi ai Clubului de Presă „Bucovina” se mai află Daniela Micuţariu şi Marius Şuiu de la „Monitorul”, Oana Şlemco fotoreporter la „Crai Nou”, Dinu Zară de la „Obiectiv”, Cristina Scorţariu de la „Bucovina TV”, Alexandra Beale de la „PLUS TV” şi Adriana Dascălu de la Radio Top. Un alt premiu a fost acordat, pentru consecvenţă, postului de televiziune „INTERMEDIA PRIMA TV”, adică fostului studio local al „ANTENA 1”.

Un grajd din Stupca ridicat la rang de Cămin Cultural

Un fost grajd aparţinând Muzeului Ciprian Porumbescu din comuna suceveană Stupca va deveni în scurt timp cămin cultural, destinaţia aceasta fiindu-i dată de o decizie adoptată de Consiliul Judeţean Suceava. Consiliul Judeţean Suceava a aprobat în ultima şedinţă ca o construcţie anexă aparţinând Muzeului memorial Ciprian Porumbescu din comuna Stupca să fie transferară Primăriei din localitate pe o perioadă de cinci ani pentru a fi transformată în Cămin cultural.

O clădire a Complexului Muzeal „Bucovina” din Suceava va fi dată fără plată pe o perioadă de 5 ani, Consiliului Local din comuna Ciprian Porumbescu, pentru a găzdui evenimente cultural-artistice. În ultima vreme, în clădirea instituţiei muzeale erau depozitate lemne, după ce iniţial a funcţionat un grajd. Imobilul va fi modernizat, înainte de a-şi schimba destinaţia.

Daniel Zafiris si misiunea unui fotbalist

In urma cu un deceniu, Daniel Zafiris, atacantul echipei Petrolul Ploiesti, spunea brusc adio fotbalului.

Avea doar 28 de ani si se hotarase sa inceapa o noua viata, cea a credintei, prin intermediul Bisericii Evanghelice.

Nimeni nu l-a putut determina sa se razgandeasca pe Zafiris. „Cateodata, Dumnezeu ii alege pe unii oameni pentru anumite lucrari speciale, care necesita un pret ce trebuie platit... Si cred ca asta a fost si in cazul meu... Asa am simtit eu, o chemare din partea lui Dumnezeu”, au fost cuvintele lui Zafiris in momentul despartirii de fotbal.

In urma cu doi ani si jumatate, impreuna cu mai multi colaboratori, fostul fotbalist a reusit sa tipareasca, in premiera mondiala, „Noul Testament pentru sportivi”. Acum, Daniel Zafiris lucreaza la un alt proiect de anvergura: „Biblia pentru sportivi”. „La fel ca si in cazul Noului Testament, „Biblia pentru sportivi” este traducerea exacta a scripturilor si la care adaugam povestile unor sportivi de renume, care au ales sa faca totul in numele credintei”, explica Daniel. „Vreau ca toti sportivii care vor reprezenta Romania la Jocurile Olimpice de la Beijing si fotbalistii nationalei noastre care vor merge la Euro 2008 sa aiba in bagaje aceasta Biblie”, marturiseste Zafiris.

„Incerc sa ajut sportivii”

In 1997, fotbalistul a plecat la Iasi, acolo unde, in anii studentiei, simtise pentru prima oara chemarea catre biserica. A inceput sa mearga si sa propovaduiasca Biblia printre tinerii sportivi, nu ca o modalitate de racolare la credinta sa, ci, dupa cum marturiseste chiar el, pentru o intelegere cat mai corecta din partea acestora a cuvantului Domnului. „Nu conteaza carui cult apartii”, este de parere Zafiris. „Eu incerc sa ajut sportivii si antrenorii in directia psihologic-spirituala. O consider fundatia pe care celelalte trebuie sa fie cladite. Un sportiv complet este acela care este pregatit inclusiv psihologic si spiritual. Sa stiti insa ca a incerca sa aduci incurajare si motivare celor din lumea sportului dintr-o perspectiva crestina nu este chiar usor”.

Pe aceeasi lungime de unda cu brazilianul Kaka

La Biserica Evanghelica au aderat, printre altii, cativa dintre cei mai buni fotbalisti brazilieni ai momentului, in frunte cu proaspatul „Balon de Aur”, Kaka. La un pas de paralizie dupa un stupid accident suferit pe cand avea doar 17 ani, brazilianul si-a revenit miraculos si a pus aceasta minune pe seama Divinitatii. De cate ori marcheaza, el isi inalta privirea spre cer, multumindu-i Domnului. Pe sub echipamentul de joc poarta un tricou pe care, de obicei, este inscriptionat mesajul „I belong to Jesus” („Ii apartin lui Iisus”). Dupa modelul biblic, Kaka doneaza a zecea parte din castigurile sale bisericii si oamenilor saraci. Fotbalistul de la AC Milan este coleg de biserica nu doar cu Zafiris, ci si cu Lucio, Ze Roberto, Tafarel, Jorginho sau fostul mare baschetbalist David Robinson.



CARIERA

Nu a fost uitat la Ploiesti

Daniel Zafiris a fost component al nationalei de fotbal la Universiada din 1991 si a cucerit Cupa Romaniei cu Petrolul Ploiesti, in 1995.

Desi a parasit orasul lui Caragiale de mai bine de un deceniu, lumea nu l-a uitat in Prahova. Pana in urma cu doar cativa ani, era curtat de oficialii „gazarilor”, care incercau sa-l determine sa revina in fotbal. S-a tinut insa tare. „Sportul e slujba noastra, dar mai devreme sau mai tarziu aceasta activitate se va incheia, iar fostul performer trebuie sa ramana un model pentru alti tineri”, spune Daniel Zafiris, care la despartirea de fotbal a avut o replica senzationala: „Viata fara Dumnezeu este ca un meci de fotbal fara minge”.

Noua legislaţie fidcală – pe placul lui Mîrza

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gavril Mîrza, a salutat noua legislaţie fiscală ce permite Consiliilor judeţene să repartizeze sumele de echilibrare localităţilor din judeţ arătând că 37 de consilieri judeţeni gândesc mai bine decât un singur director general al DGFP. Mîrza a spus în cadrul ultimei şedinţe a CJ Suceava că la începutul lunii ianuarie 2008, consilierii judeţeni vor vota bugetul judeţului, în baza noii legislaţii, care va permite CJ Suceava să stabilească sumele de echilibrare ce vor fi alocate bugetelor localităţilor. „Cred că 37 de minţi ale noastre, ale consilierilor judeţeni, sunt mai bune decât una singură, a directorului DGFP Suceava”, a ţinut să precizeze Mîrza.

Preşedintele CJ a criticat în cursul anului 2007 de mai multe ori modul de repartizare a sumelor de la buget acuzând modul defectuos în care s-au alocat sumele bugetare pentru echilibrarea bugetelor localităţilor prin DGFP, ca urmare a aplicării unei formule. El a spus că localităţile sunt private de sume de bani din cauza „repartizării oarbe” a banilor.

Potrivit normelor aplicate în 2007, din cotele de TVA şi cele pe impozitul pe venit, 80% din sumă s-a repartizat direct de Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice în funcţie de criterii cum ar fi populaţia, suprafaţa din intravilanul localităţii şi capacitatea financiară a acesteia, iar 20 la sută prin hotărâre a Consiliului Judeţean, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru proiecte de infrastructură ce necesită cofinanţare locală.

Pantofii cu toc şi valizele nu au ce căuta pe munte!

Salvamontiştii suceveni au rămas surprinşi de imprudenţele pe care le-au făcut turiştii în ultimele zile. Grupuri de turişti echipate cu adidaşi, cizme cu toc, valize pline cu haine, sacoşe cu mîncare în mîini şi sticle de băutură sub braţ ori prin buzunare au încercat fără mare succes să urce pe munte.

Deşi au fost avertizaţi pe toate canalele media că accesul auto nu e posibil pe Rarău decît pe cîţiva kilometri, unii turişti şi-au încărcat maşinile de teren şi au crezut că pot face orice. Nu le-a ieşit, aşa că, la urcare sau la coborîre, pentru că nu erau echipaţi corespunzător, au parcurs un drum de 6-7 kilometri în tot atîtea ore şi au ieşit întregi la liman numai datorită salvamontiştilor. Pentru că nici maşina de serviciu a salvamontiştilor nu poate trece podurile de gheaţă de pe Izvorul Alb, pentru recuperarea unui grup supraîncărcat cu bagaje, în urmă cu două zile, salvamontiştii au cerut ajutorul a doi localnici, posesori de ATV-uri. Şeful salvamontiştilor suceveni, dl Voicu Raia, ne-a precizat că va face demersuri pentru dotarea serviciului cu astfel de vehicule, absolut necesare după cum s-a demonstrat în aceste zile, dar pînă cînd acest lucru va fi posibil, salvamontiştii trebuie să se bazeze doar pe priceperea lor şi pe bunăvoinţa unor localnici sufletişti. D-sa a mai atras atenţia tuturor celor ce doresc să urce bagaje pe munte pentru Revelion să folosească echipamentul standard de iarnă (ghete, rucsac, mănuşi, căciuli) sau să închirieze sănii trase de cai.

În această perioadă mai trebuie ştiut că nu toate traseele montane din judeţ pot fi parcurse. Sînt declarate în continuare închise traseele ce urmăresc curbele de nivel -– cel marcat cu cruce roşie în masivul Giumalău şi cel marcat cu bandă albastră (drumul Maria Tereza) în masivul Călimani. Din cauza zăpezii groase şi instabile sînt posibile avalanşe. Pentru masivul Călimani accesul se poate face pe traseu Gura Haitei – Cariera Călimani. Sînt necesare echipamentul de bivuac, colţari şi pioleţi. Pentru masivul Rarău accesul auto este posibil numai în condiţii extreme pe traseul Izvorul Alb – Rarău, din cauza podurilor de gheaţă, şi numai pînă în zona Sihăstria. Accesul auto pe traseul Chiril – Rarău este posibil numai pînă la schit, iar pe traseul Pojorîta – Rarău se pot parcurge cu maşina doar primii 8 din cei 16 kilometri de drum. Pe traseul Pojorîta – Rarău sînt probleme în zona Munceii Rarăului, din cauza viscoliturilor. Pentru acces pietonal sînt recomandate traseele Izvorul Alb – Cabana Rarău (marcaj bulina roşie) şi Chiril – Cabana Rarău (marcaj bulina albastră). În masivul Giumalău accesul auto este posibil doar pe primii 5 km pe Pîrîul Rusca, apoi traseul se poate parcurge pietonal în 3-4 ore, în funcţie de starea potecii şi condiţiile meteo.

De la catedră, la bară

Liderul Sindicatului din Învăţămînt "Spiru Haret", Constantin Cernica, a confirmat faptul că toate cadrele didactice din judeţ, cu vechime în muncă de peste 30 de ani, au deschis procese în instanţă, deoarece la modificarea Legii salarizării nu s-a respectat articolul din statutul cadrului didactic care prevede acordarea de suplimente financiare.

Explicaţia vine după ce inspectorul şcolar general Lucian Lungu a anunţat că, în ultimele zile, la ISJ au venit sute de citaţii de chemare în judecată, întrucît sute de dascăli suceveni au apelat la instanţă pentru a-şi recupera drepturile salariale prevăzute de statutul cadrului didactic. Profesorii care lucrează în sistem de peste 30 de ani, au apelat la ajutorul sindicatului "Spiru Haret" pentru a rezolva această situaţie, în instanţă fiind chemate, pe lîngă ISJ, şi şcolile, primăriile din localităţile în care lucrează şi Consiliul Judeţean Suceava. Cadrele didactice solicită acestor instituţii să le plătească drepturile salariale neacordate, reprezentînd contravaloarea tranşelor suplimentare care se acordă personalului didactic cu vechime în muncă cuprinsă între 30 şi 40 de ani. Banii ceruţi sînt pentru o perioadă de trei ani, anterioară depunerii cererii de chemare în judecată, actualizată în funcţie de rata inflaţiei. Inspectorul şcolar general, Lucian Lungu a mai precizat că primul termen în proces este pe 6 decembrie.

Campania de "dughenizare" a eşuat

Nu de puţine ori, atît primarul Ion Lungu, dar şi viceprimarul Angela Zarojanu sau preşedintele Comisiei de Urbanism din Consiliul Local, Mihai Aurel Steiciuc, au susţinut că pe străzile principale ale municipiului nu vor accepta construcţia sau amplasarea de chioşcuri comerciale pe spaţiile verzi (cunoscuta, contestata şi trîmbiţata "dughenizare") şi nu vor accepta ca apartamentele de la parterul blocurilor să se transforme în mici spaţii comerciale.

Cu toate acestea. pe bulevardul Ştefan cel Mare, dar şi pe bulevardul Ana Ipătescu, pe o porţiune de aproape doi kilometri, de la Primărie şi pînă la staţia 22 Decembrie, mai toate apartamentele de la parter au fost transformate, în ultimii ani, în spaţii comerciale care găzduiesc afaceri dintre cele mai diverse, pornind de la magazine alimentare sau de haine, agenţii imobiliare, laboratoare foto, pînă la cabinete ginecologice sau pompe funebre cu sicriile şi crucile adiacente.

Primăria a depus trei proiecte finanţabile prin POR

Municipiul Suceava a depus trei proiecte finanţabile prin Programul Operaţional Regional (POR) în valoare totală de 110 milioane de lei, reprezentînd o treime din valoarea proiectelor depuse de judeţ, ce totalizează 339 de milioane de euro.

Primarul Ion Lungu a declarat că cel mai important proiect este cel de reabilitare a Cetăţii de Scaun a Sucevei şi a zonei de protecţie a acesteia ce este promovat prin POR, Axa 5 –Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, valoarea investiţiei fiind estimată la 25 de milioane de euro. Totodată, dl Lungu a anunţat că Guvernul a alocat 3,28 de milioane de lei pentru a se asigura asistenţa tehnică pentru acest proiect. Al doilea proiect promovat de municipalitate a fost depus pentru Axa 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale. Proiectul, a cărui valoare este de 35 de milioane de euro, se referă la realizarea unui drum ocolitor al municipiului Suceava dinspre Fălticeni spre Botoşani şi Dorohoi prin Iopteşti- Tilăuţi-Salcea. Primarul a adăugat că pentru aceste două proiecte există deja studii de fezabilitate întocmite. Cel de-al treilea proiect promovat prin POR, Axa 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor, este un proiect de reabilitare urbană şi socială în zona de Nord-Est a oraşului, în valoare de 50 de milioane de euro. Pentru acesta din urmă, Primăria Suceava aşteaptă noi precizări privind depunerea documentaţiei.

123 oameni, la un pas de moarte prin explozia unui Boeing TAROM

Pe aeroportul internaţional Henri Coandă din Otopeni a avut loc ieri un accident de circulaţie. Un avion aparţinând companiei Tarom care efectua o cursă charter cu destinaţia Sharm El Sheikh s-a lovit, cu câteva minute înainte de decolare, de o maşină aflată pe pista aeroportului. Incidentul aviatic, catalogat de oficialii companiei aeriene ca fiind unul grav, s-a produs la ora 11.47 într-un moment în care pe aeroport era ceaţă. În urma impactului, trenul de aterizare al aeronavei Boeing 737-300 s-a rupt, aparatul de zbor fiind grav avariat, după ce a ajuns pe câmp la o distanţă de aproximativ 150 de metri de pistă.

Niciunul dintre cei şase membri ai echipajului sau dintre cei 117 pasageri nu a fost rănit, aceştia din urmă fiind evacuaţi pe toboganele pneumatice de urgenţă, imediat după oprirea aeronavei. Patru ore mai târziu, 108 dintre pasageri s-au îmbarcat la bordul altei aeronave cu aceeaşi destinaţie. Potrivit oficialilor Tarom, persoanele care au renunţat la călătorie îşi vor putea recupera banii de la agenţia de turism care a închiriat aeronava. Printre cele 9 persoane care au rămas în ţară se numără şi o tânără care a suferit un atac de panică în urma incidentului. Utilitara implicată în incident aparţinea societăţii UTI GEMMO, firma privată care se ocupă de întreţinerea sistemului de balizaj (echipamente optice, acustice şi radio de ghidare).

Cauza accidentului: „O disfuncţionalitate în comunicaţii”

Într-un interviu acordat Mediafax, directorul general al Autorităţii Aeronautice Civile, Florea Geică, a declarat că o posibilă cauză a producerii incidentului de pe Aeroportul Otopeni ar fi „neconcordanţele între Turnul de control şi cei din maşina aflată pe pistă“.

„Nicio maşină nu are voie să stea pe pistă sau în apropierea pistei atunci când decolează un avion. În situaţia în care o maşină intră pe pistă, se cere permisiunea Turnului de control. Aşa cum văd eu lucrurile, în situaţia de faţă a existat o disfuncţionalitate în comunicaţii între Turnul de control şi cei care au adus maşina pe pistă. Chiar dacă, să zicem, cei de pe pistă ar fi vrut să înlocuiască o lampă de balizaj - lucru care se va dovedi dacă este adevărat sau nu în urma anchetei -, mi se pare ciudat că pe pistă se afla maşina, în condiţiile în care era suficient să intre doar muncitorii şi să efectueze respectiva reparaţie“, a precizat Geică. Într-o conferinţă de presă ţinută la cinci ore după producerea incidentului, comandantul aeronavei a precizat că a văzut prea târziu autovehiculul aflat pe axul pistei, autoutilitara nefiind semnalizată în niciun fel.

Potrivit acestuia, în momentul impactului aeronava rula cu o viteză de 95 noduri (aproximativ 170 km/h). „După 400-500 de metri am întâlnit acest obstacol. Am urmat procedura de oprire a aeronavei cu ieşire de pe pistă”, a precizat Nicolae Dinescu, comandantul aeronavei Constanţa implicată în incident. Dinescu a mai adăugat că din autovehiculul acroşat au sărit doi oameni, unul spre stânga şi altul spre dreapta pistei. Cei doi angajaţi ai societăţii de întreţinere a sistemelor de balizaj nu au fost răniţi.

În rezervoarele avionului Boeing 737-300, care se pregătea să efectueze o cursă de cel puţin 1.500 de kilometri, se pot înmagazina aproximativ 20.000 de litri de combustibil, acesta având o autonomie maximă de zbor de 4.000 kilometri. Altfel spus, în rezervoarele avionului, care ar fi putut exploda oricând, se aflau cel puţin 10.000 litri de kerosen. În aceste condiţii, specialiştii în aviaţie nu au exclus posibilitatea ca acest incident să se fi transformat într-o adevărată catastrofă aviatică, în situaţia în care piloţii nu ar fi reacţionat cu profesionalism.

Incidentul de ieri nu este primul de acest fel petrecut în România. Cu un an în urmă, o aeronavă aparţinând unei alte companii româneşti, Carpatair, a lovit un cal în timp ce decola de pe aeroportul din Bacău. Animalul a putut ajunge cu uşurinţă pe pistă, în condiţiile în care aeroportul nu era împrejmuit. Neîngrădit este şi aeroportul din Suceava, în preajma acestuia ciobanii din zonă obişnuind să îşi pască oile

Artificiile din suceava - Imagini de la revelionul din suceava 2008

Cam astea au fost artificiile din suceava