marți, 5 februarie 2008

Pregătirea returului a intrat în linie dreaptă

Sâmbătă, 2 februarie, la sediul AJF Suceava a avut loc şedinţa periodică cu delegaţii Ligii a IV-a, adunare la care au participat 15 reprezentanţi ai echipelor din judeţ. După o scurtă analiză a turului de campionat, preşedintele AJF Suceava, Aurel Daicu, a adus la masa discuţiilor problemele părţii secunde a actualului sezon, fiind prezentată printre altele situaţia financiară a echipelor la sfârşitul anului 2007.

Şeful fotbalului local a subliniat şi importanţa aplicării „legii Dragomir”, una ce prevede sancţiuni drastice pentru asociaţiile locale în cazul încălcării normelor organizatorice: „În campionatele judeţene, spectatorii sunt foarte aproape de arbitri, aşa încât orice agresiune fizică sau verbală poate fi la ordinea zilei şi cu urmări grave. De aceea vom solicita mai multă atenţie din partea oamenilor de ordine pe terenurile din judeţ”, a precizat Aurel Daicu.

Acesta le-a vorbit şi despre asigurarea asistenţei medicale la meciurile de Liga a IV-a, din retur fiecare cadrul medical prezent la cele opt întâlniri ale etapei fiind nevoit să prezinte o „delegaţie de atestare”.

Calificarea echipei naţionale la Euro 2008 a dat oarecum peste cap programul asociaţiilor judeţene de fotbal, acestea fiind nevoite să anunţe câştigătoarele campionatului judeţean până la data de 20 mai. În aceste condiţii, returul debutează pe 24 februarie, are două etape intermediare (25 aprilie şi 7 mai) şi se încheie pe 18 mai. Totodată a fost stabilită şi perioada de transferuri, şi anume 18 februarie – 14 martie, delegaţii echipelor fiind aşteptaţi pentru vizarea carnetelor de jucător începând cu această săptămână.

La finalul şedinţei, preşedintele AJF Suceava s-a arătat mulţumit de felul cum au decurs discuţiile, ţinând să ureze succes tuturor participantelor. „Fiecare dintre cei prezenţi, conducerea AJF, delegaţii şi conducătorii echipelor, arbitri, jucători, are rolul său în buna desfăşurare a campionatului. Una peste alta am avut parte de o discuţie prietenoasă, ca într-o familie, în care sper să câştige cel mai bun”, a concluzionat Aurel Daicu.

Posturi vacante de inspectori şcolari, scoase la concurs



Inspectoratul Şcolar Suceava va organiza luna viitoare un concurs pentru ocuparea posturilor vacante de inspectori şcolari. Este vorba despre 19,5 norme de inspectori: o normă pentru învăţământ primar, două norme pentru inspector şcolar de specialitate limba şi literatura română, câte o normă pentru inspectori de limba engleză, franceză, matematică, chimie şi educaţie fizică. IŞJ mai scoate la concurs şi câte jumătate de normă de inspectori şcolari de specialitate pentru disciplinele istorie, geografie, informatică, şi muzică. Mai este scos la concurs şi un post de inspector pentru învăţământul profesional şi tehnic şi formarea adulţilor, un post pentru învăţământul special, un post pentru minorităţi şi un altul pentru limba ucraineană.

Pentru minoritatea rromă este scos la concurs jumătate de post, la fel ca şi pentru învăţământul particular, programe comunitare şi formare continuă. IŞJ a mai scos la concurs un post de inspector şcolar pentru curriculum la decizia şcolii şi două posturi de inspector pentru managementul resurselor umane.

Concursul se va desfăşura în perioada 4-14 martie 2008, iar înscrierea la concurs se va desfăşura în perioada 7-15 februarie 2008.

Caravana sănătăţii mintale a debutat la Cîmpulung Moldovenesc



La Câmpulung Moldovenesc a avut loc luni, 4 februarie, prima etapă a „Caravanei sănătăţii mintale”, acţiune derulată de Centrul de Sănătate Mintală din cadrul Spitalului de psihiatrie, în parteneriat cu Fundaţia „Orizonturi” din municipiu, în perioada 4-28 februarie a.c.

Acţiunea, care se va derula consecutiv în 9 localităţi din zonă, se doreşte un program destinat sporirii nivelului de informare a publicului despre sănătatea mintală, tulburări psihice şi tratamentele posibile şi în special combaterii discriminării persoanelor cu probleme de sănătate mintală şi familiilor lor.

Organizatorii au plasat un cort al campaniei în centrul localităţii şi au oferit publicului materiale informative, expoziţii cu produse realizate de beneficiari ai serviciilor de sănătate mintală, iar micuţii care şi-au însoţit părinţii au primit în dar CD-uri cu poveşti reformulate, astfel încât să fie non-stigamtizatoare.

„Este un început, rezultatele se vor vedea la finalul acţiunii. Ce pot să spun deocamdată este că am constatat o deschidere a oamenilor şi o dorinţă de informare. Pe acest fond noi putem clădi, cu multă răbdare, o altă imagine a beneficiarilor serviciilor de sănătate mintală, un prim pas spre normalitate şi acceptare”, ne-a spus preşedintele Fundaţiei „Orizonturi”, preotul Gabriel Grosu. Următoarea etapă a campaniei va avea loc pe 7 februarie, la Sadova.

Scholarships and student conferences newsletter, February 4, 2008 edition


Hello,

here are the latest updates from eastchance.com:

SPECIAL ANNOUNCEMENT

If you wish to add an event on eastchance.com, please visit http://www.eastchance.com/addEvent.asp and submit your information.

Scholarships - European Union

Postgraduate Research Scholarship
Ireland
Finaid: funds available for 165 Masters or Doctorate level researchers
Date: three years-Doctorate level; one year-Masters level
Deadline: 20th February 2008
Opento: Masters or Doctorate level researchers in the sciences, engineering or technology
Website: http://www.eastchance.com/anunt.asp?q=215,eu,sch

International events - no fee events

Youth and Transition in Central Asia
Bishkek/ Kyrgyzstan
Finaid: accomondation help maybe done
Date: April 23, 2008
Deadline: February 15
Open to: Graduate anf undergraduate students
http://www.eastchance.com/anunt.asp?q=57,fge,int

South American Business Forum
Buenos Aires, Argentina
Finaid: All cost are covered, but transportation to and from Buenos Aires is not included.
Date: August 08-10th 2008
Deadline: May 11th 2008
Open to: All students of any graduate or tertiary degree career in the world.
http://www.eastchance.com/anunt.asp?q=34,nfe,int

Discovering unlimited possibilities in You(th)
Vatra Dornei, Romania
Finaid: undefined
Date: 6-13 April 2008
Deadline: 1st of March, 2008
Opento: any young person, aged between 18 and 28, from the participating countries named below
Website: http://www.eastchance.com/anunt.asp?q=35,nfe,int

BCC 2008 International Case Study Competition
Graz, Austria
Finaid: available
Date: 6th - 11th of July 2008
Deadline: 31st of March, 2008
Opento: students in law, economics, political sciences, international relations, information technologies
Website: http://www.eastchance.com/anunt.asp?q=36,nfe,int

Summer courses - United States

Integrating Multidisciplinary Perspectives
University of Illinois at Urbana-Champaign, US
Finaid: travel grants available, possilbly housing grants available
Date: June 30-July 2, 2008
Deadline: 1st of April 2008
Opento: advanced graduate students and junior faculty in modern Balkans
Website: http://www.eastchance.com/anunt.asp?q=12,us,sco

Summer courses - European Union

Undergraduate Research Experience and Knowledge Award
Dublin, Ireland
Finaid: Full funding and accommodation available
Date: June 16th to August 22nd 2008
Deadline: 30 March 2008
Opento: all international as well as Irish and EU students
Website: http://www.eastchance.com/anunt.asp?q=198,eu,sco

GSI International Students Summer Program
Darmstadt, Germany
Finaid: The travel expenses as well as a daily allowance will be covered
Date: Aug. 4 - Sep. 26, 2008
Deadline: February 28, 2008
Opento: students in physics or related natural science disciplines from Europe and the NIS-countries
Website: http://www.eastchance.com/anunt.asp?q=199,eu,sco

Jobs

Research Fellow - Aircraft Noise
University of Southampton, UK
Finaid: Salary: £25,134 - £27,466
Date: two years starting on 01 April 2008
Deadline: 03 March 2008
Opento: owners of a PhD in Computational Fluid Dynamics, Computational Aeroacoustics or a related area
Website: http://www.eastchance.com/anunt.asp?q=310,ja,jobs

Media & Communications Officer
National Oceanography Centre, Southampton, UK
Finaid: £25,134 to £30,913 per annum
Date: permanent position
Deadline: 25 February 2008
Opento: relevant experience needed
Website: http://www.eastchance.com/anunt.asp?q=311,ja,jobs

Situaţia versantului de NE, monitorizată computerizat



Printr-un proiect pilot în valoare de zeci de miliarde de lei vechi, finanţat din fonduri europene, versantul de Nord-Est al Sucevei, afectat de-a lungul anilor de puternice alunecări de teren, va fi supravegheat non-stop, în timp real, iar datele obţinute de senzorii subterani vor fi disponibile direct pe computer.

Viceprimarul Sucevei, Angela Zarojanu, a precizat că, din cauza întârzierii cu care au ajuns la Suceava echipamentele de monitorizare computerizată, nu se ştie încă cu exactitate dacă alunecările de teren au fost stopate, în urma lucrărilor de consolidare de anii trecuţi.

“Foarte mulţi oameni vin în audienţă, nemulţumiţi de faptul că nu li se permite să construiască nimic pe o zonă mare, care ţine de versantul de Nord-Est. Sperăm ca în maxim 4-5 luni să avem suficiente date încât să obţinem ridicarea interdicţiei de construire pe Versant. Echipamentul de monitorizare este acum la Suceava, în cursul lunii februarie se va lucra la instalarea acestuia, urmând ca apoi, câteva luni, să vedem cum se comportă versantul. Societatea de Studii Informatice Bucovina, cu care suntem parteneri în acest proiect, va analiza toate datele obţinute de pe teren şi vom întocmi un dosar ce va fi înaintat Consiliului Judeţean”, a precizat Angela Zarojanu.

Unul din monitoarele pe care va putea fi urmărită evoluţia versantului va fi instalat la Primărie, iar altul la Societatea de Studii Informatice Bucovina.

Interdicţia de construire pe versantul de Nord-Est, inclusiv pe strada Cernăuţi, este mai veche de şase ani.

Criza de medicamente s-a adâncit



Pacienţii internaţi în spitale resimt tot mai acut criza actuală de medicamente, dar aceasta nu a afectat şi bolnavii trataţi în ambulatoriu, care găsesc în continuare în farmacii produsele gratuite sau compensate recomandate de doctori.

Ieri, managerul general al Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava, doctorul Doina Ganea Motan, a declarat că aprovizionarea cu medicamente este tot mai dificilă, în condiţiile în care şi alţi furnizori au refuzat să mai onoreze comenzile, în lipsa unei ajustări a preţurilor. Sursa citată a anunţat că numărul medicamentelor care lipsesc din stocurile unităţii a ajuns la 45, după ce săptămâna trecută acesta a fost de 33.

Populaţia nu are motive să intre în panică

Preşedintele Colegiul Judeţean al Farmaciştilor, Doiniţa Cocriş, a anunţat că piaţa produselor farmaceutice nu s-a blocat în totalitate, bolnavii trataţi în ambulatoriu găsind în continuare în farmacii medicamentele de care au nevoie.

Potrivit sursei citate, deocamdată nu sunt probleme în ceea ce priveşte aprovizionarea unităţilor de profil, iar populaţia nu are motive să intre în panică şi să aglomereze cabinetele medicilor în vederea obţinerii unei prescripţii.

„La spitale sunt disfuncţionalităţi pentru că sistemul de achiziţii este diferit iar plata se face, de asemenea, în alte condiţii. În cazul farmaciilor, dacă un furnizor nu poate pune la dispoziţie un anumit produs, se apelează la altul”, a explicat Doiniţa Cocriş.

La rândul ei, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a comunicat că există fonduri suficiente pentru eliberarea medicamentelor în regim compensat şi gratuit.

Prefectura Suceava va monitoriza proiectele cu finanţare europeană



Prefectul de Suceava, Orest Onofrei, a declarat, în cursul zilei de ieri, că un angajat al instituţiei pe care o conduce va monitoriza proiectele cu finanţare europeană care se realizează în judeţ.

Onofrei a precizat că această sarcină a fost preluată de un specialist al Departamentului de Integrare Europeană din cadrul Prefecturii Suceava, el urmând să răspundă direct de popularizarea modului în care pot fi accesate fondurile structurale.

De asemenea, persoana în cauză va avea ca obiective şi monitorizarea proiectelor europene care se realizează în judeţ, precum şi informarea autorităţilor locale despre programele europene prin care se pot obţine diverse finanţări.

„Deşi prin lege Prefectura nu este implicată direct în derularea fondurilor europene, ea trebuie să fie principalul disiminator de informaţii privind fondurile europene. Noi trebuie să ne comportăm ca reprezentant al Guvernului în teritoriu. Şi dacă Executivul are un Plan de Dezvoltare Naţional al României, la rândul nostru trebuie să urmărim realizarea acestui plan la nivel local”, a declarat prefectul judeţului Suceava.

Îndemn pentru primari să promoveze proiecte

Orest Onofrei a arătat că, începând cu luna martie 2007, va deveni operaţional Fondul naţional de dezvoltare rurală, prin intermediul căruia administraţiile locale vor avea la dispoziţie nu mai puţin de 4 miliarde de euro pentru promovarea unor proiecte de dezvoltare rural.

Prefectul a atras atenţia că deşi acest plan va deveni operaţional în cel mai scurt timp, există un număr foarte mic de primării sucevene care au pregătit proiecte pentru a obţine fonduri.

„Nu se poate ca acest fond de dezvoltare rurală să fie disponibil, şi nici măcar 30 de primării sucevene să nu aibă pregătite proiecte. Şi din acest motiv primăriile trebuie să promoveze proiecte. Iar noi vom sprijini toate primăriile, inclusiv pe cele care nu ştiu, sau nu pot să facă proiecte”, spune prefectul Onofrei, care a adăugat că proiectele care pot fi promovate de primării pot viza atât investiţii în infrastructură, cât şi în creşterea capacităţii administrative.

Căşuneanu, subordonatul „duşmanului” Harasim



Situaţia neclară privind reorganizarea Gărzii Naţionale de Mediu şi, implicit, a celor două comisariate de la Suceava pare să îşi fi găsit o rezolvare. După ce, în noiembrie 2007, Guvernul a emis o hotărâre prin care se prevedea desfiinţarea celor opt comisariate regionale, Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava a primit noua organigramă, întocmită în baza HG 1224/2007.

Din această organigramă reiese faptul că personalul Gărzii de Mediu Suceava va fi mai numeros, iar din echipa de comisari va face parte şi Adrian Căşuneanu. Prin această decizie, fostul şef al Comisariatului Regional Suceava devine subordonatul actualului şef al Comisariatului Judeţean Suceava, comisarul Constantin Harasim. Interesant este faptul că Adrian Căşuneanu se numără printre cei mai aspri critici ai comisarului şef Harasim, acesta, în repetate rânduri, acuzând lipsa de eficienţă a conducerii Comisariatului Judeţean Suceava.

Adrian Căşuneanu, aflat în concediu medical de la începutul lunii noiembrie 2007, susţine că îşi va ocupa postul de comisar în cadrul echipei de control al poluării şi habitatelor naturale „imediat ce se va încheia acest concediu medical”. Acesta nu a dorit însă să precizeze exact data la care va reveni la serviciu, preferând să afirme doar că se află „încă, în perioada de 120 de zile, maximum acceptat de lege pentru concediul medical al unui angajat”.

Despre Hotărârea de Guvern în baza căreia se reorganizează Garda Naţională de Mediu, Adrian Căşuneanu a declarat că, deşi nu a fost înştiinţat în mod oficial cu privire la noua organigramă a Comisariatului Judeţean Suceava, „e absurd să comentezi o lege”.

„Nu vreau să fac comentarii gratuite privind această hotărâre. Este un cadru legal şi trebuie respectat. Unde e lege, nu e tocmeală”, a adăugat comisarul Căşuneanu.

Echipă mai numeroasă pentru Garda de Mediu Suceava

Potrivit comisarului şef al Gărzii de Mediu Suceava, Constantin Harasim, echipa se va întregi cu încă cinci comisari, doi detaşaţi din Comisariatul General Bucureşti şi trei din cadrul fostului Comisariat Regional Suceava, cu încă un consilier juridic şi un birou financiar-contabil, format din trei persoane.

„Noua structură este mai flexibilă şi mai dinamică pentru că a crescut capacitatea de control a echipei, formată acum din 15 comisari, toţi comisarii funcţionând într-o structură unitară”, a explicat comisarul Harasim.

Acesta a precizat că noile prevederi legale se aplică începând cu 1 februarie, bugetul Comisariatelor judeţene urmând să fie definitivat.

Reclamaţii şi întrebări online la Garda Financiară Suceava



Garda Financiară Suceava are începând din această săptămână un site propriu pe internet, care poate fi accesat la adresa www.gardafinanciarasv.ro.

Potrivit spuselor comisarului şef al GF Suceava, Ionuţ Vartic, contribuabilii, dar şi orice persoană fizică, au posibilitatea să acceseze acest site atât pentru a adresa întrebări cu privire la funcţionarea acestei instituţii, cât şi pentru a depune reclamaţii legate de eventuale nereguli financiare.

„Am vrut să realizăm acest site pentru a fi mai aproape de contribuabili, dar şi pentru a surprinde anumite activităţi economice ilegale în timp real, prin comunicarea lor direct online”, spus Vartic.

El a adăugat că toate petiţiile şi reclamaţiile care vor fi depuse prin intermediul acestui site vor fi înregistrate în mod oficial şi vor fi verificate de comisarii financiari.

Comisarul şef al Gărzii Financiare consideră că prin această metodă de a depune petiţii şi reclamaţii, contribuabilii suceveni vor economisi timp, în condiţiile în care nu trebuie să se mai deplaseze până la sediul acestei instituţii.

De asemenea, tot prin intermediul noului site al Gărzii Financiare Suceava contribuabilii pot adresa întrebări legate de legislaţia în domeniul economic, la care vor răspunde atât comisarii Gărzii Financiare Suceava, cât şi şeful acestei instituţii, Ionuţ Vartic.

O judecătoare din Suceava a învins Consiliul Superior al Magistraturii



A învins sistemul. Ana Maierean, judecătoare la Tribunalul Suceava, şi-a câştigat dreptul de a-şi exercita meseria la instanţa superioară, Curtea de Apel, abia după un proces.

În august 2007, Consiliul Superior al Magistraturii i-a respins cererea de promovare, motiv pentru care judecătoarea s-a adresat instanţei de judecată.

După aproape jumătate de an de procese, Ana Maierean şi-a câştigat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dreptul de a profesa la Curtea de Apel Suceava. Aşa se face că începând de la 1 februarie 2008, judecătoarea a fost promovată de la Tribunalul Suceava, instanţă care a rămas acum doar cu 26 de magistraţi, deşi schema de personal prevede un număr de 35 de angajaţi.

De altfel, preşedintele Tribunalului Suceava, Doru Bunduc, a ţinut să precizeze că lipsa de personal este o problemă serioasă cu care se confruntă această instanţă.

„Voi solicita Consiliului Superior al Magistraturii să angajeze persoane din afara sistemului, jurişti sau avocaţi, ori să transfere procurori de la diferite Parchete la Tribunalul Suceava”, a declarat Doru Bunduc.

Lipsa de personal este evidentă şi la nivelul funcţiilor de conducere. Momentan este vacant atât postul de vicepreşedinte al Tribunalului Suceava, dar şi cel de preşedinte al secţiei civile.

Chiar şi cu schema de personal incompletă, preşedintele Tribunalului Suceava este de părere că activitatea din 2007 a fost satisfăcătoare.

„Au fost rezultate bune, chiar dacă le-am obţinut cu eforturi suplimentare din partea colegilor mei. O notă bună este şi faptul că numărul dosarelor aflate în stoc a scăzut, de la 2.373 în 2006 la 2.295 la finele anului trecut”, a remarcat Doru Bunduc.

„Porcu” povesteşte cum fura bani şi bijuterii din casele sucevenilor



În urmă cu aproximativ trei-patru ani, un minor din comuna Şcheia i-a ţinut în şah pe poliţiştii din judeţ, fiind autorul unui lanţ întreg de spargeri din locuinţe. Deşi abia îşi scosese buletin, Costel Gherman, zis „Porcu”, a început să fure din casele sucevenilor. Şi nu singur, ci alături de alţi minori problemă din Şcheia.

În scurt timp, banda lui „Porcu” avea să le dea adevărate bătăi de cap poliţiştilor, minorii având spargeri după spargeri, reuşind să fure şi din casele unor notari, avocaţi, oameni de afaceri.

Încarcerat în Penitenciarul Botoşani, Gherman, acum în vârstă de 19 ani, spune că regretă ce a făcut şi că, odată eliberat, va renunţa la furat.

„Aveam vreo 14 ani când m-am apucat de furat... Sunt arestat de la 16 ani şi patru luni”, mărturiseşte Gherman, precizând că anturajul şi sărăcia lucie în care trăia l-au determinat să se apuce de spart locuinţe.

„Furam bani şi bijuterii”

„Porcu” povesteşte că metoda pe care o folosea cel mai des pentru a fura din casele oamenilor era falsul cerşit.

„Intram, de exemplu, în curte la om şi dacă era acasă îi spuneam să dea o sticlă cu apă, ceva de mâncare ori, dacă nu, ceva de muncă. Dacă nu era acasă, intram în locuinţă. Furam bani şi bijuterii, altceva nimic”, recunoaşte Costel Gherman.

Tânărul mărturiseşte că prefera să fure bani sau bijuterii pentru că putea scăpa repede de ele în cazul în care dădea nas în nas cu un poliţist sau un vecin mai curios din fire.

O altă metodă folosită de banda lui Gherman era aceea a escaladării geamurilor de la băile apartamentelor situate la parter sau la etajul I al imobilelor.

„Cel mai mult am luat de la un notar public din Rădăuţi... 4000 de dolari, în jur de 1000 şi ceva de euro şi 30 de milioane (n.r.-lei vechi), precum şi mai multe bijuterii”, îşi aminteşte Gherman. Numai la acea spargere, tânărul şi ceilalţi complici ai săi au pus mâna pe aproape un sfert de miliard de lei vechi. Deţinutul mărturiseşte însă că, după fiecare furt, atunci când nu era prins de Poliţie, spărgea banii pe băutură, ţigări, jocuri mecanice sau fel de fel de „distracţii”, nereuşind să strângă nici un leu.

Peste 100 de locuinţe sparte

„Intram în locuinţă şi mergeam în dormitor... căutam în noptiere, căutam la birou, prin şifonier... prin locuri din astea unde se ţin bunuri. Sunt unii care-şi ţin banii în plicuri, în poşete, pe sub faţa de masă...”, continuă să povestească Costel, precizând că de cele mai multe ori se hotărau pe moment ce casă sau apartament să spargă.

În 2003-2005, banda lui „Porcu” a dat peste 100 de spargeri de locuinţe, de pe raza municipiilor Suceava şi Rădăuţi, precum şi a oraşului Gura Humorului.

Valoarea bunurilor furate, estimau la acea vreme anchetatorii, depăşea două miliarde de lei vechi. „Mergeam cu ocazia dintr-un oraş în altul...”, mai spune tânărul deţinut.

Deşi poliţiştii îi prindeau aproape de fiecare dată, Gherman şi ai lui, toţi cu vârste cuprinse între 13 şi 16 ani, se întorceau înapoi în stradă, oamenii legii neavând cum să-i reţină sau să-i arunce încă de pe atunci în spatele gratiilor, din cauza vârstei.

„Am spart locuinţe de doctori, vameşi, oameni de afaceri. Mi s-a pus prejudiciu un miliard şi jumătate (n.r.-lei vechi), numai la Rădăuţi... Mi-au dat patru ani de închisoare...am făcut până acum, zi la zi, doi ani şi 10 luni...”, spune Costel Gherman, calculând zilele ce au mai rămas până când va fi de cealaltă parte a porţii penitenciarului.

Majoratul, „sărbătorit” în puşcărie

Pe lângă spargeri din locuinţe, „Porcu” şi complicii săi se ocupau şi cu furturi din şi de autoturisme. Minorii îşi făceau pur şi simplu de cap, dând dovadă de un tupeu ieşit din comun în comiterea infracţiunilor.

De exemplu, pe la mijlocul lunii mai a anului 2004, „Porcu” şi ai lui au furat o maşină din curtea unei sucevence. Deşi nici unul dintre ei nu avea permis de conducere, minorii au trecut cu maşina prin gardul păgubitei şi au început să facă ture prin oraş. Când s-a terminat benzina, puştanii au abandonat maşina în apropierea benzinăriei OMV din municipiul Suceava, nu înainte de a o distruge în mare parte.

După ce a împlinit 16 ani, Gherman a fost săltat de poliţişti şi încarcerat. Tânărul a ajuns în spatele gratiilor din arestul Poliţiei Suceava şi mai apoi a fost închis în celulele de la Botoşani.

„Nu m-am gândit niciodată că o să ajung aici. Mereu îmi spuneam că am să mă las de furat... Am ştiut că odată intrat aici trebuie să îmi accept şi ispăşesc pedeapsa. ”, completează tânărul din Şcheia.

A învăţat în penitenciar să scrie şi să citească

Fosta mare problemă a judiciariştilor din Rădăuţi, Suceava şi Gura Humorului, mărturiseşte că viaţa în spatele gratiilor nu este deloc uşoară.

„Majoritatea deţinuţilor sunt răi... ieşi din cameră şi nu ştii cu cine te întâlneşti pe holuri. Mai sunt unii care dau şi cu cuţitul”, mărturiseşte tânărul.

La cei 19 ani ai săi, Costel Gherman este elev în clasa a I.

Orele se ţin în penitenciar, iar printre colegii de „clasă” sunt şi infractori periculoşi, autorii unor infracţiuni terifiante. Costel spune însă că e fericit, pentru că, dacă, înainte de a ajunge în spatele gratiilor, nu ştia să scrie şi să citească, acum literele nu mai sunt o necunoscută pentru el.

„Mă bucur că am descoperit ce înseamnă să ştii puţină carte, să te deschizi un pic la minte. Aici sunt la şcoală şi particip la multe activităţi din penitenciar...”, e mândru de el Costel.

Spune că a scris şi trimis şi prima scrisoare din viaţa sa. „Mamei i-am scris. I-am spus că sunt la şcoală, că sunt cuminte şi că abia aştept să vin acasă... Mi-a scris înapoi şi mi-a spus că s-a bucurat că am învăţat aici”, zâmbeşte deţinutul.

Odată eliberat, mai spune Costel Gherman, are de gând să-şi continue şcoala şi să-şi găsească un loc de muncă.

„De furat, nu mă mai apuc. Asta e sigur...”, ne asigură la plecare.

Aproape jumătate dintre sucevencele însărcinate refuză naşterea naturală



Un număr din ce în ce mai mare dintre sucevencele însărcinate preferă să-şi aducă pe lume copiii prin operaţie cezariană şi să nu mai treacă prin chinurile unei naşteri pe cale naturală.

Şeful secţiei Obstetrică-Ginecologie din Spitalul de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, dr. Cristian Irimie, afirmă că în ultimii ani procentul femeilor care nasc prin cezariană a ajuns la aproximativ 40, faţă de 20-25 la sută, în urmă cu 10 ani sau sub 5 la sută, înainte de 1989.

Mai mult, afirmă medicul sucevean, doar în aproximativ 10 la sută din cazuri cezariana are indicaţie medicală expresă, în restul cazurilor exitând motivaţii de altă natură- teama de o naştere pe cale naturală, vârsta mai înaintată a femeilor care devin pentru prima oară mame, considerente de ordin estetic, dorinţa pacientei, a familiei sau chiar a medicului care s-a ocupat de ea pe parcursul sarcinii.

„Nu poţi să-i interzici unei femei să-şi aleagă felul de a naşte. Ca medic trebuie să-i explici avantajele şi dezavantajele ambelor variante, dar sunt femei care nu suportă durerea şi atunci opţiunea este clar pentru cezariană”, a afirmat dr. Irimie.

Naşterea fără durere, încă imposibilă la Suceava

Atât dr. Irimie, cît şi un alt obstetrician, dr. Ilie Merticariu, spun că deocamdată în Spitalul de Urgenţă nu se poate practica naşterea fără durere, pentru că tipul de anestezie recomandat în astfel de cazuri reclamă un personal mai numeros, supravegherea femeii care naşte fiind continuă vreme de câteva ore.

Pe de altă parte, cezariana asigură contactul permanent dintre viitoarea mamă şi echipa medicală, deoarece la naşterea naturală prezenţa medicului pe durata travaliului nu este obligatorie, el intervine doar dacă apar probleme.

În rest, în sala de naşteri este prezentă o moaşă, o asistentă, o infirmieră şi aproape întotdeauna un medic de la secţia Nou-născuţi şi asistenta lui.

În schimb, la cezariană participă obligatoriu doi medici obstetricieni, asistenta instrumentală, medicul anestezist şi asistenta lui şi medicul neonatolog cu asistenta. O astfel de operaţie durează, în medie, 30-35 de minute, iar copiii nu au nici un fel de probleme, notele pe care le primesc fiind aproape întotdeauna de 9 şi 10.

Cezariana e mai scumpă ca naşterea naturală, dar este preferată

În ceea ce priveşte costul „atenţiilor”, dacă la naşterea normală mamele nu ţin întotdeauna să „sensibilizeze” medicul, iar atunci când o fac nu prea sar de 2-3 milioane de lei vechi, la cezariană plicul pentru obstetrician conţine, în medie, 150 de euro, iar pentru anestezist 1-1,5 milioane de lei vechi.

Surse din rândul pacientelor spun că la Suceava nu există tradiţia de a da ceva şi medicului care este „mâna a doua”, iar anestezistul este băgat în seamă doar de mămicile cu un nivel socio-economic mai ridicat.

De asemenea, a dispărut obiceiul de a da prosop şi săpun la moaşă, acestea fiind înlocuite de cafea, parfumuri sau plicuri cu 200.000 până la 1 milion de lei vechi şi tot în funcţie de nivelul social al pacientei.

Chiar dacă cezariana este mai avantajoasă pentru medic, din punct de vedere economic, dr. Irimie spune că el nu este adeptul intervenţiei chirurgicale.

„Eu am cele mai puţine cezariene pentru că nu sunt adeptul operaţiei făcute la cerere, şi din acest motiv pacientele mele se îndreaptă spre doctorii mai largi la inimă. Nici nu vin noaptea să asist pentru că nu mai am vârsta, şi nici sănătatea nu-mi mai permite să pierd nopţile”, a spus dr. Irimie, întrebat despre câţi copii a adus pe lume în cei 30 de ani de când profesează în spitalul din Suceava.

„Nu-mi plac statisticile, ştiu doar că am adus pe lume copii care acum sunt mari, sunt sănătoşi şi asta şi datorită muncii mele”, a mai spus medicul.

Naşterea naturală normală, benefică pentru copil

Dr. Merticariu afirmă că el nu are rezerve faţă de cezariană pentru că doar naşterea naturală normală nu afectează starea copilului, cele cu travaliu prelungit, de peste 12 ore, compromiţând notele care se acordă bebeluşului imediat după naştere.

Din acest motiv, Dr. Merticariu consideră că, mai ales pentru mamele de peste 28 de ani aflate la prima naştere, este potrivit să-şi aducă pe lume copilul cu ajutorul medicilor.

Un cuvânt important de spus îl au însă şi viitoarele mame. Deşi multe dintre ele au, când ajung la spital, clară în minte procedura de naştere, durerile naşterii, dacă s-au instalat deja, le fac să uite că până la poarta spitalului nu doreau cezariană.

Irimie acuză presiuni pentru construirea unui supermarket în curtea spitalului




Preşedintele filialei Suceava a Colegiului Medicilor, dr. Cristian Irimie, a cerut, ieri, public, Consiliului Judeţean, să-şi precizeze clar poziţia în legătură cu construirea unui supermarket în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Irimie a declarat, într-o conferinţă de presă, că are informaţii certe că „se fac presiuni” pentru ca spitalul să-şi dea acordul pentru construirea complexului comercial, deşi Ministerul Sănătăţii, prin Autoritatea de Sănătate Publică Suceava, a dat deja aviz negativ acestui proiect.
„Să-mi explice orice consilier judeţean care este avantajul ridicării unui supermarket în curtea unui spital”, a spus dr. Irimie.
Totodată, acesta a solicitat Consiliului Judeţean Suceava să declare public sumele pe care le-a dat la spital, câţi bani a promis şi nu a dat şi ce sume a alocat unităţii spitaliceşti în bugetul pe 2008, în calitate de proprietar al patrimoniului de la spital.
Încă de anul trecut, reprezentanţi ai companiei care are în proprietate lanţul de hipermarket-uri Plus a făcut o ofertă autorităţilor locale şi judeţene, de a construi un bloc de garsoniere pentru medici la schimb cu concesionarea unei suprafeţe de teren în curtea spitalului pentru a construi un magazin Plus.

Nouă localităţi din judeţ, în pericol în caz de inundaţii

Monitorizare permanentă



Programul de măsuri care vizează reducerea eventualelor efecte ale fenomenului de zăpor pe râul Bistriţa şi afluenţi avertizează că zonele critice, cu pericol de producere a inundaţiilor, se găsesc în nouă localităţi din zona de munte: Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni, Dorna Arini, Crucea, Broşteni, Poiana Stampei, Dorna Candrenilor şi municipiul Vatra Dornei.
Primăriile acestor localităţi au fost obligate să desemneze persoane care să supravegheze permanent cursurile de apă şi să dea alerta atunci când sesizează cel mai mic pericol. Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava realizează zilnic rapoarte privind evoluţia sloiurilor de gheaţă, iar la primirea unor informaţii privind iminenţa producerii de inundaţii poate convoca imediat Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, care declanşează starea de alertă.
Conform SGA Suceava, pe râul Dorna podurile de gheaţă au o grosime de până la 45 de centimetri, în zona cuprinsă de la izvoare până în localitatea Poiana Stampei. Pe râul Dornişoara gheaţa compactă, cu o grosime de 40-45 centimetri, se întinde pe toată suprafaţa cursului de apă. Poduri de gheaţă, mai puţin groase şi pe alocuri întrerupte, se mai găsesc şi pe râurile Bancu şi Teşna de la Coşna, pe râul Negrişoara (Dorna Candreni), dar şi pe râurile Cârlibaba, şi Neagra (Broşteni).
În ceea ce priveşte râul Bistriţa, se înregistrează multiple fenomene de gheaţă la mal, în timp ce podurile de gheaţă, prin care apa circulă totuşi, nu depăşesc 30 de centimetri.
Conform inginerul Dorin Olaru, purtătorul de cuvânt al SGA Suceava, inundaţiile pot apărea în cazul unei încălziri bruşte a vremii, la 10-15 grade Celsius. Atunci sloiurile s-ar topi brusc, iar cantităţi foarte mari de apă s-ar scurge brusc la vale, riscând să iasă din matcă.

Secretarul de stat Zvetlana Preoteasa s-a supărat că nu a fost aşteptată la intrare în judeţ



Vizita secretarului de stat din cadru Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Zvetlana Preoteasa, a pornit cu stângul chiar de la intrarea acesteia în judeţul Suceava. Inspectorul Şcolar general Petru Carcalete a declarat că „doamna Preoteasa a refuzat să vină la Inspectoratul Şcolar, pentru a se întâlni cu inspectorii, aşa cum era programat în calendarul întâlnirii, deoarece era supărată că nu a fost aşteptată de nimeni din partea IŞJ la intrarea în judeţ”.
Venită la Suceava pentru a participa la dezbaterea proiectului de lege din educaţie, secretarul de stat Preoteasa nu a avut prea mult timp nici pentru cei peste 200 de directori de şcoli chemaţi la întâlnire. După ce, mai bine de o oră, Zvetlana Preoteasa a prezentat directorilor proiectul de lege, când a venit vremea dezbaterilor ea a refuzat să mai stea în sală şi să asculte părerile dascălilor suceveni. „În sală nu a făcut nimic altceva decât să prezinte proiectul de lege, proiect care era cunoscut de toată lumea. Doamna nu a venit cu nimic nou”, a spus Petru Carcalete.
De asemenea, Petru Carcalete a mai precizat că eforturile depuse de inspectorii şcolari, timp de trei săptămâni, pentru a promova şi a dezbate proiectul de lege au fost pentru Zvetlana Preoteasa, după cum chiar ea a declarat, „nişte idei fluturate”.
Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Cristian Adomniţei a declarat că va veni el la Suceava pentru a organiza o dezbatere cu directorii de şcoli, pe marginea proiectului de lege din educaţie.

PD-L îl susţine pe liberalul Ion Lungu pentru că nu avea candidat propriu la primărie

Lovitură de teatru




Sprijinul PD-L pentru primarul PNL de Suceava, Ion Lungu, a fost motivat, ieri, de preşedintele şi de prim-vicepreşedintele organizaţiei municipale Suceava a PD-L, Dan Gospodaru şi Cristian Irimie.
Gospodaru a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că Ion Lungu “a venit şi a solicitat sprijinul PD-L, iar noi am decis să-l sprijinim”.
Prim-vicepreşedintele Irimie a explicat că PD-L nu şi-a propus să aibă un candidat propriu şi pentru că, din sondajele de opinie pe care le-a efectuat în municipiul Suceava, a reieşit că primarul liberal este cel mai bine plasat, a decis să-i acorde tot sprijinul ca să obţină un nou mandate. “Merită să mergi la joc cu câştigătorul. Nu credeţi că ar fi util pentru oraşul ăsta ca două formaţiuni care au acelaşi program politic să se susţină reciproc şi să aibă un singur candidat, chiar dacă vor avea două rânduri de consilieri care să-l sprijine? Cu ce majoritate ar face în Consiliul Local, PD-L şi liberalii pot să joace tontoroiul pe PSD”, a declarat Irimie.
Cei doi lideri democrat-liberali au arătat că sprijinul partidului lor i-a fost acordat lui Ion Lungu atât ca preşedinte al organizaţiei judeţene Suceava a PNL, cât şi în cea de candidat al liberalilor la un nou mandat de primar, pe care acesta le avea duminică, la momentul în care a apărut alături de senatorul Gheorghe Flutur.
Ion Lungu nu a putut fi contactat telephonic, până la ora difuzării acestei ştiri, pentru a da lămuriri suplimentare.

Arhivele PCR în pericol de degradare



Arhivele fostului PCR Suceava se află în uitare, de mai bine de patru ani, într-o fostă cazarmă aflată în apropierea Aeroportului „Ştefan cel Mare” Suceava. Semnalul de alarmă a fost tras de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gavril Mîrza, care a precizat că şeful aeroportului, Dan Asmarandei, l-a sesizat că imobilul în care se află depozitată istoria, în acte, a perioadei comuniste din judeţul Suceava, se află într-o stare avansată de degradare.
„Tragem un semnal către factorii guvernamentali să intervină şi să salveze aceste arhive. Pentru că atunci când se vor desecretiza arhivele PCR, toate documentele aflate la Suceava vor fi degradate şi nu o să mai poată fi verificate de către cei interesaţi de acest aspect”, a declarat Gavril Mîrza.
El a spus că pentru salvarea acestor documente trebuie luate măsuri de urgenţă în vederea depozitării lor într-un spaţiu adecvat.
În cazarma aflată în apropierea aeroportului Suceava se află câteva sute de mii de dosare ale sucevenilor care în perioada 1944-1989 au făcut parte din Partidul Comunist Român. Potrivit spuselor directorului secţiei din Suceava a Arhivelor Naţionale, Ioan Scripcariuc, întreaga arhivă a PCR Suceava depozitată lângă aeroport conţine peste 200.000 de dosare, adică aproximativ 2.000 metri liniari de documente. Aici se regăseşte, în detaliu, întreaga activitate a celor care au fost membri PCR, carnetele de membru, dosare de primire şi de excludere din PCR, precum şi dosare ale cadrelor de partid.

Autorul accidentului mortal de la Fălticeni era băut



Poliţiştii care anchetează cumplitul accident de duminică după-amiază, de la Fălticeni, au primit ieri, în jurul prânzului, rezultatele probelor de sânge luate de la şoferul care a omorât doi oameni şi a băgat în spital alte patru persoane.

Surse din rândul anchetatorilor ne-au mărturisit că Daniel Dumitru Bucan, în vârstă de 30 de ani, din municipiul Fălticeni, avea o alcoolemie mult peste limita legală în momentul producerii accidentului.

Potrivit rezultatelor primite de la spital, Bucan a fost găsit cu o alcoolemie de 1,95 la mie (la prima probă), respectiv 1,85 la mie (la cea de-a doua probă).

Poliţiştii au bănuit încă de la început că Bucan s-a urcat la volan după ce-a consumat băuturi alcoolice, dată fiind atitudinea pe care a avut-o la spital, în momentul în care oamenii legii l-au pus să sufle în alcooltest. Deşi iniţial a refuzat, în cele din urmă tânărul şofer a acceptat să i se recolteze sânge pentru stabilirea alcoolemiei.

Rănit uşor, Daniel Dumitru Bucan a refuzat să rămână internat, smulgându-şi drenurile şi perfuziile şi făcând scandal în spital. Tânărul nu va scăpa însă de răspunderea penală, urmând să fie cercetat pentru ucidere de culpă, în formă agravantă, faptă pedepsită cu închisoarea de la 5 la 15 ani.

Groaznicul accident de acum două zile s-a petrecut într-o fracţiune de secundă. Deşi în zonă erau câteva zeci de persoane, nici una dintre acestea nu a reuşit să-şi dea seama ce s-a întâmplat, spunând doar că au auzit o bubuitură puternică, după care au văzut Volvo-ul izbit în copac, mai multe persoane pline de sânge întinse pe jos şi Ford-ul în mijlocul drumului.

Poliţiştii de la Circulaţie au refăcut filmul accidentului

Cadrele Serviciului Poliţiei Rutiere au stabilit în urma cercetărilor împrejurările în care s-a produs teribilul accident. Potrivit unui comunicat al Poliţiei, duminică după-amiază, în jurul orei 15:45, Bucan se afla la volanul unui autoturism Volvo V 40, alături de alte trei rude.

La intrarea în municipiul Fălticeni, dinspre Roman, pe strada „2 Grăniceri”, tânărul a pierdut controlul asupra direcţiei de mers, a pătruns pe constrasens şi a lovit patru pietoni care se aflau pe trotuar. Unul dintre aceştia, Ion Munteanu, în vârstă de 62 de ani, din comuna ieşeană Moţca, a fost izbit în plin de maşina scăpată de sub control, fiind aruncat aproximativ 30 de metri (ieşeanul a decedat pe loc, în urma impactului cu solul).

Volvo s-a izbit apoi violent într-un tei de pe marginea drumului, ricoşând într-un autoturism Ford Fiesta, oprit regulamentar în zonă. Coliziunea dintre cele două maşini a fost atât de puternică, încât Ford-ul a fost aruncat 7-8 metri, direct în mijlocul străzii.

Pasagerul din Volvo care stătea pe scaunul din dreapta şoferului, Marin Cârstoiu, de 60 de ani, din comuna Balaci, judeţul Teleorman, a decedat pe loc. Un alt pasager din Volvo, Lucica Băeşu, de 45 de ani, din Fălticeni, a fost transportat la spital în stare gravă. Pe mâna medicilor a ajuns în stare critică şi Silvica Diaconiţa, 57 de ani, din comuna Baia, care se afla printre pietonii loviţi de Volvo. Un alt pieton, Ionel Gherman, de 28 de ani, din comuna Boroaia, precum şi cel de-al treilea pasager din Volvo, Niculai Roman, de 44 de ani, din municipiul Fălticeni, au fost transportaţi de ambulanţieri la spital, însă leziunile suferite de aceştia nu sunt grave.

Asediu cu 50 de salve de tun şi 100 de profesionişti ai filmului, la 620 de ani de atestare a Cetăţii de Scaun


Timp Liber




Cetatea de Scaun a SuceveiSpectacol de teatru şi cascadorie ecvestră, care va pune în scenă asediul cetăţii, un simpozion la care vor participa 14 specialişti reputaţi din ţară, şi expoziţia „Cetatea de Scaun a Sucevei – 620” sunt câteva dintre manifestările ce vor fi organizate de Complexul Muzeal „Bucovina” Suceava la aniversarea celor 620 de ani de la prima atestare documentară a Cetăţii de Scaun a Sucevei. Potrivit directorului CMB Suceava, Emil Ursu simpozionul va avea loc vineri, 8 februarie, de la ora 16, şi sâmbătă, ora 9,30, la Muzeul de Ştiinţele Naturii, fiind anunţată participarea acad. Răzvan Theodorescu, a profesorilor Mircea D. Matei, Ştefan Gorovei şi Gheorghe Sion, alături de alţi cercetători, profesori universitari şi muzeografi din judeţ şi din ţară, care s-au ocupat de Cetatea de Scaun de-a lungul vremii sau au efectuat săpături acolo.

Expoziţia „Cetatea de Scaun a Sucevei – 620” se va deschide la Muzeul de Istorie şi va cuprinde piese vechi din colecţiile CMB, materiale arheologice, fotografii şi documente rezultate în urma cercetărilor arheologice care au avut loc la Cetate, în diverse perioade, prin care se vor regăsi persoane importante pentru viaţa cetăţii, precum Karl Romstorfer, Franz-Cavaler de Loges, Simion Florea Marian şi alţii. Vineri, de la ora 19, în Cetate se va desfăşura un spectacol de muzică folk în nocturnă, la lumina făcliilor, la care vor participa printre alţii Narcisa Suciu, Victor Socaciu, Mariana Gheorghiu.

Emil Ursu se aşteaptă ca punct de atracţie al manifestărilor să fie spectacolul de cascadorie ecvestră ce va avea loc duminică, la ora 17, sucevenii având prilejul de asista la un asediu al Cetăţii de Scaun, cu cel puţin 50 lovituri de tun, pregătit minuţios după un scenariu de Valentin Vasilescu. Acesta este un spectacol prezentat în premieră la Suceava, fiind implicaţi circa 100 de „profesionişti ai filmului” – cascadori, actori, pirotehnişti – şi 10 cai.

„Am încercat să creăm o acţiune reală, cu foarte multe cascadorii. Rugăm publicul să nu se îngrijoreze sau să se sperie, totul e reprezentaţie. S-a pus accent pe latura realului, n-am urmărit cu stricteţe firul întâmplărilor istorice”, a precizat Valentin Vasilescu. În realizarea scenariului s-a pornit de la primul asediu al Cetăţii Sucevei, din 1476, din timpul domniei lui Ştefan cel Mare, al armatei otomane, cetatea nefiind cotropită.

„Astăzi nu pot să spun decât că-mi doresc să las loc de bună ziua şi cu cei de la PNL”


Politica



lungu - interviu cu Ion Lungu

Reporter: În primul şi-n primul rând mă interesează când aţi luat decizia să treceţi la PD-L pentru că nu este o decizie pe care să o fi luat în jumătate de oră, sunt convins...

Ion Lungu: Cu siguranţă nu. Această decizie a fost foarte bine argumentată, foarte minuţios luată, am chibzuit foarte mult şi am gândit foarte mult înainte de a lua această decizie. Este o decizie pe care am luat-o spre binele cetăţenilor din municipiul Suceava şi sunt convins că acest lucru se va vedea în perioada următoare. Vreau să vă spun că m-am consultat cu foarte mulţi cetăţeni, cetăţeni de rând care mi-au cerut imperativ să reunesc echipa cu Gheorghe Flutur, toţi mă vedeau lângă Gheorghe Flutur pentru că noi am fost o echipă. Nu a fost o decizie uşor de luat, dar, repet, a fost în primul rând o decizie spre binele cetăţenilor şi în al doilea rând pentru a întregi o echipă care a fost câştigătoare în anul 2004, un proiect politic care a început în 2004 şi eu am convingerea că se poate materializa în 2008.

Rep: Vă interesează doar să fiţi alături de echipa lui Gheorghe Flutur sau vă interesa să fiţi în PD-L?

I.L.: Nu mă interesează doar să fiu în PD-L. Am spus acolo foarte clar, cred că înainte de siglă e mai important ceea poţi să faci pentru oameni. Trebuie să fim foarte realişti, aşa cum se prefigurează astăzi lucrurile, voi putea face mult mai mult pentru cetăţenii municipiului Suceava, candidând pentru un nou mandat de primar din partea Partidului Democrat Liberal.

Rep: Credeţi că veţi mai câştiga încă un mandat? Nu vă sancţionează electoratul?

I.L.: Sunt convins că pentru cetăţeni mai puţin contează la ce partid este Ion Lungu decât ceea ce poate să facă pentru ei sau ceea ce a făcut pentru ei. Sunt convins că cei ce au avut o simpatie faţă de proiectele primarului Ion Lungu, îşi vor menţine această simpatie şi vor aprecia ceea ce a făcut Ion Lungu pentru comunitate şi mai puţin partidul pentru care a candidat sau pentru care va candida.

Rep: Spuneţi-mi, decizia asta am înţeles că aţi luat-o cu câteva luni în urmă?

I.L.: Nu cu câteva luni în urmă. Am spus că este o decizie chibzuită la care am meditat câteva luni.

Rep: În momentul când au fost alegerile europarlamentare, pentru cine aţi jucat? Pentru PNL sau pentru PD-L, via PLD?

I.L.: Nu vreau să facem trimitere la alegerile euro-parlamentare, care au fost un altfel de alegeri. Cu siguranţa am jucat sută la sută corect pentru echipa la care eram atunci, pentru PNL. S-au văzut însă şi divergenţele de joc în teren pentru că domnul Flutur lucra la o echipă, eu la altă echipă, fiecare şi-a apărat echipa lui. Repet, am jucat sută la sută corect, pentru PNL, iar atunci a fost un altfel de vot, acum este un altfel de vot.

Rep: Aţi avut PNL la picioare, eraţi preşedintele organizaţiei judeţene, aveaţi controlul descentralizatelor, ce v-a determinat totuşi să plecaţi, pentru că ceva din punct de vedere politic nu se susţine în argumentaţia dvs. şi nici în scrisoarea pe care aţi adresat-o sucevenilor?

I.L.: Cu toată sinceritatea vă spun că nu este o decizie politică, ci este o decizie în primul rând administrativă. Am văzut în sondajele de opinie şi în cercetările care s-au făcut în ultima vreme. Din fericire pentru mine şi pentru noi toţi, cetăţenii s-au maturizat, şi nu mai doresc ca primarul vină şi să astupe două-trei gropi sau să ducă două buncăre de gunoi, vor proiecte de dezvoltare a municipiului, vor ca oraşul Suceava să se transforme într-un oraş de talie europeană. În aceste condiţii, pentru mine este o decizie foarte importantă pentru acest an şi pentru perioada următoare de a face cât mai multă administraţie şi cât mai puţină politică, ştiut fiind faptul că atunci când faci două lucruri, nu poţi să faci niciunul bine. Pentru mine este o prioritate administraţia şi mai puţin politica. Deci nu a fost o decizie politică, a fost mai mult o decizie administrativă şi o decizie de a întregi echipa cu care am avut rezultate bune în anul 2004.

Rep:Şi echipa pe care o lăsaţi în urmă la PNL?

I.L.: Nu am ce să le reproşez colegilor mei de la PNL. Nu pot să spun că nu au mai fost divergenţe de opinii vizavi de strategia de dezvoltare a municipiului Suceava, dar aici reiese forţa echipei şi ăsta este un lucru pe care l-am mai discutat. Astăzi nu pot să spun decât că-mi doresc să las loc de bună ziua şi cu cei de la PNL. Aşa cum am mai spus, mi-aş dori să facem un divorţ civilizat, este doar o divergenţă de opinii, restul, ca oameni nu am ce să le reproşez.

Rep: În Consilul Local Suceava cum veţi aborda relaţia cu consilierii liberali?

I.L.: Ca şi cu toţi consilierii ceilalţi. Şi aşa cum se ştie, votul pentru bugetul local pe 2008 a fost ultimul exerciţiu care ne-a demonstrat că atunci când sunt proiecte bine făcute, în interesul comunităţii, consilierii indiferent de la ce partid politic sunt nu se poate să nu voteze în interesul cetăţenilor. Pentru că în final, cei care vor sancţiona vor fi cetăţenii şi nu eu primarul Ion Lungu.


Mai trebuie precizat că luni, luând act de declaraţiile publice făcute în ziua de 3 februarie 2008 de Ion Lungu, Preşedinte PNL Suceava, Primar al Municipiului Suceava şi Vasile Tofan , Vicepreşedinte PNL Suceava, Primar al Municipiului Fălticeni, conform cărora şi-au manifestat intenţia de a candida la alegerile locale din anul 2008 pe listele PD-L Suceava, Biroul Politic Judeţean al PNL Suceava a decis retragerea sprijinului politic pentru aceştia, cât şi retragerea calităţii de Preşedinte al PNL Suceava, respectiv Vicepreşedinte al PNL Suceava, se precizează într-un comunicat al PNL Suceava.

Potrivit aceluiaşi document, BPJ al PNL Suceava a decis prin vot secret susţinerea senatorului Tiberiu Prodan pentru funcţia de preşedinte interimar al Filialei Suceava.

La cocktail-ul PDL, de la tort la „tăierea” caracatiţei


Politica



vi_iordache_v04 Cocktail organizat duminică, după ce primarii liberali din Suceava şi Fălticeni, Ion Lungu şi respectiv Vasile Tofan, au anunţat că vor candida pentru un nou mandat, dar din partea PD-L a fost unul plin de „evenimente culinare”.

Pentru început democrat-liberalii au început cu „dulcegării” oferindu-i primarului Sucevei un tort pe care scria „Bun venit acasă, domule primar Lungu!”, după care s-a trecut la...lucruri serioase: tăierea unei caracatiţe.

Au venit şi reacţiile. PSD Suceava a criticat gestul democrat-liberalilor locali privind tăierea unei caracatiţe, despre care au spus că este „Caracatiţa social-democrată”. Preşedintele Organizaţiei Municipale Suceava a PSD, Virginel Iordache, a apreciat că atitudinea PD-L faţă de PSD este demnă doar de triburile din pădurile ecuatoriale, fără credinţă în Dumnezeu, care dansând în jurul focului, aduc ofrande zeilor.

Acesta a declarat că de data asta, ofranda a fost caracatiţa. Liderul PSD a mai menţionat că PSD pe care PD-L vrea să-l detentaculeze, va aduce săptămânal în atenţia opiniei publice câte o surpriză neplăcută pentru membrii marcanţi ai democrat-liberalilor suceveni. Virginel Iordache a precizat că social-democraţii vor arăta cine a întins tentaculele şi a subliniat că afacerile pedeliştilor vor fi demne de serialul italian „La Piovra-Caracatiţa”.

Şase primării amendate de Garda de Mediu


Actualitate



harasim_constantin Un număr de şase primării sucevene au fost amendate, săptămâna trecută, de comisari suceveni de mediu, în urma unui control privind salubrizarea localităţilor urbane şi rurale din judeţ. Şeful Gărzii de Mediu Suceava, Constantin Harasim, a declarat că primăriile amendate cu 15.000 lei (150 milioane de lei vechi) sunt cele din Moara, Şcheia, Ilişeşti şi Grăniceşti, pentru neasigurarea colectării selective a deşeurilor de pe raza localităţii. O amendă de

1000lei ( milioane de lei vechi) a primit Primăria din Bogdăneşti pentru că nu avea organizat serviciul de salubritate, iar cea din Drăgoieşti a fost sancţionată cu 500 de lei pentru că nu a organizat acţiuni de salubrizare a comunei.

Campania de controale privind salubrizarea localităţilor din judeţ continuă, şeful Gărzii de Mediu Suceava spunând că se are în vedere verificarea desfiinţării depozitelor de material lemnos sau agregate minerale din zona cursurilor de apă şi a drumurilor principale. Un alt scop al acestor controale este şi existenţa programului etapizat pentru extinderea şi menţinerea suprafeţelor de spaţii verzi pe locuitor.

Potrivit lui Constantin Harasim, planurile trebuiau realizate până la mijlocul lunii ianuarie iar, autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp / locuitor până în decembrie 2010 şi de minim 26 mp/locuitor până-n decembrie 2013.

Grav accident de circulaţie pe „Doi Grăniceri” din municipiul Fălticeni


Actualitate



Detaşamentul de pompieri Fălticeni a intervenit duminică, după- amiază cu o autospecială şi un modul SMURD pentru salvarea a şase persoane, în urma coliziunii unui autoturism, marca Volvo cu un autoturism marca Ford, la sosirea gărzii de intervenţie fiind încarcerate două persoane, două erau scoase, iar alte două persoane au fost acroşate de pe trotuar în urma impactului.

Potrivit IPJ Suceava, la ora 15.30, pe strada „Doi Grăniceri” din municipiul Fălticeni, B. DUMITRU de 30 ani, localnic, posesor al permisului de conducere categoria „B” din anul 1999, în timp ce conducea autoturismul marca „Volvo V 40”, datorită neatenţiei în conducere a pătruns pe contrasens, după care a pierdut controlul direcţiei urcând pe trotuarul din partea stângă în direcţia lui de mers unde a lovit 4 pietoni, a acroşat un pom ornamental, apoi a fost proiectat în autoturismul marca „Ford Fiesta” condus de L.VASILE de 72 ani din comuna Fântâna Mare, posesor al permisului de conducere categoriile „A,BE,CE,DE”, oprit regulamentar.

Izbitura a fost una deosebit de puternică, rezultând decesul lui M. ION, de 62 ani din comuna Moţca, judeţul Iaşi, pieton şi al lui C. MARIN, de 60 ani, din comuna Balaci, judeţul Teleorman - pasager în auto „Volvo V 40”, rănirea gravă a B. LUCICA de 45 ani, localnică - pasageră în „Volvo V 40”, D. SILVICA de 57 ani, din comuna Baia – pieton, precum şi rănirea uşoară a lui G. IONEL, de 28 ani din comuna Boroaia, pieton, R.NICULAI de 44 ani, localnic, pasager, şi a primului conducător auto.

Conducătorul auto B. DUMITRU şi pasagerul C.MARIN nu purtau centură de siguranţă.

Potrivit IPJ Suceava, în jurul orei 18.05, B. DUMITRU a acceptat să i se recolteze probe de sânge, iniţial refuzând testarea cu aparatul etilotest.

„Universul văzut pe Pământ” de la Planetariul Suceava


Timp Liber



O expoziţie permanentă se află în pregătire la Planetariul Suceava, sub titulatura „Universul văzut pe pământ”, care va cuprinde imagini cosmice captivante, unele chiar şocante, prinse pe panouri luminate. Expoziţia va fi lansată pe 20 februarie, fiind organizată cu prilejul Anului Internaţional al Astronomiei(AIA), decretat în 2009. Pentru organizarea acţiunilor dedicate evenimentului, la nivel naţional s-a constituit un comitet coordonat de dr. Magda Stavinschi, preşedinta Comisiei de Educaţie a Uniunii Astronomice Internaţionale, comitet din care fac parte şi doi muzeografi de la planetariul sucevean, Emil Turcu şi Dimitrie Olenici.

AIA va marca a 400-a aniversare a primelor observaţii astronomice făcute prin telescop de Galileo Galilei, fiind implicate 149 de ţări, România numărându-se printre primele ţări din lume care a participat activ la lansarea primelor activităţi premergătoare AIA.

Preistoria - Istoria Romaniei (proiect) part.3


Epoca hallstattiană. Autohtoni şi alogeni la sfârşitul preistoriei. Cele şapte secole (cea. 1150-450 î.d.Hr.) ale primei epoci a fierului (Hallstatt) reprezintă etapa de cristalizare a identităţii triburilor nord-da-nubiene.
In momentul în care metalurgia bronzului atingea apogeul, îşi fac apariţia primele piese din fier, care dau numele epocii, fără ca datarea lor să întrunească unanimitatea părerilor specialiştilor. într-un tumul de la Lăpuş (jud. Maramureş) s-a descoperit un celt din fier datat în sec. XIII î.d.Hr. (ceea ce ar însemna că este una din cele mai vechi piese din fier din Europa), datare prea timpurie după unii cercetători. Oricum, începutul Hall-stattului (Ha A), adică sec. XII-XI Î.d.Hr. trebuie considerat, mai curând, ca o fază de tranziţie spre epoca fierului.
în peste 40 de puncte de pe teritoriul României s-au descoperit obiecte de fier care datează din Hallstattul timpuriu (Ha A-B, cea 1150-800/750 î.d.Hr.). Prin urmare, aceste prime obiecte din fier sunt contemporane cu unele piese din fier din regiunile mediteraneene şi din Italia. O transmitere a tehnologiei fierului spre ţinuturile carpato-danu-biene dinspre Grecia sau coastele Asiei Mici poate fi luată în considerare pentru veacul al XH-lea, proces urmat curând de o „autohtonizare" a metalurgiei fierului.
în secolele XII-XI Î.d.Hr., pe lângă cultura Noua, care continuă din epoca bronzului, în aria intracarpatică e prezentă cultura Găva, pătrunsă dinspre nord-vest, reprezentativă pentru ceramica ornamentată cu caneluri. Ceva mai târziu, în sud-estul Transilvaniei s-a format aspectul regional Reci, care ajunge până la Cernăuţi. Sub numele de grupul Mediaş e cunoscut un alt aspect regional răspândit în Transilvania, Moldova şi Basarabia.
Complexului tracic „meridional" caracterizat prin ceramica imprimată îi aparţin culturile Insula Banului (de-a lungul Dunării), Babadag (în Dobrogea), Brad-Cozia (în Moldova) şi Saharna-Solonceni (în Basarabia).
Aceste culturi, în vigoare pe parcursul Hallstattului timpuriu, se subsumează toate unor trăsături unitare în liniile lor generale, de viaţă materială şi spirituală. Economia triburilor are caracter mixt (agricultură şi păstorit). Metalurgia bronzului atinge perfecţiunea tehnică şi un nivel cantitativ remarcabil. După 1200 produselor din bronz li se adaugă grupul vaselor: situle, cazane etc. Metalurgia aurului nu e mai puţin reprezentativă. Tezaurul de obiecte de podoabă din aur de la Hinova (jud. Mehedinţi), cântărind aproape 5 kg, era alcătuit dintr-o diademă, 14 brăţări, sute de mărgele şi piese de colier etc. Analizele au indicat provenienţa aurului din perimetrul minier Brad (jud. Hunedoara).
Apar aşezări întărite, cu valuri de pământ şi bârne, de dimensiuni apreciabile: cetatea de la Sântana (jud. Arad) are diametrul de aproape 1 km. Asemenea aşezări se cunosc şi în epoca ulterioară, unele atingând importanţa maximă în etapa mijlocie (Ha C, sec. VIII-VII î.d.Hr.). Sistemele de fortificaţie se amplifică, denotând o creştere demografică substanţială şi puterea centrelor tribale de la Teleac (jud. Alba) — cu începuturile în sec. X —, Babadag şi Beidaud (jud. Tulcea), Mediaş, Ciceu-Corabia (jud. Bistriţa-Năsăud), Şeica-Mică (jud. Sibiu); unele din ele ocupă o suprafaţă de până la 35 ha.
Etapei mijlocii a Hallstattului îi este caracteristică cultura Basarabi, răspândită în Banat, Câmpia Română, sudul Moldovei, centrul şi nordul Basarabiei şi în bazinul Mureşului. La nord de Mureş, mai ales în zonele unde existau mari aşezări anterioare (de pildă la Teleac), cultura Basarabi a pătruns mai puţin.
Depozitele de bronzuri, mai reduse cantitativ în această etapă, ajung să cuprindă şi piese de fier (Alba-Iulia-Partoş, Vinţu de Jos — jud. Alba, Bâlvăneşti — jud. Mehedinţi).
La începutul Hallstattului târziu (Ha D) evoluţia unor aşezări fortificate a fost întreruptă relativ brusc, datorită pătrunderii în Transilvania a grupului scito-iranic. în alte zone apar abia acum fortificaţii impunătoare, precum cetatea de la Stânceşti (jud. Botoşani), de 22 ha.
în ansamblu, cultura hallstattiană târzie dezvoltă formele tradiţionale, adoptând unele elemente noi, mai cu seamă sub influenţa sciţilor.
Mari necropole tumulare de incineraţie s-au descoperit la Bârseşti (jud. Vrancea) şi Ferigile (jud. Vâlcea), conturându-se un complex cultural cu o accentuată orientare, începând cu sec. V î.d.Hr. spre zona Dunării de Jos, unde pătrundeau influenţe meridionale dinspre regatele Macedoniei, Traciei etc.
Spiritualitatea hallstattiană continuă, pe de o parte, trăsăturile esenţiale dobândite pe parcursul epocii bronzului; pe de altă parte, aspecte noi, mai uşor sesizabile în domeniul artelor decât în acela al credinţelor, îşi fac apariţia treptat. Nu avem nici un motiv să ne îndoim de perpetuarea cultului solar, cel puţin în Hallstattul timpuriu şi mijlociu, câtă vreme arheologia furnizează cele mai interesante mărturii materiale ale credinţelor uraniene. în zona Orăştiei (jud. Hunedoara) s-a descoperit un car votiv de bronz, purtând un cazan semisferic ornamentat cu câte şase protome de lebede pe fiecare parte. Mai recent s-a găsit şi într-un tumul de la Bujoru (jud. Teleorman) un car miniatural votiv de bronz, care poartă un vas ovoidal ornamentat cu capete de păsări acvatice (datare: Hallstattul mijlociu). Carele „solare" din lut, din epoca bronzului îşi găsesc în asemenea descoperiri nişte excepţionale „sfârşituri" de serie. Dispariţia, după sec. VIII î.d.Hr. a depozitelor de bronzuri a fost explicată de unii cercetători prin schimbări în domeniul spiritual, în urma cărora se renunţă la depunerea ofrandelor de această natură. De asemenea, noutăţile din domeniul spiritual ar putea explica rărirea necropolelor, începând cu sec. XII î.d.Hr. (ele se păstrează mai ales în zonele cu influenţe alogene), adică o schimbare de comportament faţă de ritul funerar.
Prima epocă a fierului nu se evidenţiază — în comparaţie cu neoliticul ori cu epoca bronzului — prin lucrări de mare valoare estetică. Ceramica fazei hallstattiene timpurii va fi decorată cu spirale, elemente geometrice, ghirlande imprimate şi caneluri. Plastica măruntă în lut nu e prea abundentă. La Lechinţa (jud. Mureş), o „turmă", constând din diferite animale, e modelată într-un stil naturalist. Cel mai important „eveniment" artistic este pătrunderea, o dată cu sciţii, a stilului zoomorf („arta animalieră"), cu bune analogii nord-pontice. Mai multe piese din metal sunt decorate cu un repertoriu specific: cerb, căprioară, iepure, cai şi protome de cai, feline, vultur. Adesea animalele sunt surprinse în mişcare sau în poziţii contorsionate. Această artă dispare în Transilvania în cursul secolului V î.d.Hr., o dată cu contopirea sciţilor cu masa autohtonilor. în schimb, stilul animalier în teritoriile din afara arcului carpatic va fi mai bine reprezentat la sfârşitul sec. V şi, mai ales, în sec. IV î.d.Hr., contribuind la apariţia artei traco-getice extracarpatice şi pontice.
Dacă autohtonii carpato-danubieni sunt tracii nordici, aflaţi în plin proces de individualizare şi constituire a triburilor daco-getice cu identitate proprie, prezenţa unor grupuri intrusive aparţinând altor populaţii conferă primei vârste a epocii fierului câteva aspecte particulare. Pentru prima dată în istoria acestui spaţiu se pot face atribuiri etnice mai limpezi.
Probabil că o pătrundere cimmeriană efectivă dinspre aria nord-pon-tică ocupată de cimmerieni înaintea sciţilor, nu s-a petrecut. Obiectele de provenienţă cimmeriană sunt puţine; nici un mormânt nu poate fi atribuit cu certitudine cimmerienilor.
O expansiune a grupului indoeuropean al illirilor s-a produs în sud-vestul României, ilustrativă fiind în primul rând necropola tumulară (cu morminte de înhumaţie) din Hallstattul mijlociu şi târziu de la Balta Verde (jud. Mehedinţi). Revenirea, în această zonă, prin sec. VI-V Î.d.Hr., la ritul incineraţiei, pare a dovedi tracizarea enclavei illirice.
Mai importantă este prezenţa în Transilvania, în bazinul mijlociu al Mureşului, a sciţilor agatârşi. Ei erau localizaţi de Herodot (IV, 48) pe râul Maris (Mureş), ceea ce se confirmă arheologic în vreo sută de puncte. Grupul infiltrat în Transilvania pe la începutul sec. VI se înfăţişa ca o entitate omogenă, cultura sa materială şi spirituală (rit şi ritual funerar, arta animalieră) găsindu-şi analogiile în lumea scitică arhaică nord-pontică. Penetraţia acestei populaţii războinice s-a făcut violent, fapt ilustrat de încetarea funcţionării aşezărilor întărite, pe la sfârşitul Hallstattului mijlociu şi începutul Hallstattului târziu, Ia Teleac, Şona (jud. Alba), Şeica Mică etc. Ritul înhumaţiei diferenţiază net grupul scitic de autohtonii care practicau incineraţia.
Deşi apariţia sciţilor a constituit, mai ales la început, un şoc, dislocări prea mari de populaţii nu s-au produs, nici distrugerea culturii autohtone. Aşa se explică asimilarea, după mijlocul secolului al V-lea Ld.Hr., a grupului scitic din Transilvania, care dispare ca entitate etno-culturală. Vestigii scitice ulterioare mijlocului sec. V î.d.Hr. nu se cunosc decât în exteriorul arcului carpatic. în câmpia Munteniei, ca şi în Dobrogea, ele aparţin unei enclave târzii pătrunse în mediul geto-dac autohton, evenimente care ilustrează deja istoria epocii Latene.

Preistoria - Istoria Romaniei (proiect) part.2


Epoca bronzului. îndoeuropenizarea.Tracii.
Spre mijlocul mileniului al IlI-lea î.d.Hr., după o eventuală „tranziţie" — greu de definit cultural şi de încadrat cronologic — se pot plasa începuturile epocii bronzului. De acum înainte dezvoltarea societăţii în spaţiul carpato-dunărean poate fi corelată mai bine cu evoluţia civilizaţiei din aria egeică şi cu evenimentele etno'istorice de maximă însemnătate (procesul de „indoeuropenizare" şi apariţia tracilor).
Dintre toate culturile născute în prima jumătate a mileniului al IlI-lea, cea mai vastă arie de difuzare aparţine culturii Coţofeni. Cronologic începuturile culturii Coţofeni sunt sincrone cu cultura Baden din vestul României. în ambele culturi apar morminte de incineraţie, iar într-o etapă recentă a culturii Coţofeni tumulii devin numeroşi. Acest „monument funerar" al noii epoci devine simbolul familiei patriarhale, al celor înmormântaţi în aceeaşi movilă.
Culturile Horodiştea (între Carpaţi şi Prut), Folteşti-Cernavodă II, Cernavodă III (în Dobrogea şi în Muntenia), cultura „amforelor sferice" (în jumătatea nordică a Moldovei), culturile Kostolac şi Vucedol (în vestul şi sud-vestul României) se înscriu în aceeaşi fază de tranziţie sau chiar de început a epocii bronzului (Vucedol). în general acestor culturi le este caracteristică înhumaţia, în necropole tumulare sau plane.
După 2500 î.d.Hr. apar semnele culturilor care vor reprezenta epoca propriu-zisă a bronzului, într-o evoluţie de aproape un mileniu şi jumătate.
în a doua jumătate a mileniului al IlI-lea se formează cultura Schneckenberg în zona sud-estică a Transilvaniei. Grupul cultural Jigodin, grupul tumular vest-transilvănean, recent definitul grup Copăceni şi grupul cultural Şoimuş completează complexul cultural al bronzului timpuriu intracarpatic. Mormintele de incineraţie devin mai numeroase, iar topoarele de tip Baniabic şi pandantivele spiralice în formă de ochelari sunt reprezentative pentru metalurgia cuprului.
în Basarabia, în a doua jumătate a mileniului al IlI-lea se constată o variantă („nistreană") a culturii înmormântărilor cu ocru. Ea este rezultatul amestecului de populaţii migratoare de stepă cu rămăşiţele populaţiilor purtătoare ale culturii Cucuteni-Tripolie. La începutul mileniului al II-lea pătrunde în interfluviul Nistru-Prut aşa-numita cultură a „catacombelor" (înhumaţie în poziţie chircită în „catacombă", de fapt o nişă laterală faţă de un puţ circular).
în schimb, Oltenia şi jumătatea vestică a Munteniei sunt dominate de cultura Glina, cu peste 130 de aşezări descoperite până în prezent.
în perioada timpurie a epocii bronzului se formează şi cultura Mon-teoru (aşezarea eponimă este Sărata-Monteoru, jud. Buzău), răspândită în regiunile subcarpatice de sud şi de est, ca şi în Moldova centrală. Stadiul de maturitate şi de maximă răspândire este atins în perioada mijlocie a epocii bronzului, iar în perioada finală a acestei epoci cultura Monteoru participă la formarea sintezei reprezentate de cultura Noua. Pe dealul „Ce-tăţuia" de la Monteoru s-a descoperit o interesantă instalaţie de cult (vase rituale cu ofrande, ramură de cerb, copite de cal etc.) Ritul dominant de înmormântare a fost înhumaţia cu schelete chircite sub ringuri de pietre.
O evoluţie îndelungată a cunoscut şi cultura Mureş (sau Periam—Pe-cica), răspândită pe cursul inferior al Mureşului, până la confluenţa cu Tisa. Staţiunile principale, de la Periam (jud. Timiş) şi Pecica (jud. Arad) au multe nivele de locuire, cu o grosime remarcabilă a depunerii (patru metri la Pecica).
Culturile „clasice" ale epocii bronzului în Transilvania sunt Otomani şi Wietenberg.
Prima este răspândită în nord-vestul României (aşezarea eponimă Otomani, jud. Bihor), cu prelungiri pe Someş şi Mureşul mijlociu. Aşezările sunt de tip teii; altele, în zone mlăştinoase, de tip „insulă". Ceramica este remarcabilă, mai ales vasele decorate cu caneluri, arcuri largi reliefate şi motive spiralice.
Cultura Wietenberg (aşezarea eponimă la „Dealul Turcului" — fost Wietenberg, lângă Sighişoara) are aria de răspândire mult mai largă ocupând, practic, toată Transilvania. Sunt cunoscute peste 500 de puncte cu descoperiri aparţinând acestei culturi (din toate fazele). Câteva aşezări erau fortificate cu val şi şanţ, mai rar cu zid din pietre. Ceramica are forme variate şi bogat ornamentate, caracteristice fiind motivele spiralice şi meandrice.
Epoca bronzului mijlociu e dominată în Basarabia de purtătorii culturii „ceramice cu brâie în relief. Venind de dincolo de Nipru, aceştia au asimilat populaţiile culturii „mormintelor cu ocru".
în Banat, perioada mijlocie a epocii bronzului e reprezentată de cultura Vatina. în Oltenia şi Muntenia, tipice pentru aceeaşi perioadă (cea 1700-1200 î.d.Hr.) şi „moştenitoare" ale arealului culturii Glina sunt culturile Verbicioara, respectiv Tei. Fazele târzii ale acestor culturi sunt marcate de mişcările continentale preliminare marilor migraţii egeice; triburile culturii Verbicioara au fost nevoite să suporte penetraţia triburilor culturii Gârla Mare. Aceasta din urmă este o cultură specifică luncii Dunării, uşor recognoscibilă prin ceramica bogat ornamentată şi în special prin binecunoscutele statuete feminine. Inventarele funerare ale mormintelor plane de incineraţie sunt adesea deosebit de bogate.
Unele culturi specifice etapei finale a epocii bronzului se manifestă pe arii limitate: Cruceni în vestul Banatului, Suciu de Sud în nord-vestul extrem al României.
In schimb, cultura Noua (după numele unei suburbii a Braşovului) are o mare extindere în Transilvania, Moldova, jumătatea nordică a Basarabiei şi nord-estul Munteniei. Acestei culturi îi sunt specifice aşezările cu locuinţe mari, cu vetre şi cuptoare. în cimitire predomină înhumaţia în gropi simple. Se consideră că fermentul culturii Noua a fost de origine orientală — pătrunderea unor populaţii nord-pontice, care fuzionează în Moldova cu elementele locale ale sfârşitului bronzului mijlociu. Se produce astfel restructurarea ariilor culturale: în locul fărâmiţării teritoriale din bronzul mijociu apare un mare complex cultural, Sabatinovka-Noua-Coşlogeni. Ariei sale îi aparţine şi jumătatea sudică a Basarabiei (unde sunt aşezări şi tumuli aparţinând culturii Sabatinovka), sud-estul Munteniei şi Dobrogea (cultura Coşlogeni). Treptat, ariile sudică şi vestică ale culturii Noua vor fi supuse procesului de hallstattizare.
La mijlocul veacului al Xll-lea se consideră că epoca bronzului pe teritoriul României se încheie, ceea ce corespunde, cronologic, cu sfârşitul civilizaţiei miceniene în urma migraţiei dorice.
în pofida unor transformări profunde, produse uneori prin migraţii şi cuceriri, epoca bronzului a însemnat o perioadă de stabilitate şi de echilibru economic între agricultură şi creşterea animalelor.
Comunităţile epocii bronzului de pe teritoriul României au suferit influenţe dinspre stepele nord-pontice şi dinspre Europa Centrală; consecinţe încă mai importante în dezvoltarea materială şi spirituală au avut relaţiile cu spaţiul egeo-anatolian. Din această lume sudică vin obiecte care vor fi imitate de meşteşugarii locali: săbiile lungi de bronz, de tip micenian sunt importuri meridionale sau piese confecţionate chiar în zona intracarpatică. Decorul spiralo-meandric atât de frecvent pe vasele de lut, pe obiecte diverse din metal şi din os, are aceeaşi sorginte sudică.
Se consideră că în a doua jumătate a mileniului III se produc mutaţii însemnate în domeniul metalurgiei. Mai întâi se constată o reducere a producţiei, cauzată poate de epuizarea unor surse de minerale, mişcări de populaţii etc. Totuşi, acum apar primele obiecte de bronz.
în mileniul al II-lea metalurgia bronzului progresează continuu. Transilvania, bogată în minerale, devine în cursul bronzului mijlociu şi târziu unul din marile centre europene ale metalurgiei bronzului. Puţine piese de bronz sau de aur au fost descoperite izolat, în aşezări ori în necropole. Marea majoritate constituie depozite; în consecinţă, atribuirea acestora diferitelor culturi ale epocii se face în funcţie de locul de descoperire.
Spre sfârşitul epocii bronzului şi la începutul mileniului I se constată o creştere spectaculoasă a depozitelor. Patru cincimi din totalul pieselor depozitelor de bronzuri datează din sec. XI-X. Depunerea obiectelor în pământ poate fi explicată ca ascundere în momente de nesiguranţă dar, după cum par să creadă tot mai mulţi cercetători, poate să aibă caracter de cult. Ar fi vorba, deci, de ofrande, mai ales în cazurile depunerii în eră' păturile unor stânci, lângă izvoare sau chiar în albia râurilor. Depozitele uriaşe, databile în veacul al Xll-lea î.d.Hr., cuprinzând sute sau mii de obiecte de bronz (unelte, arme, podoabe, piese de harnaşament) şi „turte" de bronz brut sunt considerate „depozite de turnătorie" sau, eventual, depozite de templu. Cele mai cunoscute din această categorie se află pe Mureşul mijlociu, într-o zonă bogată în sare: Uioara de Sus, Aiud, Şpălnaca (toate trei în jud. Alba). Exportul sării spre centrul Europei aducea în schimb materia primă care lipsea în Transilvania: cositorul, necesar obţinerii aliajului de bronz. Depozitul de la Uioara de Sus, cu 5 812 piese, cântărind 1 100 kg, este al doilea ca mărime din Europa.
Numeroasele arme din depozite sugerează caracterul războinic al epocii în general, şi al unor triburi, probabil, în special. Apar arme de paradă cu funcţie de distincţie socială: topoare de bronz bogat ornamentate, topoarele de aur de la Ţufalău (jud. Covasna), topoarele de argint, spada de aur şi 12 pumnale de aur la Perşinari (jud. Dâmboviţa). Acestea, ca şi sceptrele din piatră ori metal, sunt însemnele puterii şefilor militari din fruntea triburilor. In fortificaţiile de la Monteoru ori Otomani şefii triburilor rezidau — mutatis mutandis — ca nişte suverani micenieni cu care erau contemporani.
Schimbarea ritului funerar, respectiv apariţia ritului incineraţiei în faza timpurie a epocii bronzului, generalizat apoi în unele culturi, reflectă modificări în viaţa spirituală, o nouă escatologie în orice caz. Vechile concepte chtoniene ilustrate în neolitic de cultul fertilităţii şi fecundităţii, fac loc acum conceptelor uraniene. Cultul Soarelui pare să devină predominant: statuetele feminine, atât de frecvente în neolitic, ilustrative pentru ideea Zeiţei Mame, creatoare în Univers, sunt în epoca bronzului foarte rare; în schimb, abundă motivele decorative solare pe ceramică sau metal (cercuri, cercuri cu raze, roţi, cruci încârligate, spirale). Celebra vatră-altar din aşezarea de la Wietenberg, cu decor spiralic, este reprezentativă deopotrivă pentru piesele de cult, ca şi pentru arta epocii.
Sanctuarului pomenit, de la Sărata Monteoru, i se adaugă altul, încă mai interesant: la Sălacea (jud. Bihor), în aria culturii Otomani, s-a descoperit un sanctuar de tip megaron, de peste 40 m2, cu două încăperi; încăperea principală adăpostea trei altare. Pereţii exteriori erau acoperiţi cu frize din lut, decorate cu spirale în relief. Asemenea sanctuare tribale sunt edificatoare pentru nivelul de civilizaţie atins în epocă.
Simbolismul solar determină una din caracteristicile artei epocii bronzului: dispunerea radială a decorului pe obiecte cu simetrie centrală, fie acestea vase de lut ori obiecte de metal.
Miniaturile din lut reprezentând care cu patru roţi, decorate cu motive solare şi combinate uneori cu protome de păsări sunt probabil ofrande, imagini ale vehiculului Soarelui.
Plastica animalieră măruntă este puţin răspândită (cultura Gârla Mare). Plastica antropomorfă este bogată doar în aceeaşi arie a culturii Gârla Mare, prin celebrele figuri feminine de lut descoperite în morminte. îmbrăcate în rochii în formă de clopot, motivele incizate şi încrustate de pe aceste statuete reprezintă elemente de port şi podoabe. Forma statuetelor este de inspiraţie egeeană.
Plastica de mari dimensiuni înregistrează exemplare puţine dar deosebit de interesante, din categoria statuilor-menhir. La Hamangia (jud. Constanţa), Ciobruciu (raionul Slobozia, Basarabia) sau la Baia de Criş (jud. Hunedoara) aceste dale de piatră redau într-un relief foarte plat elemente anatomice sau de port. înfipte probabil în tumuli, semn de mormânt sau imagine a unui şef îngropat sub movilă, apartenenţa lor cronologică nu este pe deplin lămurită. Statuile-menhir de la Hamangia şi Ciobruciu par a indica prezenţa triburilor pătrunse dinspre stepele nord-pontice.
Se consideră că triburile creatoare ale culturilor epocii bronzului pe teritoriul României (cel puţin spre sfârşitul acesteia) aparţin grupului indoeuropean al tracilor. Tracii sud-dunăreni „intră în istorie" o dată cu epopeile homerice. în schimb, informaţiile despre tracii nord-dunăreni sunt mai târzii (sec. VI î.d.Hr.). în aceste condiţii, orice corelaţii mai detaliate între datele arheologice şi etnicitatea triburilor din epoca bronzului sunt riscante. Despărţirea tracilor („proto-tracilor") în daco-geţi nord-danubieni şi traci sud-dunăreni se va întâmpla abia în epoca fierului.
Pentru sfârşitul epocii bronzului şi începuturile Hallstattului aspectele arheologice nu aruncă suficientă lumină asupra acestui proces. După unii cercetători, în zona carpato-ponto-danubiană grupul tracic nord-danubian ar fi reprezentat acum de culturile cu ceramică decorată cu caneluri, în timp ce prezenţa grupului tracic meridional ar fi indicată de ceramica imprimată.

Preistoria - Istoria Romaniei (proiect) part.1


Inceputurile istoriei sunt tenebroase ca înseşi peşterile care i-au oferit omului primul adăpost. O perioadă pe cât de îndelungată — sute de mii de ani — pe atât de dificil de reconstituit revine cercetării preistoriei, care urmăreşte omul încă de la apariţia sa pe pământ. Pentru cea mai adâncă preistorie documentaţia arheologică interferează necesar cu studiul ultimelor naşteri geologice, cu climatologia, paleontologia şi paleobotanica. Primele unelte cioplite în piatră se amestecă printre oasele animalelor din pleistocen ca pentru a dovedi drumul anevoios urmat de o fiinţă oarecare până atunci, ce a reuşit Să se desprindă de animale şi plante, pentru a deveni om. Această sforţare uriaşă şi unică s-a făcut prin gândire, comu-nicare şi sociabilitate, prin conştiinţă economică, etică şi estetică, prin credinţă.
Viaţa comunităţilor preistorice, dură în esenţa ei, — prin lupta pentru supravieţuire, dusă cu mijloace modeste într-un mediu adesea ostil, — pare încremenită în epoci nesfârşite. Totuşi, până la mijlocul mileniului I î.d.Hr. s-au scurs pe teritoriul României nenumărate civilizaţii, căci comunităţile preistorice de aici nu sunt inerte. Mai mult, ele nu sunt nici rupte de regiunile învecinate — mai apropiate ori mai îndepărtate — suferind astfel binefaceri şi neajunsuri deopotrivă. Din toate punctele cardinale, dar mai cu seamă din răsăritul stepelor nord-pontice şi din sudul fertil al Peninsulei Balcanice, al Egeei şi Anatoliei se difuzează în valuri succesive noutăţi şi progrese în viaţa materială şi spirituală, uneori prin împrumuturi pe nesimţite, alteori prin schimbări relativ bruşte. Perioade de stabilitate, cu acumulări lente, au fost — din aceleaşi motive — bulversate de migraţii şi năvăliri: la începuturile neoliticului, la începuturile şi la sfârşitul epocii bronzului, pe parcursul primei vârste a fierului.
Culturi arheologice zonale au apărut şi s-au dezvoltat, uneori cu strălucire, pentru a se transforma apoi în altele, ori s-au stins spre a face loc altora. Această mişcare continuă, care se accelerează pe măsură ce înaintăm în timp, nu s-a petrecut fără a lăsa câteva urme notabile, situate pe culmile civilizaţiei preistorice europene.
Sfârşitul preistoriei pe teritoriul României în prima vârstă a epocii fierului coincide cu apariţia daco-geţilor, entitate etno-culturală de acum bine definită prin suficiente delimitări de lumea sud-tracică sau de alte populaţii.

Comunităţile paleolitice. Revoluţia neolitică. Cea mai lungă şi mai obscură perioadă a preistoriei este reprezentată pe teritoriul României, ca pretutindeni în lume, de paleolitic.
Pe valea Dârjovului, un afluent al Oltului, nu departe de Slatina (jud. Olt), dar şi în văile râurilor Cotmeana, Vedea, Dâmbovnic, pe Oltul transilvan în depresiunea Sibiului, s-au descoperit silexuri cioplite, aparţinând uneia din primele culturi arheologice ale paleoliticului inferior — „cultura de prund". Pentru cele mai vechi unelte de aici s-a propus vârsta de 600 000 ani.
Spre deosebire de paleoliticul inferior, surprins mai ales în regiunile sud-carpatice, paleoliticul mijlociu, reprezentat de diferite grupe muste-riene, e răspândit în toate zonele României. Cele mai cunoscute staţiuni ale comunităţilor de vânători musterieni sunt în peşterile din Carpaţii Meridionali, la Baia de Fier (jud. Gorj), Cioclovina, Nandru şi Oha-ba-Ponor (toate în jud. Hunedoara), Băile Herculane (jud. Caraş-Severin), formând grupul musterian „cuarţitic". în Basarabia musterianul se întâlneşte în peşterile din bazinul Prutului mijlociu (raionul Edineţ), iar în Moldova musterianul e reprezentat mai ales la Mitoc şi la Ripiceni-Izvor (ambele în jud. Botoşani). Aşezarea de la Ripiceni-Izvor are o depunere de 12 m grosime; musterianul superior de aici — una din cele mai importante şi mai bogate staţiuni din această parte a Europei — datează, conform analizelor cu C 14, de prin 45 000-40 000 î.d.Hr.
Pe parcursul paleoliticului superior „regionalizarea" culturilor se accentuează. Aurignacianul mijlociu e întâlnit în multe zone ale României, fiind bine reprezentat la Cremenea — Sita Buzăului (jud. Buzău), în mai multe staţiuni din Oaş şi Maramureş, Moldova (Mitoc, Ceahlău — jud. Neamţ), Muntenia (numai în aşezarea de la Malu Roşu-Giurgiu s-au găsit peste 40 000 de piese litice din aurignacianul tardiv). La sfârşitul paleoliticului, cultura gravettiană apare în Moldova şi Basarabia. Descoperirile aparţinând gravettianului de la Mitoc sunt o adevărată punte de legătură între zonele centrale şi estice ale Europei. Ultima etapă gravettiană se difuzează larg în Transilvania, Oaş, Maramureş şi Banat.
Epipaleoliticul (mezoliticul) înregistrează evoluţia a două mari grupe culturale: pe de o parte culturile locale ale paleoliticului superior, supravieţuitoare ultimei glaciaţiuni (mai ales în Moldova, Muntenia şi Banat); pe de altă parte — culturile alogene (azilian, swiderian, tardenosian) în Carpaţii Orientali, Banat, Porţile de Fier. Mai cunoscute sunt descoperirile de la Lapoş (jud. Prahova), unde atelierele de prelucrare a silexului se întind pe două hectare, apoi cele din masivul Ceahlău, de la Băile Hercu-lane, din grotele şi adăposturile de sub stânci din defileul Porţilor de Fier. Cele mai recente datări cu C 14 au dat epipaleoliticului de la Schela Cladovei (jud. Mehedinţi) vârsta de 8 570 (± 105)-7 700 (±105). Utilajul predominant al epipaleoliticului e reprezentat de microlite (vârfuri de săgeată pentru arc, mici răzuitoare etc).
Economia paleoliticului şi mezoliticului se baza pe vânătoare (bovine mari, cerbi giganţi, mamuţi, cai), pescuit şi cules (flora spontană). în epi-paleolitic se pare că a fost domesticit câinele, iar adaptarea gramineelor aduce cu sine recoltarea, ca formă tranzitorie de la culesul întâmplător spre cultivarea plantelor. Cele mai vechi obiecte de podoabă — coliere din dinţi de animal — apar în paleoliticul superior, iar primii idoli feminini din os ori piatră aparţin epipaleoliticului. O descoperire singulară pentru această parte a Europei o constituie urmele de pictură rupestră (un cal şi o felină?) în. grota de la Cuciulat (jud. Sălaj) situată pe malul drept al Someşului.
Datele antropologice sunt destul de puţin concludente. Pentru muste-rian, descoperirile de la Ohaba-Ponor indică prezenţa lui Homo sapiens neandertalensis, iar pentru paleoliticul superior descoperirile osteologice de la Cioclovina aparţin lui homo sapiens fossilis. Epipaleoliticul este creaţia omului de tip „Cro-Magnon oriental" (mai multe schelete în aşezările din defileul Dunării). La populaţia de la Porţile de Fier se apreciază că speranţa de viaţă la naştere era de 28 ani, cifră destul de ridicată, care reflectă un proces demografic ascendent şi prefigurează modificările economice şi sociale ale neoliticului.
Este greu de stabilit măsura în care neoliticul pe teritoriul României îşi începe dezvoltarea pe un fond mezolitic local. Avansarea dinspre sudul Peninsulei Balcanice şi pătrunderea treptată spre nord şi nord-est a unui neolitic constituit pare să fi anulat tendinţele de neolitizare a mezoliticului. Mai mult, contactele dintre reprezentanţii celor două culturi par să fi fost uneori violente, după cum indică masacrele surprinse în defileul Dunării care au provocat dispariţia subită — acolo — a populaţiilor mezolitice. Venirea unor populaţii neolitice din sud a întrerupt şi tendinţa, constatată la unele comunităţi epipaleolitice de producere a hranei, un atribut al neoliticului aceramic. Pe teritoriul României prezenţa altor trăsături ale neoliticului aceramic este greu de surprins; un nivel neolitic aceramic, databil în mileniul VII î.d.Hr. este confirmat pe Nistru, la Soroca.
Mileniului VI şi primei părţi a mileniului V le corespunde neoliticul timpuriu (neoliticul vechi); neoliticul mijlociu (dezvoltat) ocupă restul mileniului V şi începutul mileniului următor; neoliticului târziu (eneolitic, chalcolitic) îi corespunde cea mai mare parte a mileniului IV şi începutul mileniului III î.d.Hr.
De-a lungul unei evoluţii de peste trei milenii populaţiile neolitice şi eneolitice de pe teritoriul României au făcut progrese remarcabile, cucerind toate atributele „revoluţiei neolitice" (G.V. Childe) în domeniul culturii materiale şi spirituale: producerea hranei, noutăţi majore în meşteşuguri (olăritul, şlefuirea pietrei, prelucrarea textilelor, începuturile metalurgiei aurului şi cuprului), conturarea mai limpede a unor norme de organizare a societăţii, o viaţă spirituală bogată, deplin constituită.
Neoliticul timpuriu e reprezentat mai întâi de cel mai vechi orizont cultural nord-danubian — Gura Baciului-Cârcea (Gura Baciului lângă Cluj-Napoca, Cârcea în jud. Dolj). Populaţia care a vehiculat această cultură e de origine meridională (thessaliană ori macedoneană). Predomină încă microlitele de obsidian, uneltele de piatră şlefuită fiind puţine. Ceramica e monocromă ori pictată cu alb pe fond roşu, asemănătoare cu cea de tip Protosesklo din Thessalia. Nivelurile superioare de la Gura Baciului ori Cârcea aparţin deja culturii Starcevo-Criş, o veche cultură neolitică, larg răspândită pe teritoriul României (absentă doar în Dobrogea şi în sud-estul Munteniei).
Odată cu finalul culturii Starcevo-Criş marea unitate culturală şi teritorială se dezmembrează. Alte populaţii venite din sudul Peninsulei Balcanice ori din Anatolia crează cultura Vinca-Turdaş. Aceasta e răspândită în zonele centrale şi sudice ale Transilvaniei, în Banat şi Oltenia vestică. In aşezări apar rare obiecte de cupru; în schimb, sunt numeroase figurinele antropomorfe. într-o groapă de cult de la Tărtăria (jud. Alba) s-au găsit idoli cicladici din alabastru, dar şi trei tablete de lut acoperite cu semne incizate (scriere?), cu analogii în Mesopotamia.
Neoliticului mijlociu îi aparţin, de asemenea, culturile Dudeşti (în sudul României), cultura ceramicii liniare „cu note muzicale" (Moldova, estul şi centrul Transilvaniei şi la sud de Carpaţi), cultura Tisa (în vestul şi nord-vestul României), cultura Hamangia (în Dobrogea). Acesteia din urmă îi sunt specifice statuetele antropomorfe din lut ars, unele adevărate celebrităţi de nivel european. în bazinul Someşului şi în Câmpia Transilvaniei s-a format în neoliticul mijlociu complexul cultural cu ceramică pictată Cheile Turzii-Lumea Nouă, căruia i se adaugă grupul cultural Iclod pentru neoliticul târziu. La Iclod (jud. Cluj) s-a descoperit o aşezare fortificată cu şanţ, valuri de pământ şi palisade şi o necropolă neolitică de înhumaţie, cu bogat inventar funerar.
Din cultura Dudeşti s-a dezvoltat (în Oltenia şi vestul Munteniei) cultura Vădastra, iar sub influenţa culturii ceramicii liniare s-a născut (în Muntenia) cultura Boian. Aceasta a pătruns şi în Transilvania, sudul Moldovei şi în Basarabia. Trecerea de la cultura Boian la cultura Gumel-niţa s-a făcut aproape pe nesimţite, încât unii cercetători preferă să vorbească de complexul cultural Boian-Gumelniţa, specific zonei estice a Dunării de Jos; prin componenta „gumelniţiană" se intră în perioada eneo-litică. Cultura Precucuteni aparţine neoliticului mijlociu, dar, şi în acest caz, complexul cultural Precucuteni-Cucuteni reprezintă o continuitate perfectă până la sfârşitul eneoliticului. Cultura Precucuteni s-a născut în Moldova, prin contactul triburilor Boian cu cele purtătoare de ceramică liniară „cu note muzicale".
Eneoliticul este caracterizat printr-o evoluţie mai dinamică, prin progresele metalurgiei cuprului şi prin splendoarea ceramicii pictate.
Culturii Gumelniţa îi sunt specifice aşezările de tip teii şi ceramica neagră cu decor incizat ori în relief. Cultura Ariuşd-Cucuteni (cele două aşezări eponime în jud. Covasna, respectiv Iaşi) este una din cele mai strălucite culturi eneolitice din Europa, cu răspândire în Moldova, Muntenia nord-estică, Transilvania sud-estică, Basarabia (şi Ucraina, la vest de Nipru, unde se numeşte cultura Tripolie). Cu totul remarcabile sunt vasele pictate bi- sau tricrom şi plastica de lut antropomorfă şi zoomorfă. în centrul şi sudul Transilvaniei s-a dezvoltat cultura Petreşti, de asemenea remarcabilă prin calitatea ceramicii pictate. în Oltenia, urmând culturilor Vinca-Turdaş şi Vădastra (poate şi culturii Gumelniţa) a apărut cultura Sălcuţa. Unor zone din aria intracarpatică le sunt specifice pentru finalul neoliticului culturile Tiszapolgâr şi Bodrogkeresztur (cu aşezări eponime în Ungaria). Frecventa întrebuinţare a cuprului pentru podoabe, dar şi pentru confecţionarea de topoare masive, şi apariţia idolilor din aur „en violon" sunt repere semnificative pentru aceste culturi şi pentru eneolitic în general. Finalul eneoliticului în regiunea Dunării de Jos e reprezentat de cultura Cernavodă I.
Cele două mari arii din care au pornit periodic migraţii de populaţii, ori doar impulsuri culturale neolitice, spre teritoriul României sunt Sudul (inclusiv Asia Anterioară) şi Vestul (regiunile central-europene, de unde vin comunităţi cu ceramică liniară).
Un asemenea impuls vine din sud-estul Mediteranei şi Anatolia, dând naştere metalurgiei locale a cuprului şi aurului. Problemele tehnice ale reducerii minereului şi ale turnării nu erau mai dificile decât cele ale arderii ceramicii în cuptoare perfecţionate, ce realizau temperaturi de 1 000°C. Evident, atât metalurgia, cât şi confecţionarea vaselor neolitice, pictarea şi arderea lor, sunt ocupaţii specializate care reveneau bărbaţilor. îndemânare cerea şi prelucrarea silexului, a pietrei, osului şi cornului. în aria culturii Sălcuţa sunt ateliere specializate în vârfuri de săgeţi din silex.
Cultura primitivă a plantelor cerealiere şi creşterea animalelor domestice constituie resursele principale de hrană, pe lângă vânătoare şi pescuit, în eneolitic se accentuează creşterea ovi-caprinelor şi se domesticeşte calul, dar tracţiunea animală a apărut probabil numai în epoca bronzului.
Progresul în privinţa habitatului este spectacular: de la peşteră la aşezări cu semibordeie şi chiar cu zeci de locuinţe de suprafaţă, adevărate sate. La Parţa (jud. Timiş) casele erau rectangulare, din bârne şi lipitură de lut, unele mari de 80 m2; în centrul aşezării era o „piaţă" cu un sanctuar. în aria culturii Cucuteni locuinţele au podea din trunchiuri de lemn lutuite. în tell-ul de la Hăbăşeşti (jud. Iaşi) erau peste 40 de case de lemn, a căror amplasare exclude întâmplarea. Două locuinţe mari centrale, cu un spaţiu liber alături (loc de adunare a comunităţii?) îndeplineau un rol social în cadrul gintei respective. La sfârşitul neoliticului mijlociu fortificarea aşezărilor devine o practică frecventă.
Comunităţile neolitice sunt constituite în clanuri matriliniare. Apărute probabil deja la sfârşitul paleoliticului ca formă de organizare superioară cetei primitive, aceste clanuri oferă cadrul de structurare a conştiinţei de sine a indivizilor, ceea ce presupune ideea descendenţei (matriliniare), cea de rudenie, observarea unor interdicţii şi tabu-uri, existenţa unor totemuri proprii grupului respectiv. Se consideră că patriliniaritatea (ca unul din elementele esenţiale ale patriarhatului) va apărea în eneolitic, dar o coexistenţă a celor două tipuri de stabilire a descendenţei este foarte posibilă chiar dintr-o etapă anterioară. Că în general neoliticul suprapune epoca de vârf a matriarhatului pare a fi indicat de cultul aproape exclusiv al unei divinităţi feminine.
Toate populaţiile creatoare ale neo- şi eneoliticului pe teritoriul României au practicat înhumaţia (cu începuturile în paleoliticul superior, ori chiar în cel mijlociu), prin depunerea cadavrului fie în poziţie ghemuită, fie întinsă. Există necropole cu peste 400 de morminte. Descoperirea sub locuinţe a unor morminte de copii, ori a unor cranii izolate, pictate sau nu cu ocru roşu, ilustrează ritualuri diversificate de înmormântare, constituite pe tradiţii paleolitice occidentale ori sub influenţe din Orientul Apropiat.
Spiritualitatea neolitică îmbină organic domeniul artei cu acela al credinţelor magico-religioase.
Tuturor culturilor neolitice (dar mai cu seamă culturilor Vinca-Turdaş, Hamangia, Precucuteni, Cucuteni şi Gumelniţa) le sunt proprii numeroasele statuete şi vase antropomorfe şi zoomorfe. Majoritatea reprezintă femei, uneori însărcinate, adesea cu steatopigie, elemente ce dovedesc apartenenţa acestor piese la cultul fertilităţii şi fecundităţii. Tipurile sunt — în trăsăturile lor generale — aceleaşi ca în Asia Mică, imagini ale Marei Zeiţe-Mame. Cele mai multe sunt din lut ars, mai rar sunt sculptate în os, piatră, marmură sau din aur. Printre statuetele zoomorfe, frecvenţa cornutelor simbolizează cultul forţei virile, subsidiar celui al fecundităţii; în aceeaşi ordine de idei, statuetele masculine reprezintă acolitul masculin al Marei Mame. Uneori Marea Zeiţă şi acolitul masculin apar împreună, în statuetele bicefale ale culturii Vinca-Turdaş. Sceptrele de piatră eneolitice în formă de cap de cal sunt de pus pe seama penetraţiei triburilor din stepele nord-pontice.
Multe statuete ori vase antropomorfe sunt veritabile opere de artă, aşezate definitiv printre creaţiile cele mai reprezentative ale preistoriei europene: „Gânditorul" şi perechea sa feminină — două statuete descoperite în cimitirul de la Cernavodă (jud. Constanţa) — aparţinând culturii Hamangia, ori vasul antropomorf de cult descoperit la Vidra (jud. Giurgiu), aparţinând culturii Gumelniţa, cunoscut sub numele de „Zeiţa de la Vidra". Constatarea e valabilă şi pentru o parte a ceramicii uzuale, rafinat decorată cu incizii şi încrustaţie cu substanţă albă (cultura Vădastra), ori pentru vasele cucuteniene pictate bicrom şi tricrom, cu a lor armonie a culorilor şi echilibru în dezvoltarea motivelor întru totul remarcabile.
în mai multe aşezări s-au descoperit adevărate sanctuare, aparţinând „satului" respectiv, ori poate unei comunităţi mai largi care utiliza în comun un „centru" de cult. La Căscioarele (jud. Ilfov) sanctuarul era patrulater, cu pereţii acoperiţi cu motive spiralice şi geometrice pictate bicrom. în interior, două coloane de lut pictate străjuiau o înmormântare rituală. La Parţa s-au descoperit două sanctuare, cu un monumental altar de lut ars şi o dublă statuie — Zeiţa Mamă şi acolitul masculin; jertfele aduse constau din cereale şi animale mari. în afara sanctuarelor s-au găsit şi gropi rituale în care se depuneau vase şi resturi de cadavre incomplete, sugerând eventualitatea unor sacrificii umane. Interesante sunt altarele portative din lut ars, care pot fi măsuţe — ca la Pianul de Jos (jud. Alba), ori „machete de sanctuare", reprezentând construcţii cu coloane şi figuri de divinităţi — ca la Căscioarele sau la Truşeşti (jud. Botoşani).
Sorgintea — directă ori indirectă — a primelor culturi neolitice şi chiar a unor culturi ale neoliticului mijlociu în zona est-mediteraneană şi a Asiei Mici implică originea meridională a populaţiilor respective, deci caracterul lor pre-indoeuropean. De altfel, studiile antropologice indică existenţa, de la începuturile neoliticului, a unui puternic fond meditera-noid, derivat din evoluţia şi gracilizarea populaţiilor cro-magnoide ale paleoliticului superior.
Cum s-a sfârşit civilizaţia neolitică rămâne o întrebare la care nu se poate răspunde prea uşor. Penetraţia unor elemente răsăritene, triburi nomade ori seminomade, dinspre stepele nord-pontice, a produs tulburări printre populaţiile agricole sedentare, antrenând alte migraţii şi, drept consecinţă, amestecul de populaţii între comunităţile străvechi şi noii veniţi. Oricum, imaginea unei invazii-şoc a neamurilor indoeuropene şi a unui sfârşit brusc al culturilor neolitice este, în lumina ultimelor cercetări şi interpretări, mai puţin evidentă. Fenomenul a fost complex, oglindind modificări climatice şi demografice, mărirea ponderii creşterii vitelor în detrimentul agriculturii, creşterea mobilităţii triburilor.