Economia Bulgariei se va comprima cu 3,5% în 2009, estimează FMI

Economia Bulgariei se va comprima cu 3,5% anul acesta, iar guvernul va trebui să reducă cheltuielile pentru temperarea crizei, a anunţat miercuri Fondul Monetar Internaţional (FMI), arată Reuters.

Astfel, economia Bulgariei s-ar comprima pentru prima dată din 1997, când un colaps economic şi financiar sever a distrus o treime din băncile statului din Balcani. FMI estimase anterior o creştere economică de 1% în 2009, după ce produsul intren brut (PIB) a urcat cu 6% în 2008.

Oficialii Fondului, care se află astăzi la sfârşitul unei vizite de o săptămână în Sofia, au averizat din nou că bugetul pe 2009 al Bulgariei nu este atât de restrâns pe cât ar trebui, în ciuda faptului că guvernul are în vedere un excedent bugetar de 3% din PIB, iar cheltuielile publice ar trebui reduse.

"Fără reduceri ale cheltuielilor, Bulgaria ar putea avea un deficit de 1% din PIB", a declarat şeful delegaţiei, Bas Bakker, în cadrul unei conferinţe de presă.

Acesta a mai spus că guvernul de la Sofia vrea să menţină prudenţa fiscală şi FMI crede că oficialii bulgari vor implementa alte măsuri de reducere a costurilor.
Publicitate

Guvernul a limitat cheltuielile la 90% din buget, ca urmare a condiţiilor impuse de criză.

FMI a confirmat faptul că Bulgaria nu a cerut ajutor financiar pentru a face faţă crizei economice. Totuşi, din ce în ce mai multţi economişti sunt de părere că Bulgaria este următorul stat, după Ungaria, Letonia, Serbia, România şi Polonia, care va cere ajutorul FMI pentru temperarea riscurilor cauzate de dezechilibrele externe.

După ani întregi în care creşterea economică a fost susţinută de împrumuturi şi investiţii străine puternice, statele din estul Europei sunt afectate în contextul în care zona euro, principala destinaţie a exporturilor, a intrat în recesiune, iar investitorii au părăsit pieţele emergente.

Bulgaria a avut o creştere economică anuală de aproximativ 6% în ultimii ani, dar acum se confruntă cu un deficit de cont curent mare şi datorii străine, fiind unul dintre statele expuse crizei globale a creditelor.

Premierul Serghei Stanişev şi unii analişti sunt de părere că anii în care Bulgaria a avut un excedent bugetar şi rezerve fiscale şi valutare puternice protejează statul în contextul condiţiilor economice dure, comparativ cu restul fostelor ţări comuniste, cum ar fi România.

Prognoza FMI pentru România: Creştere de -4,1% pentru PIB şi de 5,9% pentru inflaţie

FMI prognozează pentru România o creştere economică negativă de 4,1% în acest an, cu restrângerea deficitului de cont curent la 7,5% din PIB şi o inflaţie de 5,9%, cifre foarte apropiate de indicatorii pe care este fundamentată rectificarea bugetară operată recent de Guvern.

Rectificarea bugetară realizată de Executiv în urma acordului de finanţare externă cu FMI şi UE este fundamentată pe o creştere economică negativă de 4%, o inflaţie de 5,8% şi un deficit de cont curent de 7,5% din Produsul Intern Brut (PIB).

Pentru 2010, FMI se aşteaptă la îmbunătăţirea principalilor indicatori comparativ cu 2009, astfel că anticipează creştere economică zero, reducerea deficitului de cont curent la 6,5% din PIB şi o inflaţie de 3,9%.

În 2008, rata anuală a inflaţiei a depăşit cu 1,5 puncte pragul superior al intervalului ţintit de BNR, de 2,8%-4,8%, plasându-se la 6,3%.

BNR a stabilit atât pentru 2009, cât şi pentru 2010 ţinte de inflaţie similare, de 3,5%, plus/minus un punct procentual. Cea mai recentă prognoză a BNR indică o rată anuală a inflaţiei de 4,5% pentru finele acestui an şi de 3,2% pentru decembrie 2010.

Rata anuală a inflaţiei din fiecare trimestru va fi criteriu de performanţă în acordul încheiat cu FMI, iar depăşirea cu două puncte procentuale a nivelului central stabilit va necesita adoptarea de măsuri, ca obligaţie de continuare a programului.

Prin înţelegerea cu FMI au fost stabilite criterii de performanţă pentru lunile iunie şi septembrie 2009, când rata anuală a inflaţiei ar trebui să se încadreze într-un interval de plus/minus un punct procentual faţă de nivelul central stabilit la 6,4%, respectiv 5,7%.

În cazul în care inflaţia anuală depăşeşte intervalul amintit, BNR va discuta cu experţii FMI pentru evaluare. Dacă preţurile de consum variază cu peste două puncte procentuale faţă de nivelul central, atunci autorităţile vor avea consultări cu Fondul privind măsurile care trebuie adoptate, fără de care acordul nu poate continua.

FMI a recunoscut ca a gresit in identificarea factorilor ce au dus la criza financiara

Fondul Monetar International (FMI) a examinat foarte drastic greselile pe care le-a facut in identificarea factorilor ce au dus la criza financiara mondiala si a recunoscut ca a esuat in rolul de principal supraveghetor al sistemului financiar, relateaza Reuters.