Carta energetică propusă de Rusia ar reduce controlul Ucrainei asupra propriilor conducte de tranzit

Noua cartă energetică dorită de Rusia propune Bruxelles-ului controlarea în comun a tranzitului de gaz, reducând controlul Ucrainei asupra reţelei sale de gazoducte în favoarea companiei ruse Gazprom, scrie cotidianul rus Kommersant în ediţia electronică.

"Nici Carta Energetică, nici alte documente nu au rezolvat o serie de probleme ale securiţăii energetice; noi nu am ratificat aceste documente şi nu ne considerăm legaţi de aceste decizii", a declarat preşedintele rus Dmitri Medvedev, aflat într-o vizită în Finlanda. El a propus apoi "partenerilor din G8, G20 şi CSI, vecinilor apropiaţi, precum Finlanda" să prezinte "documentul de bază care defineşte problemele de cooperare internaţională în domeniul energetic, inclusiv propuneri privind acordul de tranzit".

Consilierul său Arkadi Dvorkovici a dezvăluit principiile de bază şi proiectul de document cu care Rusia vrea să înlocuiască actuala Cartă Energetică.

Carta Energetică actuală a fost adoptată la sfârşitul Războiului Rece, în 1991, de către un număr de 51 de state, cu scopul de a facilita cooperarea în domeniul energetic între estul şi vestul Europei. Documentul, a explicat consilierul lui Medvedev, este împărţit în trei secţiuni: principiile cooperării energetice internaţionale, elemente ale acordului privind tranzitul, care cuprinde şi înţelegerea privind soluţionarea conflictelor, precum şi lista produselor energetice, unde intră nu doar gazul şi petrolul, dar şi combustibilii nucleari, cărbune, electricitate.

Consilierul prezidenţial rus a mai explicat că în documentul elaborat de Rusia au fost modificate şi adăugate multe principii. Deşi Dvorkovici nu a amintit de Ucraina în comentariile sale, scrie Kommersant, din acestea reiese că iniţiativa Rusiei de înlocuire a Cartei Energetice este, în mare parte, o consecinţă a evenimentelor de la începutul anului de pe piaţa gazului.

Unul dintre participanţii în elaborarea documentului a explicat pentru Kommersant că propunerea de bază a documentului este ca furnizorii şi consumatorii să controleze tranzitului resurselor energetice pe teritoriul ţărilor terţe şi să coordoneze investiţiile în vederea menţinerii sistemului de transport la cote funcţionale.

"În politica energetică există doi participanţi esenţiali - producătorul şi cumpărătorul. Ţările de tranzit (…) nu trebuie transformate în jucători independenţi", a explicat sursa citată de Kommersant. Potrivit acesteia, în cazul în care sistemul de tranzit ucrainean ar trece în administrarea UE, aşa cum se teme Rusia, Gazprom ar fi nevoit să vândă tot gazul rusesc la graniţa dintre Rusia şi Ucraina. Tocmai pentru a evita acest lucru, Rusia a propus Uniunii Europene spre examinare noul document.

În cazul liberalizării pieţei energetice în UE, scrie Kommersant, pe acestă piaţă se va da prioritate tranzacţiilor swap şi celor bursiere, ceea ce va priva Gazpromul de avantaje în tranzitul gazului.

Publicaţia rusă reaminteşte că potrivit prevederilor celui de-al treilea pachet energetic propus de Comisia Europeană, "nicio companie
producătoare sau furnizoare de gaz din exteriorul UE nu poate deţine sau opera sistemul de transport al niciunul stat membru UE". Pentru Rusia, scrie Kommersant, iniţierea revizuirii Cartei reprezintă posibilitatea de a frâna reforma energetică care deja se realizează în UE.

Analistul Valeri Nesterov de la Troika Dialog a explicat că actuala "Cartă Energetică a fost elaborată la începutul anilor ’90, când poziţiile Rusiei erau relativ slabe şi, în consecinţă, a încheiat acordul în condiţii nefavorabile pentru ea". "Prin Carta Energetică, Occidentul vroia să obţină acces liber la resursele ruseşti precum şi la sistemul de conducte monopolizat – pe bază proporţională -, ca şi în Europa. La rândul ei însă, Europa rămâne închisă pentru investiţiile ruseşti. Carta Energetică nu a fost şi nici nu va fi ratificată de Duma de Stat, întrucât nu corespunde intereselor Rusiei", a mai spus analistul.

Rusia are şanse să obţină sprijin în străinătate pentru modificarea Cartei Energetice, consideră Kommersant. Criza economică ce afectează şi domeniul energetic în UE dă posibilitatea celor care se opun reformei energetice europene, printre care se află şi marile companii din Franţa şi Germania, să încerce să retrimită procesul în faza anterioară, explică publicaţia rusă. Reforma europeană respectivă presupune separarea producţiei de tranzitul de energie
, adică dezmembrarea marilor giganţi energetici în companii specializate în producţie, respectiv transport de energie.

De altfel, deocamdată nu există reacţii din partea UE la iniţiativa Rusiei. Cel mai probabil, documentul nu a fost discutat în prealabil, întrucât chiar surse din Ministerul rus al Energiei şi de la Gazprom au declarat pentru Kommersant că nu cunosc varianta finală a propunerilor lui Dmitri Medvedev.

Tratatul privitor la Carta Energiei, semnat din 1994 de 49 de ţări şi Uniunea Europeană, dar neratificat de Rusia, vizează să amelioreze securitatea aprovizionărilor cu energie şi să optimizeze producţia, transportul şi distribuţia de energie. Documentul obligă în special părţile semnatare să faciliteze tranzitul de materii prime sau produse
energetice, fără discriminare în ceea ce priveşte originea sau destinaţia lor. De asemenea, documentul interzice întreruperea sau reducerea tranzitului, în caz de conflict comercial
.

Rusia a adus în discuţie o nouă Cartă Energetică după criza ruso-ucraineană a gazelor de la începutul acestui an, care a lăsat fără gaze în plină iarnă mai multe ţări europene. Propunerea rusă nu a fost primită cu prea mult entuziasm, europenii fiind de părere că actuala Cartă ar fi în măsură să prevină crizele de acest gen, dacă ar fi ratificată şi respectată.

Criza conomică nu va schimba "dramatic" situaţia din Rusia, spune Medvedev

Criza economică nu va provoca schimbări "dramatice" în Rusia, a declarat preşedintele rus Dmitri Medvedev într-un interviu acordat presei spaniole, al cărui text a fost publicat duminică pe site-ul Kremlinului, transmite AFP, preluată de NewsIn.

Medvedev şi Putin cred că Rusia nu va fi afectată într-o mare măsură de criză

"Cred că nu putem spune că schimbările care au loc (din cauza crizei - n.red.) ar putea transforma în mod dramatic situaţia ţării", a declarat Medvedev, care va vizita luni şi marţi Spania, prima sa călătorie într-un stat european după conflictul din Georgia, din august 2008.



Rusia se confruntă în prezent cu cea mai gravă recesiune economică după criza financiară din 1998, în special datorită scăderii preţului materiilor prime, printre care cel al petrolului. Potrivit analiştilor, criza riscă să provoace tensiuni sociale şi să ducă la o contestare a puterii.



Premierul rus Vladimir Putin s-a declarat vineri optimist în ceea ce priveşte efectele măsurilor anticriză adoptate, la o săptămână după ce preşedintele Dmitri Medvedev criticase încetineala cu care sunt acestea puse în aplicare. "Măsurile anticriză pe care le-am luat funcţionează deja. Stabilitatea sistemului bancar este asigurată, ceea ce înseamnă că au fost puse bazele pentru reluarea acordării creditelor în sectorul real al economiei", a spus el, salutând şi stabilitatea sectorului petrolier.



Companiile ruse suferă de mai multe luni de absenţa aproape totală a lichidităţilor disponibile în sistemul financiar, în timp ce economia se confruntă cu o încetinire bruscă a ritmului de creştere, în special din cauza scăderii preţului materiilor prime, printre care petrolul.



În acest context, Banca Centrală Rusă a fost nevoită să înceapă în luna noiembrie un proces de depreciere progresivă, dar importantă a rublei, care şi-a pierdut peste o treime din valoare faţă de dolar. Putin a felicitat banca naţională pentru acţiunile sale, considerând că "au permis adaptarea blândă a (actorilor economici - n.red.) la noile condiţii" de pe piaţă.



Oficialii ruşi au dat asigurări mult timp că această criză nu va afecta prea mult Rusia, însă Putin a admis în luna noiembrie că ţara sa se confruntă cu aceleaşi "provocări" ca restul lumii. Preşedintele rus a fost în general mai pesimist decât premierul în ceea ce priveşte starea economiei. Pe de altă parte, şeful Guvernului este responsabil direct de măsurile anticriză.



sursa: Adevarul

Criza economica reduce numarul indragostitilor in Rusia

In ajunul Zilei Indragostitilor, marile centre de studiere a opiniei publice s-au gandit sa vada care este numarul indragostitilor si, totodata, sa clarifice daca actuala criza economica a influentat in vreun fel atitudinea rusilor fata de dragoste si familie, scrie ziarul Gazeta. 

Studiile Centrului unional de sondare a opiniei publice au aratat ca, pe ansamblul tarii, nivelul 'de afectiune' a scazut: dintre persoanele chestionate, doar 45%  au declarat ca sunt indragostite, in conditiile in care, in intervalul 2003-2007, acest indice a oscilat intre 53% si 54%.

Cei mai multi indragostiti se inregistreaza in randul tinerilor cu varste cuprinse intre 18 si 34 de ani, unde procentul ajunge la 65-67%.

S-a constatat, totodata, ca barbatii sunt, in general, mai romantici si mai tandri decat femeile.

Potrivit sondajelor, 45% dintre barbatii chestionati au recunoscut ca sunt indragostiti, in timp ce 52% dintre femei au declarat ca nu traiesc in prezent astfel de sentimente. 

sursa: Hotnews