Ursu "tăbăcit" de Lungu şi Onofrei

Primarul Sucevei, Ion Lungu şi prefectul Orest Onofrei, l-au atacat pe alocuri în termeni duri pe directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu (foto), după ce a anunţat că a declanşat procedura de clasare în categoria monumentelor istorice a Spitalului Vechi din municipiul reşedinţă de judeţ, ceea ce ar însemna că acesta nu mai poate fi demolat pentru a se construi noul Spital Judeţean de Urgenţă. Ion Lungu l-a acuzat pe Emil Ursu că sabotează construirea unui obiectiv extrem de important pentru suceveni considerînd că este manipulat de grupuri de interese. Primarul i-a recomandat lui Ursu să pună mînă să citească legile arătînd că potrivit reglementărilor actuale Complexul Muzeal nu are dreptul că declanşeze proceduri de clasare a unor obiective în categoria monumentelor istorice. „Domnul Ursu spune lucruri trăsnite”, a declarat Lungu care i-a amintit directorului Complexului Muzeal că putea să facă aceste demersuri legate de Spitalul Vechi cît timp a fost director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură. „Este clar că domnul Ursu este reprezenatul gruprurilor de interese care doresc să facă la Spitalul Judeţean hypermarket în loc de Spital de urgenţă. Eu cred că asemenea persoane care pun interesul personal sau al grupurilor de interese înaintea interesului public nu mai au ce căuta în viaţa publică sau politică”, a spus Lungu. Priamarul a ţinut să sublinieze faptul că acordul pentru locaţia viitorului Spital de Urgenţă a fost dat de Autoritatea de Sănptate Publică Suceava care a avut la îndemînă trei variante. „Eu ca primar mă voi bate pînă în pînzele albe ca locuitorii din municipiu şi din judeţ să poată beneficia de un act medical de calitate. Eu nu spun că soluţia cea mai bună este să se dărîme spitalul vechi sau parte din el dar detalille le vom mai stabili împreună cu proiectanţii cînd vor veni la faţa locului. Acest spital trebuie făcut la Suceava şi este cazul să lăsăm interesele personale şi cele de grup deoparte”, a încheiat Lungu. La rîndul său prefectul Orest Onofrei consideră surprinzătoare declaraţia lui Emil Ursu. În primul rînd, a spus preefctul, pentru că Ursu nu cunoaşte legile şi apoi pentru că era de alteptat ca proprietarul clădirii, în speţă Consiliul Judeţean, să facă aceste demersuri. „Pe de altă parte dorinţa lui de a proteja tot ce înseamnă monumente istorice eu cred că totuşi ar trebui să fie mai ponderată, să fie cu puţină băgare de seamă. Nu putem declara monument istoric orice lucru, orice clădire, orice drum, orice obiect care are vechime mai mare de o generaţie. Eu mă aşteptam ca Ursu ca un specialist în domeniu ce este să vină cu o soluţie eventual ca parte din acea clădire sau clădirea în întregime să fie inclusă în ansamblul noului spital de urgenţă unde eventual să fie amenajat un muzeu al medicii din judeţ”,a spus Onofrei. Prefectul consideră că Emil Ursu s-a pus într-o postură neplăcută fiind perceput ca omul care s-a opus construirii unui obiectiv important în judeţ. El a mai spus că Ursu a făcut declaraţiile ori din exces de zel ori la comanda cuiva.

Se caută un ţepar care se dă drept Sebastian Vlădescu

Prefectul judeţului Suceava, Orest Onofrei, a atras atenţia primarilor suceveni şi a şefilor de instituţii descentralizate să nu cadă în „plasa” unei persoane care se dă drept secretarul de stat din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, Sebastian Vlădescu, şi care solicită sume de bani pentru diverse acţiuni umanitare. Onofrei a declarat că potrivit unei adrese primite, o persoană necunoscută, care se recomandă „Domnul Vlădescu de la minister”, solicită directorilor executivi din cadrul direcţiilor teritoriale ale Ministerului Economiei, primarilor unor localităţi anumite avantaje financiare pentru diverse persoane afectate de inundaţii sau pentru efectuarea de intervenţii chirurgicale în străinătate. Prefectul a spus că toate aceste fapte au fost sesizate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României chiar de către secretarul de stat al Ministerului Economiei, Sebastian Vlădescu. În aceste condiţii, Orest Onofrei a transmis autorităţilor locale ca în situaţia în care primesc astfel de solicitări pentru a dona diferite sume de bani, să anunţe Ministerul Economiei şi Comerţului, la telefoanele 021-319.97.39 sau 021-319.96.94.

"Domnul Vlădescu, de la minister"

Ieri, prefectul Orest Onofrei a anunţat că instituţia a primit din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor o adresă prin care autorităţile sînt avertizate de acţiunile infracţionale ale unei persoane care se recomandă "domnul Vlădescu de la minister".

Acesta solicită şefilor de instituţii descentralizate cum ar fi directori executivi ai direcţiilor teritoriale ale ministerului, primari sau prefecţi, "diverse avantaje financiare" pentru diferite persoane afectate de inundaţii sau pentru efectuare unor operaţii chirurgicale în străinătate. Ministerul a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin însuşi secretarul de stat Sebastian Vlădescu.

Tarom suplimentează zborurile pe relaţia Suceava

Preşedintele Consiliul Judeţean, Gavril Mîrza, a declarat că societatea Tarom a hotărît suplimentarea numărului de curse spre şi dinspre Suceava. Decizia survine intervenţiei conducerii executivului judeţean la compania de transport aerian, care, iniţial a anunţat reducerea numărul de operări pe Aeroportul "Ştefan cel Mare", de la şase la patru pe săptămînă.

Dl Mîrza bănuia că operatorul naţional avea de gînd să-şi restrîngă activitatea pe durata anotimpului friguros sau că aparatele de zbor vor intra în revizie. În ultimul timp, la casieriile agenţiei Tarom biletele la avion nu se mai găsesc, locurile fiind rezervate cu mult timp înainte. "Salut decizia conducerii Tarom şi, în acelaşi timp, mulţumesc pentru modul în care au rezolvat problema, întrucît, avionul a devenit un mijloc de transport foarte necesar şi foarte căutat", ne-a spus şeful administraţiei judeţene.

Casa Publică Generală a Bolnavilor pune autorităţile Sucevei pe poziţii de război

Ieri, primarul Ion Lungu a declarat că directorul Complexului Muzeal "Bucovina" (CMB), Emil Ursu, pozează în rolul de salvator al clădirii Spitalului Vechi, după ce, nu a făcut nimic pentru clasarea acestuia ca monument istoric cît a fost şef al Direcţiei pentru Cultură.

Ion Lungu l-a acuzat pe directorul CMB că este "reprezentant al grupurilor de interese al celor care vor să construiască un supermarket în curtea Spitalului Judeţean". "Dacă va fi nevoie, voi spune concret despre ceea ce este vorba", a avertizat şeful administraţiei locale, care şi-a arătat nemulţumirea şi pentru faptul că în prezent, Autoritatea de Sănătate Publică "are de obiectat asupra amplasării noului spital de urgenţă". "Noi am propus trei locaţii pentru noul spital, iar cea care a decis a fost conducerea ASP de la acea vreme. Mă voi bate pînă la capăt ca să avem un spital cu servicii de calitate în municipiu", a afirmat primarul Sucevei.

Conducerea Complexului Muzeal "Bucovina" a anunţat că a făcut demersuri pentru ca pavilioanele Spitalului vechi să fie clasate şi salvate de la demolare întrucît fac parte dintr-un obiectiv arhitectural important al municipiului. Instituţia a propus Direcţiei pentru Cultură şi Culte Suceava să claseze clădirile vechi ale Spitalului Judeţean de Urgenţă, care ar urma să fie demolate pentru face loc noii clădiri a unui spital de urgenţă care va fi construit în locaţia respectivă printr-un proiect al Ministerului Sănătăţii Publice. Emil Ursu a explicat că nu poate fi pusă în discuţie necesitatea construirii noului spital de urgenţă însă intenţia de demolare a pavilioanelor Spitalului Vechi a făcut să apară numeroase semnale de alarmă din partea unor oameni de cultură care susţin ideea menţinerii acestor clădiri. Acesta a subliniat că, în condiţiile în care arhitectura clădirilor vechi ale spitalului este "intim legată de istoria culturii sucevene", instituţia pe care o conduce consideră oportună clasarea acestui complex.

Spitalul Vechi Krankenhaus sau Casa Publică Generală a Bolnavilor din Suceava a fost construită în perioada 1891–1903, cînd primar al Sucevei era Franz Ritter von Des Loges. Clădirea principală şi cele patru pavilioane ale spitalului vechi adăposteau 14 saloane cu o capacitate de 70 de paturi, o sală de operaţii, patru săli ale medicilor şi personalului, o cameră mortuară, laboratoare şi magazii.

E.ON Gaz se asociază cu Primăria pentru introducerea reţelei de gaz în Burdujeni-sat

Ieri, primarul Ion Lungu a anunţat că a primit o scrisoare din partea Companiei E.ON Gaz, prin care îşi arată disponibilitatea privind asocierea cu Primăria, pentru realizarea aducţiunii de gaz metan în cartierul Burdujeni-sat.

Primarul Ion Lungu a declarat că propunerea va fi supusă dezbaterii şi votului în şedinţa din octombrie a Consiliului Local. E.ON Gaz doreşte să contribuie cu 51 la sută din fonduri pentru realizarea aducţiunii de gaz metan, restul urmînd a fi alocat de municipalitate. În privinţa valorii investiţiei, primarul a menţionat că aceasta se ridică la suma de 25,6 miliarde de lei vechi, în bugetul local pe 2007 fiind prevăzute 19 miliarde de lei vechi pentru executarea investiţiei, dar în aceste condiţii suma va fi diminuată. Ion Lungu a mai afirmat că, cel mai probabil lucrările ar putea demara în 2008, iar după finalizarea acestora reţeaua va intra în administrarea E.ON Gaz.

Austriecii, interesaţi de modernizarea aeroportului şi realizarea autostrăzii de legătură cu vestul

Ieri, preşedintele Consiliului Judeţean, dl Gavril Mîrza, a anunţat că firma austriacă Porr, una dintre cele mai mari din Europa, şi-a manifestat intenţia de a investi în modernizarea Aeroportului "Ştefan cel Mare".

"Facem paşi şi spre realizarea acestui deziderat, unul dintre principalele obiective din strategia de dezvoltare a judeţului", a subliniat dl Gavril Mîrza, adăugînd că austriecii de la Porr au finanţat şi realizat 352 de kilometri de autostradă din Ungaria şi că ar putea fi parteneri eligibili într-o întreprindere similară în ţara noastră. Dl Mîrza a evidenţiat că, în acest sens, administraţia judeţeană va întocmi un studiu de specialitate, cei de la Porr urmînd a fi "testaţi" asupra amenajării autostrăzii ce va face legătura între punctul de trecere a frontierei Siret şi Ardeal, cu acces înspre vestul Europei. "Acest lucru este perfect realizabil şi va fi cuprins, de asemenea, în strategia judeţului", a explicat dl Mîrza. La Suceava şi-au anunţat prezenţa şi reprezentanţii firmei germane Kappa+P, care, în vară, au fost încîntaţi de oportunitatea afacerii de la Salcea. Consiliul Judeţean lucrează la întocmirea caietului de sarcini pentru studiul de dezvoltare în perspectivă a Aeroportului. Lucrările de modernizare şi aducerea la statutul de "internaţional" includ, printre altele, prelungirea cu încă 600 de metri a pistei de decolare-aterizare, modernizarea sistemului de semnalizare-balizaj şi reabilitarea aerogării. Cheltuielile cu modernizarea aeroportului sînt estimate la 70 milioane de euro.

Vărzarii din Milişăuţi şi-au pierdut piaţa

Locuitorii oraşului Milişăuţi sînt vestiţi în toată ţara pentru legumele pe care le cultivă, în special pentru varză. Anul acesta însă, seceta le-a cam încurcat socotelile.

Gospodarii susţin că au muncit pămînturile "degeaba" deoarece cantitatea de varză pe care au obţinut-o este mai mică comparativ cu anul trecut. Chiar şi aşa, oamenii nu au unde să-şi vîndă legumele, nu au piaţă de desfacere. "Am pus varză anul acesta pe 75 de ari şi am obţinut mai puţin cu 25 la sută comparativ cu anul trecut, din cauza secetei. Am avut pierderi mari. Cînd a trebuit să plouă nu a plouat, iar cînd a trebuit să fie uscat a turnat parcă cu găleata. Pentru că varza nu prea este, şi preţul la vînzare a crescut. Un kilogram costă între 60 şi 80 de bani. Anul trecut am dat cu 10 bani kilogramul, pentru că s-a făcut varza. Am văzut că în piaţă la Suceava comercianţii o dau cu 1,5–2 lei. Lor le convine, dar eu dacă o dau cu 60 de bani nu cîştig nimic la kg, îmi scot doar banii investiţi, practic am îngropat banii primăvara şi i-am scos toamna", ne-a declarat Gheorghe Pescaru (54 de ani), din Milişăuţi.

Clienţi fideli

Localnici din Milişăuţi sînt nemulţumiţi că nu au unde să-şi vîndă varza, mai ales că au aceeaşi clienţi de ani de zile. "Vin din ţară, în special Constanţa, Galaţi şi Bucureşti. Cînd ajung se plîng că preţurile sînt mai mari decît anul trecut, dar noi nu avem ce să facem că trebuie să ne scoatem pierderile. Dacă ar fi după clienţi ar trebui să le dăm marfa de pomană. Mai bine o dau la animale decît să le-o dau lor degeaba. Ei nu ştiu cît muncim ca să vedem varza mare la sfîrşit de an", ne-a spus Petru Danileţ, în vîrstă de 30 de ani. Bărbatul susţine că a plantat varză pe un hectar de teren. "O parte am cules, o parte încă este pe cîmp. Am pus două butoaie la murat. Butoaiele le-am pus în iaz ca să nu îngheţe. Cînd le-o veni vremea, le duc şi le vînd la piaţă", ne-a spus bărbatul.

O parte dintre producătorii de varză din Milişăuţi s-au săturat să aştepte să le bată clienţii la poartă şi să le ofere preţuri de nimic, aşa că au încărcat varza în maşini şi au plecat să o vîndă în ţară, cu speranţa că vor obţine un preţ mai bun. "Dacă aş duce varza la Suceava în piaţă mi-ar conveni să o iau cu banii ăştia, dar o duc la Constanţa. Eu după ce o vînd nu-mi scot benzina şi ies în pierdere. Ei la asta nu se gîndesc. A fost secetă, marfa este puţină, preţurile au crescut, dar omul de rînd nu cunoaşte aspectele astea şi riscăm să rămînem noi cu marfa pentru că o dăm la tarife prea mari. Nu-i carne, este varză, nu o poţi da pe lei mulţi", a precizat Aurel Şandru, din Constanţa. Bărbatul s-a tîrguit cu vînzătorii de varză pînă a obţinut preţul pe care l-a dorit.

Rapiţă în loc de varză

Varza din Milişăuţi nu mai este, cum spune românul, bună pentru sarmale, deoarece vărzarii au fost păcăliţi de firmele producătoare sau distribuitoare de seminţe. "Pe plic era trecut una şi după cum se vede a ieşit altceva. Soiul pe care noi l-am plantat ar fi trebuit să fie rotund şi a ieşit varza plată. Anul trecut am luat tot de la firmele acestea şi seminţele au fost bune, anul acesta am luat ţeapă, cum se spune. Nu avem ce să le facem pentru că nici ei nu aveau de unde să ştie, pe pachet scria corect. Am dat pe seminţe pentru un hectar în jur de 150-200 de lei. Pentru banii ăştia nu ai cum să-i tragi la răspundere. Este adevărat că varza noastră este mai bună decît cea din străinătate, seminţele sînt importate. În urmă cu 30 de ani unul dintre localnici a cumpărat seminţe de varză şi a scos rapiţă. Nu a putut face nimic. Nimeni nu este vinovat", susţine Petru Danieleţ.

Cartofii putrezesc în pămînt

În timp ce cartofii producătorilor autohtoni putrezesc în pămînt, în hipermarket-uri, cartofii importaţi din Cehia se vînd cu pînă la un leu/kg. Seceta nu a afectat culturile de cartofi, susţin oamenii din Milişăuţi. Cantitatea care s-a făcut anul acesta este mai mare comparativ cu anul trecut, problema sînt însă ploile, din pricina cărora gospodarii nu-i pot recolta. "Putrezesc în pămînt. I-am cosit şi aşteptăm să mergem să-i scoatem. Sperăm să se usuce pămîntul că altfel nu avem nici o şansă. La piaţă îl dăm cu 40 de bani/kg", ne-a spus unul dintre producători.

Staţiunea Cîmpulung Moldovenesc stă prost cu hidranţii

Un control efectuat recent la Cîmpulung Moldovenesc de reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucovina a condus la concluzia că, la nivel local, situaţia e acceptabilă.

Potrivit reprezentantului ISU Bucovina, col Romeo Olariu, ieri a avut loc instruirea Comitetului municipal pentru situaţii de urgenţă şi bilanţul activităţii de prevenire desfăşurate la Cîmpulung Moldovenesc. Concluziile indică faptul că documentele de organizare şi desfăşurare a activităţii de prevenire şi managementul situaţiilor de urgenţă se întocmesc conform prevederilor legale, există şi funcţionează un serviciu voluntar pentru situaţii de urgenţă, sistemul de alarmare este foarte bun. Există însă şi probleme, chiar dacă nu e vina autorităţii locale că nu se pot rezolva deocamdată. Sistemul de alimentare cu apă în caz de incendiu este la pămînt. Din 43 de hidranţi stradali, care şi aşa nu ar fi fost suficienţi, funcţionează doar 18. Ar putea fi reabilitaţi în cadrul Programului SAMTID, dar nu se ştie cînd se vor încheia lucrările. În plus, drumurile îngreunează şi intervenţia mijloacelor specializate în caz de nevoie, iar lipsa căldurii îi face pe localnici să-şi scoată pe geamurile blocurilor coşuri de fum ce reprezintă oricînd sursă de pericol. Şi mulţimea de construcţii provizorii dintre blocuri ridică semne de întrebare, ca şi faptul că numărul avizelor PSI cerute prin certificatele de urbanism este mai mic decît ar fi trebuit. Incendiile foarte multe la gospodăriile populaţiei şi dotările superficiale din instituţii au întregit tabloul părţii negative din concluzii. Primarul municipiului Cîmpulung Moldovenesc, Gabriel Constantin Şerban a precizat la rîndul său că deficienţele au, din nefericire, cauze ce nu ţin de autoritatea locală şi pe care le-ar dori şi el eliminate cît mai repede. Primarul s-a declarat din nou nemulţumit de ritmul dezolant al lucrărilor din cadrul SAMTID şi de puzderia de gropi pe care acestea le produc în localitate. În ce priveşte încălzirea, primarul a promis că se va rezolva situaţia prin pornirea, în noiembrie, a noii centrale ce va funcţiona cu CLU, iar în ce priveşte disciplina în construcţii, primarul Şerban a precizat că de anul viitor se va începe reglementarea strictă a acestor construcţii.

Fotbal - Juniorii „C”- 1993 au ajuns la etapa a IV-a

Etapa a III-a s-a desfăşurat miercuri, 26 septembrie a.c. şi s-a încheiat cu următoarele rezultate:
CS Şcoala de fotbal Rădăuţi – Cetatea Suceava 0 – 5
Bucovina Fundu Moldovei – Juventus Fălticeni 2 – 3
CSM Rarăul C-lung - Sporting Buneşti 2 – 1
CN „Nicu Gane” Fălticeni – LPS II Suceava 1 – 2
CS Gura Humorului – LPS I Suceava 0 – 3
Voinţa Iaslovăţ – CSŞ Rădăuţi 0 – 13
CSM Dorna Vatra Dornei – Viitorul Arbore 2 – 1

Sâmbătă, 29 septembrie, s-au jucat meciurile etapei a IV-a. Iată rezultatele:
Juventus Fălticeni – CN „Nicu Gane” Fălticeni 5 – 0
CSM Rarăul C-lung – LPS I Suceava 1 – 4
FC Cetatea Suceava – Voinţa Iaslovăţ 6 – 1
Viitorul Arbore – CS Gura Humorului 2 – 0
Şcoala de fotbal Rădăuţi – Sporting Buneşti 2 – 4
LPS II Suceava – CSM Dorna Vatra Dornei 1 – 1
CSŞ Rădăuţi – Bucovina Fundu Moldovei 6 – 0

Clasament
1. CSŞ Rădăuţi 4 4 0 0 45-1 16p
2. Juventus Fălticeni 4 4 0 0 19-3 16
3. Cetatea Suceava 3 3 0 0 21-1 12
4. LPS I Suceava 4 3 0 1 17-5 12
5. LPS II Suceava 3 2 1 0 9-5 9
6. CS Gura Humorului 4 2 0 2 12-5 8
7. CN „Nicu Gane” Fălticeni 4 2 0 2 8-8 8
8. Viitorul Arbore 4 2 0 2 8-13 8
9. CSM Dorna V. Dornei 4 1 1 2 4-12 5
10. Sporting Buneşti 4 1 0 3 8-18 4
11. CSM Rarăul C-lung 4 1 0 3 3-20 4
12. Bucov. Fundu Moldovei 3 0 0 3 4-13 0
13. CS Şc. de fotbal Rădăuţi 3 0 0 3 2-28 0
14. Voinţa Iaslovăţ 4 0 0 4 2-30 0
(Notă: > Pentru victorie se acordă 4 puncte > Pentru meci egal se acordă 1 punct > Pentru meci pierdut nu se acordă niciun punct)

Etapa viitoare (sâmbătă, 6 octombrie 2007, ora 11)
Sporting Buneşti – CSŞ Rădăuţi
Bucovina Fundu Moldovei – LPS II Suceava
LPS I Suceava – CS Şcoala de fotbal Rădăuţi
(se joacă la Todireşti)
Voinţa Iaslovăţ – CSM Rarăul C-lung
Viitorul Arbore – Cetatea Suceava
CN „Nicu Gane” Fălticeni – CS Gura Humorului
Juventus Fălticeni – CSM Dorna Vatra Dornei (ora 13)