Ministrul Adomniţei i-a asigurat pe profesorii dorneni că salariile vor creşte

Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei, i-a asigurat pe profesorii din Vatra Dornei că, anul viitor creşterea salarială va fi de 100 la sută, comparativ cu anul de referinţă 2004. Prezent la sfîrşitul săptămînii trecute la Vatra Dornei, ministrul Adomniţei a afirmat că aşa cum Guvernul şi-a respectat promisiunea de a creşte salariile pînă în 2007, aşa se va întîmpla şi în cursul anului 2008, argumentînd prin faptul că, din 2004 pînă în 2007, Guvernul a majorat veniturile cadrelor didactice de trei ori mai mult, astfel: 101,8 la sută pentru conferenţiari, lectori asistenţi preparatori, cu 50,6 la sută pentru profesorii universitari, cu 89 la sută pentru cadrele didactice cu grad I şi cu 79,2 la sută pentru alte categorii de personal.

"Ştiu că salariile reprezintă o motivaţie extrem de importantă pentru dumneavoastră şi nici eu, nici Guvernul pe care-l reprezint, nu sîntem imuni la această necesitate. Vom face toate eforturile în acest sens, iar negocierile cu sindicatele vor avea loc cît de curînd", a spus ministrul Adomniţei. La întîlnirea de la Vatra Dornei, ministrul le-a explicat celor prezenţi că descentralizarea sistemului de învăţămînt, preconizată în noul proiect de legi, va determina plusvaloare atît pentru elevi, cît şi pentru profesori. Printre paşii care vor sta la baza descentralizării se numără finanţarea pe elev, schimbarea structurii anilor preuniversitari obligatorii - de la clasa pregătitoare, pînă la clasa a IX-a de gimnaziu, schimbarea sistemului de admitere şi evaluare a elevilor şi încurajarea educaţiei timpurii. Ministrul Educaţiei a mai făcut un apel către cadrele didactice prezente, pentru a avea grijă de propria şcoală şi de banii primiţi, altfel ei vor fi retraşi. "Vreau să facem din şcoală un loc atrăgător - prin condiţiile de cazare, clase, materiale didactice şi pregătirea resursei umane - astfel încît atît copiii, cît şi părinţii lor să înţeleagă cît de important este educaţia. Cele mai multe cazuri de abandon se înregistrează la sfîrşitul clasei a VIII-a. De aceea vreau să facem campusuri, de aceea le dăm bani prin programul Bani de liceu, de aceea schimbăm sistemul de intrare la liceu. Prevenirea abandonului şcolar, în aceste condiţii, nu mai este doar responsabilitatea părintelui, ci şi a noastră - a mea, a societăţii în general. Dacă un copil de 7 ani nu vine la şcoală, atunci vina este exclusiv a noastră, a tuturor, pentru că nu facem eforturi suficiente să-l ajutăm", a precizat în încheiere ministrul Educaţiei.

Sindicaliştii din FEN intră astăzi în greva japoneză

Astăzi, sindicalişti din cadrul Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN) vor organiza un protest, nemulţumiţi că Guvernul nu şi-a respectat acordurile semnate privind elaborarea unei noi legi a salarizării personalului bugetar şi de inexistenţa unui contract colectiv pe ramură.

Cele aproximativ 500 cadre didactice din judeţ care vor face grevă japoneză, acuză tergiversarea nemotivată şi ilegală a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, privind înregistrarea contractului colectiv de muncă unic pe ramura învăţămînt, care este deja semnat de trei federaţii reprezentative. Un alt motiv de nemulţumire este refuzul Guvernului de a răspunde favorabil solicitărilor repetate ale FEN cu privire la negocierea majorărilor salariale pe anul 2008, înainte de aprobarea bugetului, în vederea identificării fondurilor necesare pentru asigurarea salariului minim de 880 de lei garantat prin contractul Colectiv de muncă pentru personalul din învăţămînt cu studii superioare. Pentru această formă de protest au optat peste 80 la sută dintre profesorii suceveni afiliaţi la FEN, după ce au fost consultaţi printr-un referendum cu privire la acest lucru. Săptămîna trecută, profesori din Sibiu, Caraş Severin, Galaţi, Satu Mare şi Timiş au fost în grevă japoneză în cascadă, iar astăzi este rîndul celor din Suceava şi Botoşani. "Greva se va derula pe parcursul întregii zile, iar cadrele didactice vor intra la ore, programul se va desfăşura normal, după orar, numai că profesorii vor purta la mînă o banderolă albă", ne-a spus liderul de sindicat Traian Pădureţ. Majoritatea cadrelor care vor protesta fac parte din Sindicatul "Sf. Andrei" din Gura Humorului, afiliat la FEN.

Primarul Sucevei, invitat la derdeluş

Locuitorii de pe Strada Mihail Sadoveanu din cartierul Zamca nu mai pot circula pe strada lor din pricina derdeluşului. Strada nu este asfaltată şi din cauza temperaturilor foarte scăzute din ultimele zile s-a format gheaţă.

"Pe timpul lui Ceauşescu veneau cei de la IGO şi mai aruncau cîte o lopată de nisip. Acum însă, Primăria ne-a uitat. Îl invităm totuşi pe domnul primar Lungu să se dea cu sania pe Mihail Sadoveanu. Noi nu putem ieşi pe poartă că ne rupem gîturile în stradă", ne-a spus un localnic în vîrstă de 73 de ani.

Revoluţionarii suceveni vor fi împroprietăriţi de către primării

Prefectura Suceava le-a cerut conducerilor celor 114 unităţi administrativ-teritoriale din judeţ să rezolve problema atribuirii de suprafeţe de teren revoluţionarilor şi să nu mai trimită documentaţiile la Comisia judeţeană de fond funciar.

Potrivit subprefectului Ştefan Alexandru Băişanu, atribuţii pe linia aplicării Legii nr 341/2004 au exclusiv autorităţile administraţiei publice locale, respectiv primăriile, comisiile locale nefiind abilitate pe această linie. "Conducerile primăriilor trebuie să ştie că au obligaţia de a-i împroprietări pe revoluţionari. Această activitatea este atributul lor şi nu a comisiilor locale de fond funciar, care funcţionează pe lîngă primării", a subliniat adjunctul Prefecturii. Potrivit legii, eroii martiri şi luptătorii din Revoluţia din Decembrie 1989 au dreptul, în limita posibilităţilor, la un hectar de teren în intravilan sau jumătate de hectar în extravilan. Această din urmă suprafaţă este destinată ridicării unei locuinţe şi poate fi acordată doar dacă solicitantul nu a deţinut sau nu are în proprietate un spaţiu de locuit. Revoluţionarii pot beneficia de aceste facilităţi numai cu condiţia neînstrăinării terenului într-un interval de timp mai scurt de 10 ani de la data constituirii dreptului de proprietate. Subprefectul Ştefan Alexandru Băişanu a făcut demersul amintit după ce tot mai multe primării se "spală pe mîini" de obligaţia legală, orientîndu-i pe cei în drept către Prefectură.

Transgaz va prelua investitia conductei de gaz de la Campulung Moldovenesc

Ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a declarat ca a dispus Transgaz sa preia integral investitia privind conducta de gaz metan pe tronsonul Suceava-Gura Humorului-Campulung Moldovenesc.

Vosganian a spus ca Transgaz a purtat, deja, discutii cu Consiliul Judetean Suceava privind aceasta investitie care se ridica la aproximativ 15-20 de milioane de euro. Ministrul Economiei si Finantelor a dat asigurari ca, pana la sfarsitul anului 2009, va fi incheiata aceasta investitie.
Varujan Vosganian a explicat ca Transgaz va fi proprietarul acestor conducte si va primi in contul transportului gazelor sumele aferente. ''Preluarea se va face din acest moment, iar ce s-a cheltuit ramane bun cheltuit'', a spus Vosganian. El a precizat ca, in acest fel, se va rezolva ''punctual'' o problema, iar campulungenii vor avea rezolvata problema incalzirii de care sufera de mai bine de zece ani.
Totodata, Vosganian a afirmat ca s-au stabilit principalele proiecte de investitie ale Transgaz pentru acest an si pentru semestrul unu al anului 2008, avand ca obiectiv zonele de extremitate in care fie la nivelul presiunii, fie la nivelul retelelor erau deficitare. Vosganian a precizat ca este vorba despre: Giurgiu, care fi racordat la reteaua de gaz saptamana viitoare; Dobrogea de Sud, respectiv Negru Voda, Mangalia, Constanta; prelungirea conductei Iasi-Targu Frumos-Harlau, pe tronsonul Harlau-Botosani-Dorohoi-Siret ce a inceput la 1 octombrie si va fi finalizat pana in vara 2008; tronsonul nord-vestic de la Oradea; nordul Clujului; tronsonul Suceava-Gura Humorului-Campulung Moldovenesc, intarziat din cauza unor probleme de natura financiara.

Aprecieri daneze asupra unui proiect de succes din Vatra Dornei

Pe 10 noiembrie, Vatra Dornei a fost gazda unei delegatii oficiale a Agentiei Daneze pentru Protectia Mediului – DEPA, aflati intr-o vizita de studiu si monitorizare in localitatile din Romania, unde Ministerul Mediului si Enerigiei din Danemarca a implementat proiecte de succes.

Incepand din anul 1991, Ministerul Mediului si Energiei din Danemarca a contribuit la protejarea mediului in tarile din Europa Centrala si de Est, sprijinind astfel limitarea poluarii regionale si globale. In Romania, Guvernul Danez a implemnetat mai multe programe de protectia mediului in diverse sectoare specifice: controlul poluarii, calitatea apei si alimentarea cu apa potabila, calitatea aerului, managementul deseurilor, managementul resurselor naturale.
In cadrul colaborarii romano - daneze, in anul 2001 Romania a semnat un memorandum ce prevedea promovarea unui proiect numit "Rumegus 2000". Proiectul avea ca obiectiv principal protejarea mediului prin evitarea poluarii albiilor raurilor si schimbarea caracteristicilor chimice ale solului si implicit a florei pasunilor si fametelor prin depozitarea necontrolata a rumegusului precum si reducerea fenomenului efectului de sera datorat gazelor degajate in urma fermentarii rumegusului depozitat. Obiectivul secundar a fost asigurarea incalzirii locuintelor si apei calde menajere in cinci localitati turistice din Romania. Dintr-un numar de 15 solicitari de finantare, au fost selectate cinci proiecte, printre care si Vatra Dornei.
Practic vorbind, se punea problema constuirii unor centrale termice care foloseau drept combustibil rumegusul.
Scopurile, obiectivele specifice si strategiile proiectului au fost urmatoarele:
- de a sprijini comunitatile locale in atenuarea poluarii provenite din prelucrarea primara a lemnului;
- de a reduce depozitarea necontrolata a rumegusului in albiile raurilor si in natura in general, si in felul acesta de a reduce impactul asupra naturii cauzat de activitatile de prelucrare a lemnului;
- de a promova folosirea biomasei pe o scara mai larga in Romania;
- de a raspandi si dezvolta rezultatele proiectului biomasei implementate, in cinci orase selectate - Vatra Dornei, Intorsura Buzaului – Judetul Covasna, Gheorgheni si Vlahita – Judetul Harghita si Huedin – Judetul Cluj.
Dintre cele cinci localitati selectate, la Vatra Dornei a fost construta centrala termica pe rumegus cu capacitatea cea mai mare din tara si din Europa – 18 MW. Conceptul proiectului a fost dezvoltat de Agentia Daneza pentru Protectia Mediului (DEPA) prin Grue & Hornstrup Consulting Engineers, Agentia Romana pentru Conservarea Energiei (ARCE) si comunitatile locale.
Prin implementarea acestui proiect, la inceputul lunii aprilie 2004, in municipiul Vatra Dornei a fost pusa in functiune o centrala termica pe rumegus, investitie de 4,5 milioane de euro.
Urmare a finalizarii acestei investitii, peste 2500 de familii si un numar important de institutii publice, precum si 2 baze de tratament si circa 1500 spatii de cazare, beneficiaza de avantajele unui serviciu modern de furnizare a energiei termice in regim centralizat, la costuri scazute, ce nu mai necesita subventie.
”Este un proiect de succes al comunitatii dornene, dar, iata, sambata am aflat ca acest proiect este si pe lista proiectelor de succes a Guvernului Danez. Acest lucru a fost posibil si datorita unei echipe de profesionisti care lucreaza la exploatarea acestui obiectiv, care prin pricepere si munca sustinuta reusesc sa mentina functionarea centralei termice la parametrii proiectati. Nu este un lucru deloc usor sa stii ca ai responsabilitatea asigurarii cu caldura a orasului, aici la Vatra Dornei unde temperatura medie anuala se situeaza in jurul valorii de 5 grade Celsius, iar in perioada cea mai mare dintr-un an temperaturile sunt de ordin negativ. Vestea ca eforturile noastre sunt apreciate la nivel european, ne onoreaza dar in acelasi timp ne obliga sa pastram standardele atinse, pentru ca, iata Europa este cu ochii pe noi!”, spune primarul municipiului Vatra Dornei, Constantin Hutanu.
Centrala termica pe rumegus a fost proiectata si constuita pentru a asigura 40% din necesarul de caldura din Vatra Dornei, urmand ca principala sursa de producere a energiei termice sa fie centrala termica cu cogenerare, cu o capacitate de 20 MW energie termica, construita prin programul „Utilitati si Mediu la Standarde Europene in judetul Suceava”. Pentru acest program comunitatea dorneana a angajat un credit extern de 10,4 milioane euro.
”La ora actuala functionam cu mult peste capacitatea maxima de productie a centralei termice pe rumegus, tocmai datorita faptului ca nu s-a pus in functiune centrala termica cu cogenerare, care speram sa functioneze inca din anul 2006. Din pacate, datorita unor neintelegeri dintre conducerea Ecoterm Gaz Bucovina – administratorul proiectului si constructorul Petrom Service, lucrarile la conducta de inalta presiune Frasin – Vatra Dornei sunt sistate de peste 1,5 ani, iar reluarea acestor lucrari nu poate fi preconizata in viitorul apropiat. Acest lucru face ca problema asigurarii agentului termic in Vatra Dornei sa ramana o problema deosebit de grea, in conditiile in care piata exploatarii lemnului inregistreaza un regres si in conditiile in care nu peste mult timp vom fi obligati sa platim rambursari la creditul contractat. Este o responsabilitate enorma asumata de catre executivul Primariei din Vatra Dornei, asigurarea centralei cu necesarul de rumegus – peste 100.000 mc/an, cu toate riscurile care decurg din faptul ca nu avem asigurata o sursa alternativa de producere a energiei termice si nici nu putem asigura necesarul de caldura pentru intreg orasul!”, conchide primarul municipiului Vatra Dornei, Constantin Hutanu.

Nunta de Aur la Campulung Moldovenesc

Pe 8 noiembrie, Gabriel Constantin Serban, primarul Municipiului Campulung Moldovenesc, a organizat prima festivitate de premiere a cuplurilor care au peste 50 de ani de casatorie si care au domiciliul stabil in municipiul Campulung Moldovenesc.

La acest eveniment au participat aproximativ 150 de cupluri care si-au sarbatorit "Nunta de aur" intr-un cadru festiv in sala de expozitii a Casei de Cultura, impreuna cu primarul municipiului - Gabriel Constantin Serban, oficiali locali si apropiati ai acestora. Evenimentul a fost marcat si de ceremonia religioasa specifica pentru nunta de aur, oficiata de preotul unei parohii din Campulung Moldovenesc, in cinstea celor casatoriti.
Respectarea legamantului casatoriei, increderea, aprecierea reciproca, cumpatarea, buna comunicare si iubirea sincera, constituie valorile esentiale pe care cuplurile le-au urmat pentru a ajunge sa sarbatoreasca 50 de ani de convietuire in dragoste si iubire si le-a facut sa reziste atatia ani impreuna iar efortul acestora a fost rasplatit prin acordarea unei diplome aniversare, flori, si un premiu in valoare de 100 lei.
Aceasta initiativa este prima de acest gen in oras, iar cu aceasta ocazie speciala a fost invitat Fuego, care a sustinut un concert in cinstea celor care au sarbatorit 50 de ani de casatorie. Printre cuplurile prezente s-a remarcat cea mai longeviva familie din Campulung Moldovenesc, care a implinit 62 de ani de convietuire.
Actiunea a fost de o incarcatura emotionala deosebita, o reala bucurie pentru reprezentantii varstei de aur si de accea se doreste o continuare a ei si in anul 2008.

Orasul Siret si-a imbogatit zestrea edilitara

Din luna septembrie 2007, orasul Siret si-a imbogatit zestrea edilitara cu 13.200 mp strazi modernizate, 3.380 ml de santuri dalate, 67 buc. podete accese la proprietate, 2.450 ml retea de canalizare, 2.650 ml retea de iluminat modernizata, 13 puturi reabilitate, o statie de tratare a apei reabilitata, statia de clorinare reabilitata si dotarea cu pompe si echipamente eficiente prin implementarea a doua proiecte finantate prin programul Phare 2001: „Modernizarea strazilor, reabilitarea si extinderea retelei de canalizare in cartierele Tatarcina si Ruina” si „Imbunatatirea sistemului de furnizare a apei potabile in orasul Siret”.

Prin proiectul „Modernizarea strazilor, reabilitarea si extinderea retelei de canalizare in cartierele Tatarcina si Ruina” in valoare de 706.262 Euro finantat 66% prin programul Phare 2001 – Infrastructura mica, 22% Guvernul Romaniei, 12% Consiliul Local Siret, s-a avut in vedere realizarea urmatoarelor obiective:
a) extinderea retelei de canalizare pe 8 strazi, din care 3 partial, iar 5 strazi in totalitate in lungime totala de 2,45 km;
b) modernizarea iluminatului public pe 6 strazi din aceste cartiere prin inlocuirea corpurilor de iluminat cu altele performante din punct de vedere tehnic si extinderea iluminatului integral pe alte 2 strazi, rezultand o retea totala de 2.650 ml reabilitata si 72 corpuri noi montate;
c) modernizarea imbracamintii pe un numar de 8 strazi, din care 4 in totalitate si 4 partiale in lungime totala de 2,5 km;
d) realizarea unei statii de pompare ape uzate pe strada Ioan Botezatorul si o conducta de refulare de 386 ml.
Prin proiectul „Imbunatatirea sistemului de furnizare a apei potabile in orasul Siret” in valoare de 677.490 Euro finantat 66% prin programul Phare 2001 – Infrastructura mica, 22% Guvernul Romaniei, 12% Consiliul Local al orasului Siret, s-au realizat urmatoarele obiective:
a) reabilitarea chesonului de la drenul de mal, prin dotarea cu noi tipuri de pompe;
b) reabilitarea a 13 puturi de adancime;
c) reabilitarea statiei de tratare cu toate componentele sale (aerare, statie pompe, filtre statie clorinare, laborator, etc.);
d) sistematizarea verticalaa incintei.
Prin acest proiect s-a reusit dotarea statiei cu pompe si echipamente performante de tratare a apei si de transportul acesteia catre rezervoarele de inmagazinare, care in final vor conduce la reducerea cheltuielilor de intretinere, reparatii si consumurilor specifice de energie.

Primaria Orasului Siret este deschisa pentru incheierea unor parteneriate cu alte comunitati

Primarul orasului sucevean Siret, Vasile Tablan, considera ca institutia pe care o conduce si comunitatea pe care o reprezinta pot impartasi din experienta altor localitati in materie economico-sociala, culturala, administrativa, prin incheierea unor parteneriate reciproc avantajoase.

Orasul Siret este situat in partea de nord a judetului Suceava, pe malul drept al raului Siret, in apropierea granitei cu Ucraina fiind unul din cele mai vechi orase din Bucovina si din tara. Intravilanul actual al orasului este rezultatul contopirii vechiului targ cu localitatile Manastioara si Padureni, considerate in prezent cartiere ale orasului. Administrativ acest teritoriu se invecineaza: la nord cu Ucraina, la est cu judetul Botosani, in sud cu comunele Balcauti, Gramesti si Dornesti, iar la vest si nord cu comuna Musenita.
Populatia orasului Siret este de 9484 locuitori si este compusa din diferite etnii (romani 92%, ucrainieni 4,5 %, poloni 1,2%, germani 2,2 %, etc.) care convietuiesc in acest teritoriu administrativ al orasului. Desi din cele 16 localitati urbane ale judetului Suceava, orasul Siret este al saptelea ca ordine de marime, aria sa de influenta se extinde asupra a cinci comune din zona: Balcauti, Calafindesti, Gramesti, Musenita si Zamostea.
Intre orasul Siret si localitatile rurale din zona sa de influenta exista relatii de interconditionare si cooperare teritoriala sub urmatoarele aspecte: o parte a populatiei din localitatile rurale invecinate lucreaza in activitatile economice ale orasului; in oras se asigura unele servicii periodice si cerinte de frecventa, necesitate (comert, sanatate, invatamant, cultura, administratie si altele); desfacerea unor produse agricole provenite din localitatile rurale se face si pe piata agroalimentara a orasului.
Intravilanul orasului are o forma arcolara cu iesiri entaculare in sensul principalelor drumuri care traverseaza localitatea. Asezarea in teritoriu si conditiile cadrului natural au imprimat orasului un profil industrial-agrar, dezvoltarea in viitor fiind in stransa corelare, cu legaturile economice si comertul interstatal din zona de granita cu Ucraina.
Intentia Primariei orasului Siret de cooperare vizeaza parteneriate in domenii precum ar fi cel economic, in industrie, agricultura, dezvoltarea infrastructurii unitati publice, printr-o colaborare accentuata in domeniul investitional. Crearea unor firme mixte, atat in profil productiv, cat si de consultanta de orice tip (marketing, bancar, social etc. ), ar contribui la dezvoltarea relatiilor dintre orase. De asemenea interesanta ar fi ideea colaborarii cultural-educationale prin schimburi de elevi si specialisti, asigurarea unor burse de studii etc.
”In administratie colaborarea dintre localitatile noastre s-ar putea inscrie pe linia constientizarii rolului fuctionarului public in ansamblul vietii sociale, a importantei si legalitatii deciziei la nivel local. In acest sens suntem deschisi pentru organizarea de schimburi de experienta intre functionarii nostri. Aceste parteneriate ar deschide calea unor colaborari fructuoase intre localitatile noastre. Impartasindu-ne experienta ne-am inscrie pe linia integrarii mai rapide a Romaniei si dezvoltarii economico-sociale si comunitare”, conchide primarul orasului sucevan Siret, Vasile Tablan.

Incaierare la CLUB SHOOK

La CLUB SHOOK de data aceasta altercatia s-a terminat cu 'pagube'. Vatamatul este un medic iesean care 'a intrat in atentia' unuia dintre bobyguarzii de la club. Ieseanulului i-a fost rupta mandibula; imediat acesta a fost internat la Spitalul de Urgenta Suceava, fiind apoi transferat la Spitalul Sfantul Spiridon din Iasi. In urma primelor cercetari, patronul clubului infirma faptul ca bodyguard-ul l-ar fi lovit pe medicul iesean.