Puterea rugăciunii la mănăstirile din nordul Moldovei

În cadrul pelerinajului la mănăstirile din nordul Moldovei, ni s-a organizat şi o excursie la mănăstirile din judeţul Suceava. Ghid în această călătorie, ce a durat o zi, ne-a fost ieromonahul Teofan.Un prim punct pe traseu a fost Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi, ctitorită de Bogdan Vodă (1359-1365). Incinta bisericii e una dintre cele mai vechi necropole care există în spaţiul românesc. Pe lângă domnitorii Bogdan I, aici mai sunt îngropaţi Laţcu I, Ştefan I, care i-a bătut pe unguri la Gindău în 1395, dar şi principese moldovene - Cneajna Anastasia, fiica lui Laţcu, Stana, mama lui Ştefăniţă Vodă (1517-1527). De asemenea, necropola cuprinde şi mormintele mai multor personalităţi religioase, printre care Sf. Leontie de la Rădăuţi, care a fost Episcop în secolul al XVI-lea. La un moment dat, mănăstirea a fost desfiinţată, dar după 1918 şi-a reluat activitatea, astfel că astăzi în incinta Bisericii Bogdana funcţionează o mănăstire de măicuţe.More… Drumul l-am continuat vizitând Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou din Suceava, al cărei Biserică poartă hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Moaştele Sfântului Ioan cel Nou, ucis la Cetatea Albă (în 1332), au fost aduse de domnitorul Alexandru cel Bun la Mirăuţi (lângă Suceava), în anul 1402, fiind mutate în veacul al XVI-lea la locul actual. De-a lungul Evului Mediu, acest Sfânt a fost protectorul Moldovei. În incinta mănăstirii ne-am întâlnit cu ÎPS Pimen, care ne-a vorbit despre puterea rugăciunii şi despre importanţa lui Mihai Eminescu în cultura religioasă română. ,,Eminescu a fost credincios. Scrie undeva: ,,să mergem la mormintele voievozilor noştri, aşa cum mergem la împărtăşanie”. Despre mănăstire ne-a spus următoarele: ,,Aici ard lumânări curate din ceară, ceea ce ajută la conservarea picturii. În vechime veneau la moaşte şi din Polonia, pentru că au stat o vreme şi acolo (1686-1783 - n.n.). Hramul bisericii e Sf. Gheorghe, dar oamenii vin de Sf. Ioan. După tradiţie, în 24 iunie au sosit moaştele lui Ioan cel Nou. Tot într-o zi de 24 iunie au fost opriţi de ploaie tătarii” (în anul 1622 - n.n.).

Următoarea ţintă a vizitei a fost Mănăstirea Dragomirna (a cărei denumire ar însemna din slavonă ,,iubitor de pace, iubitor de linişte”), aflată oarecum departe de drumurile cu circulaţie rutieră intensă, fiind situată într-un loc liniştit. A fost ctitorită de Anastasie Crâmca (începută pe la 1609), fiind una din puţinele lăcaşuri sfinte ce nu a fost ctitorită de domnitori şi care îmbină stilul bizantin cu barocul polonez. Înălţimea bisericii al cărei hram e ,,Pogorârea Sfântului Duh” e impresionantă - 42 de metri. Printre cei care au ajutat la construcţia Bisericii a fost şi familia boierului Stroici, a cărui rugăminte a fost să nu fie pomenit în pisanie, dorinţă ce a fost respectată de Anastasie Crâmca. Mai târziu biserica a fost înconjurată de ziduri impresionante - stil fortăreaţă - de către domnitorul Miron Barnovschi. Moaştele pe care le are biserica sunt cele ale lui Iacob Persul, care a fost martirizat la 27 noiembrie 421.

Măicuţele de la această mănăstire au fost extrem de primitoare şi ne-au servit şi masa. Abia atunci ne-am dat seama că era aproape ora 3 şi că nu reuşeam la celelalte mănăstiri pe timp de ziuă. Cu puţin timp înainte de a se fi întunecat am ajuns la Mănăstirea Voroneţ, aflată la poalele munţilor, fiind vestită pentru culoarea albastru cunoscută ca albastru de Voroneţ. O mănăstire care a fost construită pe timpul lui Ştefan cel Mare, în anul 1488, în trei luni şi trei săptămâni, pictată în interior în 1496 şi în exterior pe vremea lui Petru Rareş (1527-1538, 1541-1546), de un elev al lui Daniil Sihastrul. Biserica este reprezentativă pentru stilul moldovenesc şi are cea mai mare pictură exterioară bisericească ce reprezintă Judecata de Apoi, din lumea ortodoxă! Pe de altă parte, soarta mănăstirii a fost destul de tragică - închisă de austrieci, redeschiderea ei a avut loc abia la începutul anilor 1990, după ce a funcţionat ca muzeu.

Deja se înnopta de-a binelea atunci când am ajuns la Mănăstirea Moldoviţa, ridicată în anul 1532 şi pictată în 1537. Aceasta a fost a doua ctitorie a lui Petru Rareş şi a cărei culoare specifică este galbenul, culoare ce apare dominant în vestimentaţia familiei ctitorului, reprezentată în naos. Hramul bisericii e Bunavestirea şi are printre elementele unice: pridvorul deschis, forma de navă şi scaunele de lemn, care datează din timpul voievodului ctitor, abia acum fiind atacate de carii!

Fiind a doua ctitorie a lui Petru Rareş, nu are morminte cu reprezentanţi ai familiei domnitoare, aceştia aflându-se la Mănăstirea Probota.

Ultima mănăstire vizitată a fost Suceviţa, care e şi mai târzie decât Voroneţ şi Suceviţa. Deşi era trecut de 7 seara, mănăstirea era deschisă, oficiindu-se vecernia la care participau şi oameni de la faţa locului. Fiind situată adânc în munţi, această mănăstire a suferit cel mai puţin de-a lungul timpului. Culoarea ei predominantă e un verde specific, ea încheind şirul bisericilor cu pictură exterioară. A fost ctitorită de domnitorul Ieremia Movilă, care este reprezentat în interior după toate exigenţele ceremonialului bizantin. După cum ne-a mărturisit măicuţa care ne-a însoţit, ,,Ieremia Movilă (domn 1595-1606 - n.n.) a fost foarte credincios. În cronici scrie despre felul cum participa la slujbe, iar toate obiectele de cult le-au dat bisericii din toată inima. Aici de 400 de ani zilnic se face Liturghie” (mănăstirea a fost dintre puţinele care nu au fost închise de austrieci - n.n.). Printre elementele ce ar putea servi motiv pentru o nuvelă atât de tragică, cât şi romantică, e o capsulă cu o şuviţă de păr care se află în muzeul mănăstirii. Soţia lui Ieremia Movilă (decedat în 1606), Doamna Elisabeta Movilă, aflând în anul 1615 că va fi luată de tot la turci, a trimis mănăstirii capsula cu această şuviţă, ca măcar ceva din ce îi aparţinuse să ajungă la mănăstirea în care ar fi trebuit să fie îngropată alături de soţul ei.

Despre rugăciunea inimii În timpul aflării la Putna, în una dintre seri, ieromonahul Marcu ne-a ţinut o conferinţă despre rugăciune. În principal s-a referit la unul din vârfurile pe care le-a avut ortodoxia românească în secolul al XX-lea, şi anume - ,,Mişcarea de rugăciune din anii 1946-1952, ai cărei membri susţineau în incinta mănăstirii Antim (din Bucureşti) conferinţe pe teme spirituale. Au fost arestaţi aproape toţi şi închişi pe 15-20 de ani. Ne putem întreba oare de ce a îngăduit Dumnezeu aceasta? Părintele Sofian (originar din Basarabia) spunea că puşcăria l-a făcut să-şi poată arunca mintea în Sus. Cu toţii au putut gusta din adevărata libertate”. Denumirea mişcării din care au făcut parte se numea ,,Rugul Aprins”, membrii ei practicând cu toţii rugăciunea inimii. Această practică a fost iniţiată în veacul al XIV-lea în Imperiul Bizantin de mişcarea isihastă (denumirea venind de la grecescul isihia = linişte) şi consta din spunerea permanentă a rugăciunii - ,,Doamne Iisus Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluieşte-Mă pe mine păcătosul”. La un moment dat, rugăciunea nemaifiind spusă de minte, ci intrând în inima omului.

,,De ce denumirea ,,Rugul Aprins”? Pentru că la Muntele Sinai, Dumnezeu a făcut pe Moise să vadă rugul care lumina, dar nu ardea. Aşa e şi rugăciunea curată. Maica Domnului e cea semnificată de Rugul Aprins”. Despre rugăciune au vorbit la vremea lor Părintele Cleopa, care a precizat că aceasta poate fi ,,cu gura, cu buzele şi interiorizat”. În schimb, Părintele Sofian a vorbit foarte rar despre rugăciune, considerând că ea trebuie rostită, fie în picioare, fie aşezaţi, dar lăsând toată grija cea lumească. Rugăciunea făcută fără atenţie este nulă. De aceea, când simţim că ne-a zburat gândul, trebuie să ne întoarcem la locul de unde ţinem minte rugăciunea. Din păcate, noi nu mai avem tăria bătrânilor de a ne ruga. Dar măcar ,,Doamne miluieşte” trebuie să zicem. Astfel, în timp, rugăciunea ne va deveni mai fină, curăţită”.

Vorbind despre scopul rugăciunii, ieromonahul Marcu a menţionat că acesta este „de a conştientiza prezenţa lui Dumnezeu în viaţa noastră”. La o întrebare legată de tehnica în care ar trebui să ne rugăm, Părintele Marcu a răspuns că ,,problema nu e de tehnică, ci de sinceritatea cu care vrem să îl găsim pe Domnul nostru”. Aici existând două situaţii, prima e atunci ,,când ne rugăm cu umilinţă şi ne simţim ca atare, iar a doua e când simţi harul”, atunci ,,nu te mai ruga, ci smereşte-te cât mai mult”. În final, părintele ne-a zis că ,,Dumnezeu nu caută la ceea ce ai fost sau ceea ce eşti, ci la ceea ce vreai să fii. Cheia e la noi! Uşa se deschide numai din interior”!

Mişcarea ,,Rugul Aprins” a avut printre membrii săi pe Parintele Daniel (fostul poet Sandu Tudor), Părintele Sofian, poetul Vasile Voiculescu şi multe alte personalităţi, sufletul mişcării fiind un preot fugit din Rusia, Ioan Culâghin, duhovnicul Episcopului de Rostov, arestat de autorităţile sovietice.

Marius TĂRÂŢĂ (ASCOR), pentru FLUX

Putna - Ierusalimul neamului românesc
Stanislav Dohot, „Noua Generaţie”

Ar fi bine ca toţi tinerii să viziteze asemenea locuri pentru a-şi reîmprospăta cunoştinţele. Şi de a fi în comuniune, prin rugăciune, cât mai apropiată cu Dumnezeu, pentru a putea depăşi acele dileme în care sunt supuşi în multe cazuri.

Sunt impresionat. Am simţit în suflet lucrarea lui Dumnezeu în acel loc binecuvântat de El prin Sfântul Ştefan, Daniil Sihastrul, Sf. Ghenadie şi alţii. Pe bună dreptate a numit Eminescu Putna ,,Ierusalimul neamului românesc”.

Vom menţine taina luminii salvatoare aprinsă la Putna
Natalia Mihai, „Noua Generaţie”

Călătoria la Putna a fost o minune în viaţa mea. Ospitalitatea de care am avut parte a fost extraordinară. Cel mai important lucru este că am învăţat cu adevărat să ne apropiem de Bunul Dumnezeu. Ni s-au deschis alte uşiţe decât ştiam noi, am înţeles altfel cât de importantă este credinţa în viaţa de zi cu zi. Acest lăcaş sfânt ne-a binecuvântat odată ce i-am trecut pragul. Călugării de la Putna ne-au explicat ce este cu adevărat - Rugăciunea Inimii, ce este calea spre mântuire. Ne-am reîntors cu toţii schimbaţi, încrezători că vom menţine taina luminii salvatoare aprinsă la Putna. Crezul meu este că fiecare dintre noi trebuie să-şi dedice măcar o mică parte din timpul mereu ocupat Bunului Dumnezeu şi, în special, unei vizite în casa Domnului.

Rugaţi-vă neîncetat!
Octavian Racu, ASCOR Rugăciunea este discuţia sufletului cu Dumnezeu prin care sufletul se hrăneşte mereu cu har. Odată ce aceasta este întreruptă, sufletul se usucă, se vestejeşte, devine insensibil la gânduri bune şi vulnerabil la gânduri rele, iată de ce Apostolul Pavel porunceşte tuturor creştinilor: “Rugaţi-vă neîncetat” (1 Tes. 5, 17)

Să nu uităm niciodată de „bateriile noastre spirituale”, menţinându-le în permanenţă conectate prin rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!” la Cel de Sus şi viaţa noastră va fi mereu plină de bucurie şi lumină.

Mîrza vrea să bifeze al patrulea mandat la şefia Consiliului Judeţean

Preşedintele Organizaţiei Judeţene a PSD, Gavril Mîrza, s-a hotărât: va candida pentru un nou mandat la şefia Consiliului Judeţean. El şi-a anunţat oficial candidatura ieri într-o conferinţă de presă.

Mîrza a declarat că decizia finală a luat-o după discuţiile pe care le-a purtat miercuri cu cei din conducerea centrală a PSD care au fost prezenţi la Iaşi pentru o întâlnire cu organizaţiile din judeţele Moldovei.

El a spus că şi-a anunţat candidatura din două motive: pentru liniştea adversarilor politici şi pentru liniştea primarilor PSD.

„Vreau să vă spun că am stabilit şi m-am hotărât: voi candida pentru Consiliul Judeţean pentru un nou mandat, indiferent dacă va fi vot uninominal sau pe liste. Fac această declaraţie din două motive: pentru liniştea adversarilor politici în frunte cu cei din conducerea PD-L-ului şi pentru a aduce o stare de linişte în rândul primarilor care aparţin PSD”, a declarat preşedintele PSD Suceava.

Preşedintele PSD Suceava îl roagă pe Flutur să-i lase primarii în pace

Gavril Mîrza a reamintit faptul că primarii PSD sunt hărţuiţi şi ameninţaţi zi de zi ca să treacă la PD-L. El s-a arătat surprins de apetitul PD-L-ului pentru primarii social democraţi, în condiţiile în care în anii trecuţi au fost criticaţi că nu sunt buni de nimic.

„După ce i-a hărţuit, umilit şi după ce i-a hăituit trei ani şi jumătate, după ce i-au făcut în toate felurile şi nepricepuţi şi comunişti şi au fost puşi în genunchi pe coji de nucă acum îi ia, îi curăţă şi îi spală ca la Nufărul şi îi face democrat-liberali. Vrea să-i facă pentru că de fapt oamenii nu se duc şi nu ascultă minciunile şi promisiunile deşarte”, a spus Mîrza.

Preşedintele PSD Suceava a mai spus că primarii PSD sunt deranjaţi de faptul că liderul judeţean al PD-L, senatorul Gheorghe Flutur, îi sună la ore târzii în noapte pentru a le cere să părăsească PSD. „Oamenii se simt foarte deranjaţi că sunt sunaţi la ora 9, la 10, 11 noaptea de către senatorul Flutur, că vrea să discute cu ei ca să treacă la PD-L pentru că el îşi doreşte foarte mult conducerea Consiliului Judeţean, la care oamenii de bun simţ îi spun „dar noi avem conducerea Consiliului Judeţean, de ce ne chinui”.

Îl rog pe această cale şi pentru ultima dată să lase primari PSD în pace, să nu mai facă presiuni, să nu-i hărţuiască şi să nu-i deranjeze, pentru că au de rezolvat foarte multe probleme în localităţi”, a încheiat Mîrza.

Trebuie spus că Gavril Mîrza se află la şefia Consiliului Judeţean din anul 1996, deci numără în prezent trei mandate şi bate la poarta celui de-al patrulea.

Cercetat penal pentru că a pus ilegal muzică în bar

Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a dispus miercuri începerea urmării penale faţă de un bărbat din oraşul Broşteni, care va fi cercetat pentru că a pus în barul pe care îl are în proprietate muzică, fără a fi achitat taxa pentru drepturile de autor.

În baza legii 8/1996, bărbatul, Petru C., este cercetat penal pentru săvârşirea infracţiunii de „comunicare publică a unei opere”.

Tot miercuri, aceiaşi procurori au mai dispus începerea urmării penale faţă de alţi trei bărbaţi acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni asemănătoare.

Florin T., în vârstă de 39 de ani, din municipiul Suceava, este cercetat penal pentru săvârşirea infracţiunilor de „punere în circulaţie fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară”, şi „înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor”, după ce, în martie 2007, a fost prins în timp ce vindea în Bazar mai multe parfumuri cu mărci de renume care erau în realitate contrafăcute.

Şi Constantin S., tot din municipiul Suceava, a ajuns pe mâna procurorilor după ce, în aprilie 2007, a fost surprins cu CD-uri şi DVD-uri contrafăcute la vânzare. Bărbatul riscă să ajungă în boxa acuzaţilor pentru „realizarea în scopul distribuirii de mărfuri piratate” şi „punerea la dispoziţia publicului de mărfuri pirat”.

Urmărirea penală a fost demarată şi împotriva lui Marian N., un bărbat în vârstă de 26 de ani din Argeş.

Acesta a realizat mai multe fotografii elevilor de la o şcoală din comuna Cornu Lunciii, folosind ca ambient o serie de panouri cu „Steaua”, “Harry Potter”, “Superman” şi “Spiderman”, fără a avea acordul titularilor pentru a le folosi.

Şcolile sucevene, clasificate după gradul de risc

Şcoli cu risc minim, mediu sau ridicat, aşa au fost clasificate unităţile de învăţământ din judeţul Suceava.

În urma unor acţiuni derulate de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava în cooperare cu structurile Inspectoratului de Jandarmi Judeţean pentru asigurarea protecţiei unităţilor de învăţământ, a siguranţei elevilor şi personalului didactic, în semestrul II 2007, şcolile sucevene au fost împărţite în trei criterii, în funcţie de siguranţa pe care o oferă.

Raportul elaborat de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava evidenţiază faptul că în judeţ sunt 428 de şcoli cu risc minim, 49 de şcoli cu risc mediu şi 10 unităţi de învăţământ cu risc ridicat.

Cele mai multe şcoli cu risc minim, şi anume 328 de unităţi de învăţământ, sunt şcolile generale. Urmează apoi grupurile şcolare, 43 dintre ele prezentând risc minim pentru elevi şi profesori. În ceea ce priveşte liceele, 12 dintre ele prezintă risc minim. Tot risc minim prezintă şi cinci şcoli speciale din judeţ.

34 de şcoli generale din judeţ un grad de risc mediu, iar la această clasificare se mai adaugă 10 grupuri şcolare şi cinci licee.

27 de elevi infractori

La capitolul şcoli cu risc ridicat, au fost identificate 10 asemenea instituţii de învăţământ, patru dintre ele fiind patru licee, trei grupuri şcolare, două şcoli generale şi o şcoală specială.

În ceea ce priveşte infracţionalitatea înregistrată în zona unităţilor de învăţământ în semestrul al doilea, anul şcolar trecut, au fost constatate 49 de infracţiuni, cu urmărirea penală începută.

Dintre acestea, 31 de infracţiuni au fost comise în incinta şcolilor şi 18 infracţiuni au fost comise în afara şcolilor, dar de către elevi.

Un număr de 27 de infracţiuni au fost comise de elevi, în timp ce 10 elevi au fost victime ale infracţiunilor comise.

Pe raza judeţului Suceava există 382 de şcoli generale şi licee care nu au asigurată paza. Doar 18 unităţi de învăţământ din judeţ sunt dotate cu sisteme de alarmă moderne şi 10 unităţi de învăţământ cu sisteme de supraveghere video.

PD-L a dat ieri în judecată PSD

Procesul partidelor de opoziţie. După ce PSD le-a cerut celor de la PD-L să elibereze sediul pe care PD l-a ocupat începând cu anul 2003, războiul dintre cele două formaţiuni politice s-a mutat cu arme şi bagaje în instanţă.

PD-L contestă acum modul în care s-a efectuat tranzacţia în urma căreia PSD a cumpărat de la Primăria Suceava sediul din strada Meseriaşilor, nr. 2, iar în acţiunea civilă depusă la Judecătorie se menţionează că la mijloc ar putea fi şi probleme mult mai grave, de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Acţiunea, care vizează constatarea nulităţii absolute a actului de vânzare-cumpărare întocmit pe 23 mai 2003, a fost introdusă de avocatul PD-L, Radu Ursu, care deţine şi funcţia de prim-vicepreşedinte al acestei formaţiuni politice.

În motivarea acţiunii, se arată că PD-L este succesorul de drept al Partidului Democrat, şi, în consecinţă, „avem calitate de persoană interesată, căci din suprafaţa de 330,40 mp vândută pârâtei (n.r. – PSD), face parte şi suprafaţa de 91,08 mp, sediu care ni se cuvine a fi vândută nouă”.

Motivele invocate de PD-L

Potrivit reprezentanţilor PD-L, pentru constatarea nulităţii actului de vânzare-cumpărare dintre Primăria Suceava şi PSD, există cel puţin trei motive.

„Tranzacţia este încheiată sub forma unui înscris sub semnătură privată, care nici nu poate fi înscris în cartea funciară şi care nu ne este opozabil, în calitate de terţi, având doar putere între părţi, iar legea interzice sub sancţiunea nulităţii orice vânzare de imobile altfel decât în formă autentică”, se arată în acţiunea depusă de PD-L la Judecătoria Suceava.

Pe de altă parte, Radu Ursu crede că şi preţul cu care PSD a cumpărat sediul din centrul municipiului Suceava este ridicol, doar 162 de milioane de lei vechi, fără TVA.

„La acea vreme, un spaţiu identic în centrul oraşului valora 5 miliarde de lei vechi, ceea ce denotă că statul a fost păgubit cu bună ştiinţă, prin fixarea acestui preţ. De altfel, preţul s-a fixat şi încasat la puţin timp după apariţia Legii 90/2003, însă înainte de publicarea normelor metodologice de aplicare, tocmai pentru a se evita calcularea preţului în baza normelor care prevedeau reevaluarea imobilului, ceea ce nu s-a făcut, spaţiile fiind nereevaluate”, se specifică în motivarea acţiunii.

Din acest motiv, reprezentanţii PD-L spun că intenţionează să depună o plângere penală şi la DNA, în legătură cu eventuala săvârşire a unor fapte de corupţie.

Al treilea motiv invocat de Radu Ursu este că vânzarea s-a realizat cu o clauză ilicită.

Răspunsul PSD

Reprezentanţii PSD consideră însă că toate aceste motive invocate de PD-L nu au nici un suport real.

„Norma generală prevede că orice contract în formă autentică este valabil doar în cazul tranzacţiilor cu terenuri, nu şi în cazul clădirilor. În ceea ce priveşte achiziţionarea la un preţ subevaluat a spaţiului de pe strada Meseriaşilor, nr. 2, este un alt aspect fals. Legea 90/2003 prevede că vânzarea spaţiilor către partidele politice se face la preţul de inventar, şi, drept urmare, preţul plătit este corect. Din punctul nostru de vedere tranzacţia s-a derulat respectând întru totul legile”, a declarat Bogdan Filip, juristul care reprezintă PSD în acest caz.

Lanţ gros pe uşa fostului sediu al PD

Dacă juriştii au bătăliile lor, în sălile de judecată, războiul nu se rezumă doar la acest aspect.

În cursul zilei de ieri, pe uşa fostului sediu al Partidului Democrat a apărut un lanţ gros şi un lacăt, instalat cel mai probabil de reprezentanţii PSD.

Pe aceeaşi uşă se mai găseşte şi o bandă de culoare roşie, cu ştampile la capete, care se doreşte a fi un fel de sigiliu.

Aproape 70 de crime, violuri şi bătăi au fost comise la beţie

Minţi smintite de rachiu

Consumul excesiv de alcool în rândul sucevenilor provoacă îngrijorarea autorităţilor judeţene.

Colegiul Prefectural a analizat, la întrunirea de miercuri, un raport al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, din care reiese că, anul trecut, 67 infracţiuni grave au fost comise pe fondul consumului de alcool: 12 vătămări corporale grave, 25 tâlhării, 15 violuri, 5 tentative de omor şi 10 omoruri.

De asemenea, Serviciul Poliţiei Rutiere a reţinut 428 de permise de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice.

O altă statistică arată că, în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2007, la Spitalul de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava au fost internaţi 131 de consumatori de alcool, din care 114 bărbaţi şi 17 femei. Aceştia au prezentat tulburări mentale şi de comportament provocate de consumul de alcool -intoxicaţie acută, sindrom de dependenţă, sindrom de sevraj cu sau fără delir şi nu de puţine ori au agresat cadrele medicale de la Unitatea de Primire a Urgenţelor sau de la Terapie Intensivă, atunci când a fost necesară internarea lor în această secţie.

Oficial în Suceava sunt doar 20 de consumatori şi traficanţi de droguri

Îngrijorătoare este şi situaţia traficului şi consumului de droguri. Anul trecut, cu ocazia acţiunilor şi controalelor făcute de efectivele Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate, la nivelul IPJ Suceava, au fost confiscate 7,13 g haşiş, 10.430 de comprimate şi 174 de fiole cu subtanţe stupefiante.

Două persoane au fost cercetate în stare de arest şi 18 în stare de libertate pentru trafic şi consum de droguri, iar în privinţa vârstei, 11 aveau vârsta între 21-29 ani, 7 peste 30 de ani, una cu vârsta între 18-20 ani. Printre cei cercetaţi a fost şi un minor.

Chiar dacă cifrele oficiale arată că în judeţ nu sunt decât 20 de consumatori şi traficanţi de droguri, iar până nu demult autorităţile considerau Suceava doar ca zonă de trafic pentru droguri, acum acestea urmăresc cu seriozitate apariţia consumatorilor, cu toate implicaţiile acestui fenomen, de la sfera medicală până la cea infracţională.

Ceauşescu, comemorat la 90 de ani

Nostalgie

Fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu este viu. Cel puţin în spirit, aşa că în fiecare an este comemorat/sărbătorit de o mână de câmpulungeni, care încă mai cred în valoarea lui de simbol al unui sistem. Anul 2008 nu face excepţie, iar celebrarea defunctului are loc, ca de fiecare dată, pe 26 ianuarie.

Vicepreşedintele naţional şi liderul judeţean sucevean al PSU, Vasile Bostaca, ne-a comunicat că la sediul acestui partid din municipiul Câmpulung Moldovenesc are loc, pe 26 ianuarie, la ora 12, o reuniune specială dedicată lui Nicolae Ceuşescu.

Bostaca a ţinut să sublinieze caracterul special al manifestării, prilejuit de faptul că „este vorba despre împlinirea a 90 de ani de la naşterea lui Nicolae Ceuşescu, o cifră rotundă care se cere marcată cum se cuvine”.

În consecinţă, sucevenii care vor fi prezenţi la şedinţa solemnă a PSU de la Câmpulung Moldovenesc vor asista la o trecere în revistă a perioadei în care ţara a fost condusă de Nicolae Ceauşescu şi a „realizărilor perioadei în care cârma ţării era ţinută cu mîna fermă a unui om priceput”.

Pe baza informării prezentate, a fost programată şi o dezbatere pe teme de actualitate, menită să lămurească în ce domenii electoratul de stânga a fost profund dezamăgit de ceea ce s-a făcut în ultimii 18 ani, prin comparaţie cu organizarea anterioară.

„Vreau să fie foarte clar, noi nu îl idolatrizăm pe Ceauşescu, ca persoană, nu ne închinăm la o imagine a unui om. Dar marcăm personalitatea sa pentru că noi îl considerăm simbolul unui sistem şi printre cei mai patrioţi conducători pe care i-a avut România vreodată”, a specificat liderul PSU.

Bostaca a mai precizat că şi la nivel naţional, evenimentul va fi marcat de conducerea de la Bucureşti, în mod simbolic, prin deplasarea la „presupusul mormânt” al lui Nicolae Ceuşescu, depunere de coroane şi susţinerea unor alocuţiuni.

Diagnostice suspecte pe certificatele de concediu medical

Ajutaţi să se îmbolnăvească

Veridicitatea diagnosticului pus de medici pe certificatele de concedii medicale face obiectul unei părţi semnificative din reclamaţiile care ajung pe adresa Casei de Asigurări de Sănătate Suceava.

Aproape zilnic, la această instituţie sosesc sesizări din partea angajatorilor din judeţ, prin care se contestă verdictul dat de doctori în cazul unor salariaţi declaraţi bolnavi.

„Angajatorii spun că diagnosticele înscrise pe certificatele de concedii medicale nu sunt reale. Noi nu avem competenţă în rezolvarea acestor reclamaţii, motiv pentru care le trimitem la Colegiul Judeţean al Medicilor” arată şeful CAS Suceava, dr. Cristina Iordăchel, cu precizarea că soluţia pentru stoparea acestui fenomen ar fi realizarea unei colaborări între angajator şi un medic care să verifice şi să supervizeze concediile medicale.

Sancţiuni pentru concedii medicale ilegale sau refuz nejustificat de plată

Un alt neajuns care stârneşte nemulţumiri îl reprezintă completarea eronată a concediilor medicale, care împiedică Casa de Asigurări de Sănătate să facă decontarea lor.

„Există medici care persistă în aceeaşi greşeală de luni de zile, în zeci de concedii medicale. Cele mai mari probleme apar la spitale, la externare. Se dau, de exemplu, mai multe zile de concediu decât prevede maximul pentru o anumită afecţiune, iar din păcate noi nu putem face decontarea. Aceste certificate sunt ca nişte facturi, care nu sunt corect completate şi pe care noi nu avem dreptul să le modificăm. Le returnăm medicului şi astfel se pierde timp purtând corespondenţă. Trimitem mereu adrese scrise sau dăm amenzi spitalului, dar medicii continuă să nu respecte legea. Nici nu cred că situaţia se va reglementa deoarece sancţiunile se aplică unităţii spitaliceşti şi nu se răsfrâng asupra medicilor. Conducerile spitalelor sunt cele care ar trebui să-i tragă la răspundere şi să-i determine să le completeze corect”, specifică dr. Cristina Iordăchel.

În 2007, la CAS Suceava s-au înregistrat 40 de acţiuni de control la medicii care au eliberat concedii medicale, verificările fiind întreprinse la sesizarea angajatorilor. Alte 3 acţiuni de control au fost efectuate la persoanele juridice, la sesizarea asiguraţilor. În cazul medicilor, au fost aplicate 16 sancţiuni, din care 4 avertimente şi 12 amenzi contravenţionale, pentru nerespectarea prevederilor legale privind modul de acordare a concediilor medicale şi de eliberare a certificatelor de concedii medicale.

În cazul angajatorilor, a fost aplicat un avertisment pentru refuzul nejustificat de plată a indemnizaţiilor, la termenul prevăzut de legislaţia în vigoare.

Ruinele ROMUPS, invadate de căutătorii de “comori”

Ţiganii suceveni au pus stăpânire pe ruinele fostului ROMPUS – întreprinderea ce producea utilaje şi piese de schimb.

Comorile “vânate” de ei sunt bucăţile de fier, contorsionate sub maldărele de moloz rămase după dărâmarea clădirilor, în care scormonesc cu târnăcoape şi baroase, dar şi cu mâinile goale.

Fierul e pâinea lor. Pe fiecare kilogram de fier pe care reuşesc să-l adune, obţin de la centrele de colectare 0,6 lei, bani munciţi. Pentru bani au venit de dimineaţă, cu căruţele trase de gloabe înfometate, care se uită disperate după un colţ de iarbă printre mormanele de moloz. Pentru banii pe care îi pot obţine într-o zi, din vânzarea a câteva zeci de kilograme, dau la târnăcop până îi dor muşchii şi îşi rup unghiile în colţurile ascuţite ale bolovanilor de ciment, din care smulg preţioasele bucăţi de metal.

Claca şatrei

“Nu avem de pe ce trăi. Aici măcar avem pâinea asigurată. Şi aşa vor să scape de tot fierul şi molozul asta”, spune un ţigan bătrân din Şcheia, care, retras de ceilalţi, face echipă bună cu baba lui, care-i ţine sacul, pentru a aduna fiecare bucăţică.

Grosul fierului se găseşte în locurile mai îndepărtate de poarta unităţii, acolo unde nu au ajuns primele echipe de scormonitori. Acolo s-a stabilit ceata cea mare. Unul lângă altul, bărbaţi şi femei, dau cu barosul într-o platformă betonată, pe care trebuie să o facă ţăndări să adune barele mari de fier-beton care fac parte din structura de rezistenţă.

Când oboseşte câte unul, se trage pe margine şi locul lui e luat de cei care până atunci au cărat fierul extras spre căruţele înşirate în apropiere.

E la fel ca la clacă - multă muncă, dar şi multă vorbă. Ba o glumă, ba o remarcă mai usturătoare, ba sporovăitul femeilor, atunci când barosul le oboseşte de tot braţele, fiecare îşi aduce aportul la bunăstarea şatrei.

Devoratorii de fier

Din când în când, câte o căruţă plină ochi cu fier pleacă în viteză către centrul de colectare, dar sunt destule care să îi ia locul.

Unii, mai avuţi, vin direct cu maşina, de obicei Dacii vechi – au dat calul pe caii putere.

Până acum, frigul i-a ţinut în case, la căldurică. Cum a dat soarele, au apărut ca ciupercile după ploaie. Zvonul „comorilor” ce pot fi adunate dintre ruinele întreprinderii s-a răspândit în mai multe sate, deşi predomină cei din Şcheia, Pătrăuţi şi Iţcani, care sunt mai aproape.

Trei tineri, din Iţcani, au găsit sub moloz o gură de canalizare – o adevărată mină de aur pentru ei. De aproape o oră se chinuie să o dezmembreze, pentru că bucăţile mari şi grele, de fontă, le pot aduce bani frumoşi. Fac cu rândul la baros, iar scânteile sar ca de pe cremene. Sunt începători, dar se descurcă bine - căruţa le e aproape plină.

În peisajul selenar al platformei întreprinderii rase cu buldozerele, ţiganii căutători de fier par a fi o colonie de furnici, în căutarea hranei. Se hrănesc cu fier – coloana vertebrală a unei industrii care a asigurat cândva hrana a mii şi mii de suceveni.

Autoturism “înghiţit” de o groapă capcană la ieşirea din Suceava

Inconştienţă şi nesimţire. Un sucevean a fost la un pas de accident, după ce autoturismul Dacia cu care mergea spre Fălticeni a intrat cu botul într-o groapă imensă, adâncă de mai bine de un metru şi cam tot atâta de lată, lăsată nesemnalizată, pe marginea drumului.

Constantin Topârjan, profesor emerit de sport şi antrenor de lupte greco-romane, fost director al CSM Suceava, circula miercuri seara, în jurul orei 20, pe drumul european E85, spre Fălticeni, când a avut loc incidentul de pe urma căruia a scăpat teafăr, doar cu o sperietură pe cinste, dar şi cu maşina boţită.

“La scurt timp după ce am ieşit din Suceava, un tir care venea din faţă a intrat în depăşire, intrând pe banda pe care eram eu, încât, pentru a-l evita, am virat uşor la dreapta. Noroc că nu aveam viteză, că mă duceam cu totul în groapă. Ar fi fost o nenorocire”, povesteşte Constantin Topârjan, supărat că cei care sunt responsabili de drum, ori cei care au făcut acea groapă, nu s-au deranjat deloc să o şi semnalizeze.

“Sunt oameni bătrâni şi copii care circulă pe acolo. Mai ales seara, nu ai cum să vezi groapa, te duci în ea garantat. Şi când eram acolo, cu maşina în groapă, a trecut o bătrână care mi s-a plâns că şi ea a fost la un pas de a cădea, după ce s-a ferit de o maşină”, povesteşte antrenorul de lupte, care a fost nevoit să lase maşina cu botul în groapă, peste noapte, după ce nici Poliţia sau o firmă de tractări auto nu a venit să îl ajute.

Amenajări lipsă, ori făcute în bătaie de joc

Conform inspectorilor Primăriei Suceava, care s-au deplasat la locul incidentului, pentru a vedea de unde a apărut acel crater imens pe marginea drumului E85, cea mai mare parte din vină o au cei care au construit în zonă sedii de firmă şi locuinţe, fără a respecta autorizaţiile de urbanism emise, prin care ar fi trebuit să facă şi un sistem de colectare şi dirijare a apelor pluviale.

“Anul trecut am trimis avertizări celor care au construit imobile în zonă, pe partea dreaptă a drumului spre Fălticeni, să îşi amenajeze rigole şi canale de scurgere a apei, pentru că riscă să afecteze structura drumului. După cum se vede, prea puţini sunt cei care s-au conformat, pentru că doar unii au săpat şanţ, dar e inutil, câtă vreme nu are continuitate şi la ceilalţi, până la pod. Apa s-a tot adunat, mai ales după topirea zăpezilor, a băltit acolo şi a săpat acea groapă”, a declarat şeful Serviciului de reparaţii străzi, Ştefan Vasincu.

Cu siguranţă, de existenţa acelei gropi se mai fac vinovate şi alte persoane, câtă vreme tot pământul scos din acel crater imens era depozitat alături.

Ca primă măsură, ieri urma să fie semnalizată prezenţa gropii, pentru ca şi alţi şoferi sau pietoni să nu se prăbuşească în ea, urmând ca astăzi să fie trimisă acolo o echipă de la o firmă de reparaţii stradale, care să se ocupe de astuparea acesteia.

Dacă cei care s-au grăbit să îşi ridice în zona respectivă tot felul de sedii de firmă şi locuinţe nu vor binevoi să respecte legea şi să ia măsuri ca apa adunată de pe urma ploilor şi a zăpezilor topite să fie colectată şi transportată către o zonă sigură, drumul european E85, principala poartă de intrare în Suceava dinspre Iaşi, va reprezenta un pericol permanent, oricând, alte gropi, la fel de mari, ori chiar mai mari, putând apărea la orice oră din zi sau din noapte.