Nechifor, îngrijorat de scăderea populaţiei României

Involuţie demografică

Prim- vicepreşedintele organizaţiei judeţene Suceava a PSD, europarlamentarul Cătălin Nechifor, trage un semnal de alarmă vizavi de scăderea populaţiei României, ceea ce, în opinia lui, va crea mari probleme pe piaţa muncii. Nechifor a arătat că potrivit datelor Oficiului European de Statistică- EUROSTAT, populaţia României a scăzut cu 4,5% în ultimii zece ani, adică un milion de locuitori, de la 22,5 milioane la 21,5 milioane. „Este un lucru foarte trist pentru România, o ţară care se află în dezvoltare, cu o creştere economică susţinută şi care riscă în următorii ani să rămână cu o populaţie mică, subdimensionată faţă de potenţialul economic şi social şi cu o populaţie foarte îmbătrânită”, a spus Nechifor. Europarlamentarul social democrat a menţionat că, în condiţiile în care se menţine acest ritm de scădere demografică, în 2025 populaţia României va ajunge la 16 milioane de locuitori. Datele EUROSTAT, a subliniat Nechifor, arată că România se află pe locul patru în Uniunea Europeană, ca ritm de descreştere a populaţiei fiind depăşită de Bulgaria, Letonia şi Lituania. „Foarte multe state europene reuşesc în prezent să-şi crească numărul populaţiei. Cipru a avut o evoluţie pozitivă demografică de 16,9% urmat de Luxembourg cu 14,2%. Din date neoficiale- pentru că din păcate Departamentul pentru românii de pretutindeni nu are date oficiale -putem estima că în prezent au emigrat circa patru milioane de români, care s-au stabilit în UE şi SUA. Dintre aceştia cel puţin un milion sunt fără forme legale de şedere în ţările respective”, a spus Nechifor. El a subliniat că Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie propune ca soluţie de rezolvare a acestei probleme privind evoluţia demografică a României atragerea de muncitori din ţări cu profil cultural apropiat, calificarea şi recalificarea forţei de muncă disponibile, în special a femeilor din mediul rural.

Onofrei a câştigat procesul pentru reinstalarea în funcţia de prefect

Victorie parţială

Orest Onofrei, actualul subprefect al judeţului Suceava, a avut câştig de cauză în instanţă în procesul pe care l-a intentat Ministerului Internelor şi Reformei în Administraţie. Curtea de Apel Suceava a admis acţiunea lui Onofrei, care a contestat schimbarea din funcţie, numai că decizia nu este executorie, şi poate fi atacată cu recurs de reprezentanţii MIRA.

Orest: „Guvernul a greşit, iar instanţa a corectat această greşeală”

Curtea de Apel Suceava s-a pronunţat ieri în dosarul Orest Onofrei versus Ministerul Internelor şi Reformei în Administraţie. Judecătorii au considerat că motivele pentru care Orest Onofrei a fost schimbat din funcţie nu sunt legale şi, în consecinţă, au admis acţiunea introdusă în instanţă. Decizia de ieri nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în termen de 15 zile de la comunicare.

Contactat telefonic, Orest Onofrei, care momentan ocupă funcţia de subprefect al judeţului Suceava, a declarat că este o decizie “normală”.

„Ştiam că Guvernul a greşit, iar instanţa a corectat această greşeală. A fost un proces echitabil şi derulat într-un timp rezonabil. După ce instanţa mi-a dat dreptate mă aştept ca reprezentanţii MIRA să nu mai conteste decizia şi să o pună în aplicare”, a precizat Onofrei.

Schimbat pentru „eficientizarea activităţii”

Orest Onofrei a fost schimbat din funcţie în baza Hotărârii de Guvern 388 din 2008. Motivul oficial invocat de Executiv este „eficientizarea activităţii administraţiei publice locale”, dar Orest Onofrei consideră că pe durata îndeplinirii mandatului de prefect, în perioada 7 ianuarie 2005 – 14 aprilie 2008, s-a achitat de toate sarcinile care derivă din această funcţie.

„Nu am reuşit să determin situaţiile excepţionale care necesitau coordonarea unor situaţii complexe, pe care nu aş fi fost în stare să le gestionez ca prefect şi care au determinat aplicarea principiului mobilităţii în funcţie, în ceea ce mă priveşte. Din acest motiv cred că HGR 388/2008 nu îndeplinea condiţiile legale, fapt ce s-a demonstrat în justiţie”, a explicat Onofrei.

El a ţinut să spună că înainte de a fi trecut din funcţia de prefect în cea de subprefect, Guvernul i-a catalogat activitatea drept bună şi foarte bună, aşa încât nu exista nici un motiv pentru a fi schimbat.

Băişanu nu comentează

Alexandru Băişanu, cel care l-a înlocuit pe Orest Onofrei în funcţia de prefect, nu a dorit să comenteze decizia instanţelor de judecată.

Este greu de crezut însă că în perioada următoare se va schimba ceva în actuala structură de conducere a Prefecturii Suceava, respectiv Băişanu – prefect, Onofrei – subprefect, mai ales că cei doi vor candida pentru partide diferite pentru un loc în Parlamentul României.

Aşa încât, este de aşteptat ca MIRA să atace cu recurs decizia Curţii de Apel Suceava dar, cu siguranţă, o hotărâre definitivă va fi dată în preajma alegerilor generale, dacă nu chiar după.

Flutur ceartă guvernul că a întârziat „nepermis de mult” alocarea banilor pentru calamităţi

Preşedintele democrat liberal al Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a criticat guvernul liberal pentru că a întârziat „nepermis de mult” alocarea fondurilor necesare pentru refacerea infrastructurii de drumuri şi poduri afectate de inundaţiile de la finele lunii iulie.
Flutur s-a arătat nemulţumit şi de faptul că, din cele 60 de milioane de lei aprobate prin hotărâre de guvern, în final, la Suceava au ajuns doar 36 de milioane de lei, în condiţiile în care solicitările făcute de autorităţile sucevene se ridică la peste 300 de milioane de lei.
„Necesarul pentru infrastructură este de 300 de milioane de lei, 200 de milioane pentru drumurile comunale şi 100 de milioane pentru drumurile judeţene, iar noi am primit acum doar 10% din cât aveam nevoie. La două luni de la inundaţii s-a întârziat nepermis de mult alocarea banilor. Consiliul Judeţean, primăriile au încercat prin forţe proprii şi au demarat o serie de lucrări pentru deblocarea unor zone, dar cred că guvernul are responsabilitatea totală pentru că a întârziat exagerat de mult cu alocarea resurselor necesare”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean.

Număr record de amenzi şi permise de conducere reţinute

O acţiune de control în trafic a Serviciului de Poliţie Rutieră Suceava, desfăşurată la finele săptămânii trecute, s-a soldat cu aplicarea unui număr record de amenzi şi cu foarte multe permise de conducere reţinute. Dacă de obicei acţiunile de control în trafic de sâmbătă şi duminică se soldau cu cel mult 500 de amenzi, şi erau reţinute patru-cinci permise, în urma acţiunii de pe 6 şi 7 septembrie au fost aplicate 617 sancţiuni contravenţionale, iar 15 şoferi şi-au pierdut dreptul de a conduce.
Aproape 300 dintre amenzi au fost date şoferilor surprinşi de radare cu viteză peste limitele legale, 152 au fost aplicate pentru lipsa centurii de siguranţă, 12 pentru defecţiuni tehnice etc. Poliţiştii şi-au îndreptat atenţia şi spre ceilalţi participanţi la trafic, fiind amendaţi opt pietoni, opt biciclişti, patru căruţaşi şi 36 de motoscuterişti.
Şoferii rămaşi fără permis de conducere au fost sancţionaţi pentru consum de alcool, viteză excesivă, depăşire neregulamentară, trecere pe culoarea roşie a semaforului, ori neacordare de prioritate.

Vacanţă prelungită cu o lună, pentru sute de preşcolari

Peste 500 de preşcolari din municipiul Suceava, înscrişi la grădiniţa Prichindelul şi la Grădiniţa cu Program Prelungit „Aşchiuţă” vor avea vacanţa de vară mai lungă decât colegii lor de la alte unităţi de învăţământ. Este vorba despre o lună în plus de vacanţă, copiii putând începe cursurile abia la jumătatea lunii octombrie, din cauză că lucrările de construcţie sau reabilitare a grădiniţelor nu au fost terminate până în momentul de faţă şi sunt imposibil de finalizat până la începutul anului şcolar.

Inspectorul şcolar general Petru Carcalete a precizat că lucrările au fost întârziate din cauza lipsei de fonduri de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Situaţia este cunoscută şi de ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, care a declarat duminică la Suceava că „se vor acorda acei bani, şi până la jumătatea primului semestru lucrările se vor finaliza”.

Directorii de şcoli, controlaţi dacă declară toate posturile vacante

Directorii instituţiilor de învăţământ preuniversitar din judeţ au intrat în atenţia inspectorului şcolar general adjunct Daniel Hrenciuc. Acesta a precizat că va urmări foarte atent raportările directorilor în ceea ce priveşte situaţia posturilor vacante din şcoli, pentru ca aceştia să nu ascundă catedrele vacante şi să încadreze ulterior, în aceste funcţii, cadre didactice preferate de ei.

Hrenciuc a mai precizat că a depistat recent un asemenea caz, atunci când un cadru didactic din Piatra Neamţ a solicitat un post la o şcoală din mediul rural din Suceava. Când cadrul didactic a cerut directorului aprobare pentru a lua acel post, i s-a comunicat că postul nu este vacant. Hrenciuc a spus însă că „la scurt timp după aceasta, directorul mi-a trimis o listă cu situaţia catedrelor la acea şcoală, postul cu pricina era vacant, iar directorul avea deja o persoană pregătită care să-l ocupe”. Hrenciuc a precizat că nu a aprobat propunerea acelui director şi că va da catedra cadrului didactic din Piatra Neamţ care a solicitat detaşarea.

Prefectul va cere demisia primarilor care nu vor finaliza la timp reconstrucţia caselor

Prefectul Alexandru Băişanu a anunţat ieri că va cere demisia de onoare a primarilor care nu vor termina la timp, adică până la data de 1 decembrie a.c., reconstrucţia caselor distruse de inundaţiile de la finele lunii iulie.
Prefectul a lansat avertismentul astăzi, într-o conferinţă de presă, când i-a ameninţat pe primari şi cu amenzi.
„Voi supraveghea conform legislaţiei în vigoare aceste activităţi şi, acolo unde va fi cazul, voi apela la acele amenzi pe care le poate da Prefectura prin Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă pentru cei care nu-şi fac datoria la reconstrucţia localităţilor, pentru refacerea de după inundaţii”, a spus Băişanu.

PD-L contestă sprijinul declarat al PSD pentru agricultori

Democrat liberalii suceveni contestă declaraţiile liderilor PSD cu privire la intenţiile pe care acest partid le are pentru a sprijini agricultorii din România. Deputatul PD-L de Suceava Romică Andreica a precizat că preşedintele PSD, Mircea Geoană, a anunţat că social democraţii vor sprijini dezvoltarea agriculturii, comportamentul acestora în ultimii ani contrazice aceste afirmaţii.
Andreica a dat ca exemplu un proiect de lege iniţiat de el, colegul său Dumitru Pardău şi Gheorghe Flutur, în perioada când acesta era senator, şi care viza reducerea accizei la motorina destinată agriculturii.

Mii de consumatori fără energie electrică, din cauza unei firme de construcţii

Mii de consumatori de energie electrică din zona centrală a oraşului Vatra Dornei au stat ieri, mai bine de jumătate de oră, fără curent electric. Cauza acestei întreruperi a fost ruperea unui cablu electric de 20 de kilovolţi, de către un utilaj aparţinând firmei STRABAC, care efectua săpături la o lucrare de canalizare din oraşul Vatra Dornei.

Şcoala de Arte „Ion Irimescu”, rampă de lansare pentru tinere talente

Şcoala Populară de Arte „Ion Irimescu” Suceava face înscrieri pentru noul an şcolar 2008-2009, care va începe pe 15 septembrie, la cele 21 de secţii deschise în municipiul Suceava şi 9 secţii externe, în localităţile Vicovu de Jos, Cajvana, Stroieşti, Ciocăneşti, Rădăuţi, Solca, Izvoarele Sucevei, Berchişeşti, Poiana Stampei.

La cursurile Şcolii Populare „Ion Irimescu” se pot înscrie copii şi tineri talentaţi, cu vârsta cuprinsă între 7 şi 35 de ani. Examenul de selecţie va avea loc sâmbătă, 13 septembrie, între orele 9:00 - 13:00, la sediul şcolii, de pe strada Universităţii. Taxa de înscriere este de 30 de lei. Persoanele care vor să se iniţieze sau să se perfecţioneze în domeniul artistic pot opta pentru muzică, coregrafie, arte plastice, foto, film, video, obiceiuri şi meşteşuguri.

Nici o medie de 10 la a doua sesiune a bacalaureatului

Nici un concurent al celei de-a doua sesiuni a bacalaureatului din acest an nu a reuşit să promoveze examenul cu medie maximă. Mai mult, şi numărul notelor de zece obţinute de concurenţi la probele din examen a fost mic, numai 65 de candidaţi obţinând aceste rezultate.Dacă în prima sesiune a examenului de bacalaureat din acest an, cinci absolvenţi de liceu din Suceava au atins performanţa de a finaliza examenul cu media 10, la cea de-a doua sesiune a examenului, media cea mai mare aparţine unui candidat sirian, care a promovat bacalaureatul cu nota 9,68.

Onofrei spune că Băişanu şi-a pus mandatul de prefect la dispoziţia sa

Subprefectul judeţului Suceava, Orest Onofrei, consideră că prefectul Alexandru Băişanu şi-a asumat un risc atunci când l-a nominalizat să se ocupe direct de monitorizarea, gestionarea şi organizarea lucrărilor de reconstrucţie a caselor şi infrastructurii distruse de inundaţii. Onofrei a precizat că această nominalizare îl onorează, însă a adus aminte că premierul României, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat că persoanele responsabile de reconstrucţia caselor şi a infrastructurii, respectiv secretarii de stat şi prefecţii, trebuie să se preocupe de rezolvarea acestor probleme, sub sancţiunea demiterii din funcţie.

Şantiere în şcolile inundate

În aşteptarea banilor

Cu doar două săptămâni înainte de începerea noului an şcolar, unele instituţii de învăţământ din judeţ sunt încă în şantier, iar lucrările de reabilitare şi igienizare încă nu au fost finalizate.
Situaţia cea mai grea o au acele instituţii de învăţământ afectate de inundaţiile de la sfârşitul lunii iulie, care nu au primit încă nici un leu de la Guvern pentru a executa reparaţiile necesare şi pentru a-şi putea primi elevii în clase pe 15 septembrie.
Nici banii promişi de la fundaţii, alte instituţii sau organizaţii nu au ajuns încă în şcolile afectate de furia apelor, iar directorii şcolilor spun că au primit doar promisiuni de ajutorare.

Nici o grădiniţă în Vicovu de Jos
26 de instituţii de învăţământ din judeţ, şcoli şi grădiniţe, au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, iar în patru localităţi, începerea anului şcolar stă sub semnul întrebării, dat fiind faptul că şcolile şi grădiniţele nu au fost încă reparate şi reamenajate.
Inspectorul şcolar general Petru Carcalete a declarat că preşcolarii şi o parte din elevii din Ulma, Straja, Brodina şi Vicovu de Jos riscă să nu poată începe noul an şcolar pe 15 septembrie, la fel ca restul elevilor.
Instituţiile de învăţământ din aceste localităţi sunt deteriorate, fondurile necesare reparaţiilor sunt insuficiente, iar o grădiniţă din Ulma, şcoala primară din Brodina, o grădiniţă din Straja şi două grădiniţe din Vicovu de Jos nu sunt pregătite pentru începerea noului an şcolar.
La ora actuală, în localitatea Vicovu de Jos nu mai există nici o grădiniţă din cele trei care funcţionau anul trecut. Două dintre ele au fost deteriorate de inundaţii, iar una a fost retrocedată către vechiul proprietar.
„Am închiriat o casă particulară, plătim chirie 200 de euro pe lună şi copiii vor face grădiniţa acolo, pentru că altă soluţie nu avem”, a declarat directorul şcolii din Vicovu de Jos, Vasile Petruneac. Totodată, o altă grupă de grădiniţă va funcţiona în incinta Şcolii „Ion Vicoveanu” din localitate.

Şcoală din anul 1910, niciodată reparată capital
Nici starea Şcolii „Ion Vicoveanu” nu este una foarte bună, şi aceasta fiind puternic lovită de ape. „Şcoala a fost o insulă într-o mare de ape”, a declarat directorul Petruneac. Acesta a spus că timp de două zile temelia şcolii a stat sub ape, ceea ce a afectat rezistenţa construcţiei, având în vedere că este vorba despre o clădire construită în anul 1910 şi care nu fost niciodată reparată capital.
Parterul clădirii a fost de asemenea plin de apă, iar directorul şcolii a declarat că tot ce s-a făcut până acum a fost evacuarea apei, iar după ce pardoseala s-a uscat, clasele au fost date cu var.
Nici acoperişul şcolii nu a scăpat nevătămat după ploile puternice. „Acoperişul a fost afectat şi am avea nevoie de aproape un miliard de lei vechi numai pentru repararea lui”, a mai adăugat directorul Vasile Petruneac.
Pentru că în zilele cu ploaie apa ajunge în podul şcolii şi se infiltrează în plafonul claselor de la ultimul nivel al clădirii, Vasile Petruneac a fost nevoit să umple podul de lighene şi vase în care să se adune apa. „Am pus vase ca să nu ude tot plafonul, însă mai curge şi pe lângă. Poate afecta instalaţia electrică şi există chiar riscul unui scurt circuit”, a mai precizat Vasile Petruneac.
Şcoala „Ion Vicoveanu” poartă amprentele ultimelor inundaţii şi pereţii exteriori încă nu s-au uscat pe porţiunile de pe care apa s-a retras după mai multe zile.
Directorul instituţiei de învăţământ a declarat că, deşi situaţia nu este una bună, deşi şcoala a suferit mult de pe urma inundaţiilor, s-a încercat igienizarea pentru noul an. „Totul s-a făcut din banii pe care îi aveam noi, cu femeile de serviciu din şcoală şi cu nişte oameni trimişi de primărie. În rest, nu am primit nimic, nici un ban, deşi au venit rând pe rând, au promis că ne ajută şi cu atât am rămas”, a mai zis Vasile Petruneac.

Moloz la grădiniţa din Straja
Şi la Straja, grădiniţa din localitate a fost inundată la sfârşitul lunii iulie. În momentul de faţă, clădirea Grădiniţei cu Program Normal nr. 3 din localitate este dezafectată, iar curtea instituţiei şi fostele săli de clasă sunt pline de moloz.
O altă clădire de grădiniţă se află în construcţie, iar directoarea şcolii, Elena Bodnărescu, a declarat că până la 15 septembrie sunt promisiuni că lucrările se vor finaliza. „Am cumpărat parchet, tâmplăria termopan am primit-o de la primărie, mai avem nevoie de o sobă şi avem promisiuni că o să putem intra în clădire la începutul anului şcolar”, a spus directoarea.
În ceea ce priveşte fondurile primite după inundaţii de la autorităţi sau fundaţii, directoarea Bodnărescu a spus că a primit sprijin doar de la primărie.
La Ulma, lucrările de reabilitare a şcolii afectate de inundaţii au început de doar două zile. Directorul şcolii, Gheorghe Boghian, a spus că „şcoala va fi în lucru cel puţin trei luni de zile, iar elevii vor începe anul în şantier”. Reabilitarea clădirii este efectuată de Fundaţia „Dinu Patriciu”.
26 de instituţii de învăţământ din judeţ au fost afectate de inundaţiile produse la sfârşitul lunii iulie, 23 dintre ele fiind din mediul rural, iar trei şcoli sunt din mediul urban. Pentru reabilitarea acestor instituţii de învăţământ, Inspectoratul Şcolar Suceava a solicitat de la Guvern un ajutor financiar de 3,3 milioane de lei.

Bloc pe strada Dragoş Vodă, în rezervaţia de arhitectură veche a Sucevei

Agresiune

Agresiunea blocurilor asupra oraşului Suceava nu are limite. „Dezvoltatorii imobiliari” nu pot fi opriţi nici de situri arheologice, nici de zone protejate şi nu au insomnii că intervin cu construcţii noi şi înalte în zone al căror farmec este dat de arhitectura veche şi de regimul de joasă înălţime.

Cei aleşi să ne apere interesele se înclină în faţa foşnetului bancnotelor şi noile imobile apar pe orice petec de teren, ca ciupercile după ploaie.

Un nou bloc de locuinţe se va construi în oraşul Suceava, în apropierea unui monument istoric, Turnul Roşu, şi pe o stradă considerată rezervaţie de arhitectură veche, strada Dragoş Vodă. Firma Bratco Imobiliare a cumpărat casa veche de la numărul 30, a demolat-o şi a solicitat Consiliului Local aprobarea pentru construirea unui bloc cu subsol, parter, trei etaje şi mansardă, cu spaţii comerciale la parter.

Încă înainte de a obţine autorizaţia de construcţie, firma s-a apucat să facă fundaţii din beton armat pentru sprijinirea gardurilor existente. Ştiind că strada lor, alături de strada Armenească, este rezervaţie arhitecturală şi de urbanism „Vechea zonă comercială a Sucevei”, câţiva locatari, printre care doctorul Mariana Ignătescu, Constantin Rusu, Crina şi Mihai Tanasiciuc şi Gheorghe Tătaru, au sesizat, în luna aprilie, Inspecţia în Construcţii, Direcţia pentru Cultură şi Primăria Suceava. ISC a constatat, conform răspunsului la sesizare transmis familiei Ignătescu, încălcarea legislaţiei şi a dispus sancţionarea contravenţională a firmei şi intrarea în legalitate.

Mariana Ignătescu locuieşte în casa de la nr. 29, clădire ridicată în 1860, înscrisă în lista monumentelor cu codul SV II-m-B 05466. Pe vremea austriecilor a fost staţie de poştalion, ulterior familia medicului a cumpărat-o, iar Mariana Ignătescu a moştenit-o de la tatăl ei. Pe vremea comuniştilor a fost obligată de lege să consolideze casa şi să-i păstreze arhitectura, toate cheltuielile fiind suportate de familie. Lângă ea este o altă casă veche, cu unicul tavan sculptat din Europa de Est, cu o vechime de 350 de ani şi aflată în patrimoniul UNESCO. Acum, atât Mariana Ignătescu, dar şi vecinii ei care mai au case vechi apreciază că blocul care se va ridica va afecta zona atât din punct de vedere estetic, dar şi al stabilităţii terenului.

Încărcarea cu construcţii a ridicat pânza de apă freatică în zona centrală

Mariana Ignătescu face referire la un studiu geotehnic publicat pe site-ul Primăriei Suceava, de unde reiese că în zona centrală, din cauza aglomerării construcţiilor, pânza freatică s-a ridicat de la 7 metri până la 4 metri şi chiar la 2-2,5 metri. „Ar reprezenta un risc foarte mare dacă vizavi de casa mea ar executa SC Bratco Imobiliare o construcţie care ar periclita în mod normal statica locuinţei mele şi a vecinilor mei. Menţionez că la actualele inundaţii eu şi toţi vecinii am avut apă în beciuri”, arată femeia în memoriul pe care l-a înaintat la toate forurile cu responsabilităţi în domeniul urbanistic, inclusiv comisiei de urbanism a CL Suceava.

Interesantă este în acest caz poziţia Direcţiei pentru Cultură, care răspunde la sesizarea Marianei Ignătescu: „petenţii nu înţeleg corect noţiunea de zonă de protecţie şi modul de intervenţie în aceste zone. În zona de protecţie a monumentelor nu există interdicţii de construire totale, ci se poate construi respectându-se prevederile PUG-ului sau modificând aceste prevederi prin PUZ sau PUD”.

Cum Planul Urbanistic General al Sucevei nu este actualizat, consilierii municipali au luat în discuţie, în şedinţa de ieri, proiectul de hotărâre iniţiat de primarul Ion Lungu şi viceprimarul Viorel Seredenciuc, de aprobare a PUZ-ului aferent unui bloc de locuinţe cu S+P+3E+M, cu locuri de parcare la subsol, pe o suprafaţă de 930 mp şi un grad de ocupare a terenului de 60 la sută.

În expunerea de motive anexată la HCL nu se face absolut nici o referire la legea monumentelor istorice.

În urma intervenţiilor locatarilor, înălţimea blocurilor a fost redusă

La şedinţă a fost şi familia Ignătescu, care şi-a susţinut punctul de vedere în faţa consilierilor.

Dacă aleşii locali Doiniţa Cocriş şi Virginel Iordache au susţinut ideea că la nivelul Consiliului Local se poate decide dacă o anumită construcţie este sau nu oportună, chiar dacă se află pe un teren proprietate privată şi că „nu se poate permite să se construiască haotic, clădiri din ciment şi sticlă, foarte înalte, fără spaţii verzi şi de prost gust”, replica primarului Ion Lungu a pedalat pe necesitatea construirii de locuinţe.

„Primăria nu poate asigura 1.500 de locuinţe pentru care sunt cereri. Este oportun ca primăria să dea posibilitatea celor care au bani să construiască locuinţe”.

În final, consilierii au aprobat construcţia blocului de pe str. Dragoş Vodă, cu amendamentul propus de consilierul PD-L Mona Săndulescu, din comisia de urbanism, ca blocul să aibă doar două etaje şi mansardă, cu înălţime de maxim 10 metri la cornişă şi cu un grad de ocupare al terenului de maximum 40 la sută.

Suplimentar, Consiliul Judeţean a condiţionat acordarea unui aviz favorabil de reanalizare a numărului de locuri de parcare şi acceselor către noua clădire având în vedere funcţiunea mixtă propusă la parter, locuri de parcaj şi pentru traficul atras, completarea PUZ-ului cu studiu de umbrire, acordul vecinilor de la N şi N-V în formă autentică şi prezentarea unui plan de organizare de şantier, cu poziţionarea locului macaralelor, utilajelor, materialelor de construcţii etc.. Cu documentaţia completă, firma trebuie să se prezinte la primărie pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie.

Trei copii şi părinţii lor au murit într-un accident pe E 85, în judeţul Buzău

Trei copii cu vârste între trei şi 10 ani şi părinţii lor au murit într-un accident produs aseară, pe DN 2 E 85, pe raza localităţii buzoiene Glodeanu Sărat, transmite corespondentul MEDIAFAX..

Potrivit responsabilului cu relaţiile cu presa din cadrul Inspectoratului de Poliţie Buzău, agent Amalia Vlădescu, carnagiul a fost sesizat la 112 în jurul orei 18.40.

Accidentul s-a produs pe raza localităţii Glodeanu Sărat, la km 68, aproape de limita cu Ialomiţa. Din primele informaţii, impactul s-a produs între un autoturism Audi şi un Seat. Astfel, din primele cercetări reiese că şoferul maşinii Seat, un tânăr de circa 26 de ani, care venea dinspre Buzău spre Bucureşti, ar fi efectuat o manevră de depăşire imprudentă, intrând în coliziune cu autoturismul care venea din sens opus, un Audi in care se afla o familie, soţ (37 de ani), soţie şi trei copii cu vârste cuprinse între trei şi 10 ani. Aceştia veneau de la mare, dinspre Urziceni spre Buzău, şi se îndreptau spre Suceava.

Singurul supravieţuitor al accidentului este şoferul care din primele informaţii se face responsabil de tragedie. El a fost preluat cu un elicopter SMURD şi transportat la un spital din Capitală, cel mai probabil la Spitalul de Urgenţă Floreasca.

Traficul în zona în care s-a produs accidentul a fost blocat circa o oră.

Război declanşat de antrenorul Marian Pană împotriva primarului Ion Lungu

Fotbal Club Cetatea

Marian Pană a susţinut ieri o conferinţă de presă, la sediul clubului, pentru a aduce la cunoştinţa opiniei publice câteva nemulţumiri legate de activitatea sa de antrenor principal la Fotbal Club Cetatea. Tehnicianul spune că a acceptat să vină la Suceava datorită clauzelor de performanţă pe care le-a trecut în contract în urmă cu un an, însă datorită neimplicării autorităţilor locale în această vară, obiectivul echipei pentru sezonul 2008-2009 s-a schimbat din clasarea pe locurile 1-6, în salvarea de la retrogradare. „Cu riscul de a supăra pe cineva, şi mă refer aici la primarul Ion Lungu, un om pe care îl respect foarte mult, vreau să spun că sunt surprins neplăcut de interesul scăzut manifestat de autorităţile locale faţă de echipa de fotbal. Eu mi-am urcat familia în maşină şi am venit să antrenez la 500 de kilometri de casă tocmai pentru că sunt un tip ambiţios şi vreau să fac performanţă”, a precizat Pană.

Pană vrea clauză de reziliere de 50.000 de euro la demitere
Actualul antrenor al echipei sucevene spune că nu i-a picat bine schimbarea obiectivului, dar a încercat să înţeleagă ce s-a petrecut în această vară la Suceava. „Dacă tot nu s-a asigurat suportul financiar care mi-a fost promis la semnarea contractului, am dorit să mă pun şi eu la adăpost în cazul unei eventuale demiteri. Pentru că trebuie să am grijă de familia mea şi nu îmi convine să mă mut dintr-un oraş în altul la fiecare 3-4 luni, am solicitat să introduc o clauză de reziliere în contractul meu, astfel încât să fiu despăgubit cu suma de 50.000 de euro dacă voi fi demis înainte de 30 iunie 2010, data scadentă a înţelegerii. De asemenea, am dorit să modific şi o altă anexă din contract, care menţiona că voi primi un bonus financiar în cazul în care echipa se va clasa la finalul acestui sezon pe unul din locurile 1-6. Întrucât acest obiectiv nu poate fi realizabil în condiţiile actuale, am cerut să fiu răsplătit financiar dacă echipa va evita retrogradarea. Primarul a fost de acord cu aceste revendicări într-o primă fază, însă de două luni încoace se tot tărăgănează semnarea hârtiilor”, a declarat Marian Pană.

Tehnicianul cere 15.000 din ratele contractuale
Situaţia prezentată mai sus nu este singura nemulţumire de ordin financiar a tehnicianului Cetăţii. Marian Pană reclamă tergiversarea plăţii unei rate contractuale în valoare de 15.000 de euro, pe care clubul trebuia să i-o achite până pe 31 august. „Cu toate că eu am fost cel care a insistat ca jucătorii să fie plătiţi primii, tocmai pentru a fi mulţumiţi, nu mi se pare în regulă ca antrenorul să fie mai tot timpul amânat. Am şi eu o familie de întreţinut, am venit la Suceava să muncesc şi vreau să fiu respectat şi remunerat pentru acest lucru. Mulţi spun că am un contract mare, însă lumea trebuie să afle că eu puteam să iau uşor aceşti bani şi fără să mă mişc din Bucureşti, iar preşedintele Dumitru Moldovan ştie foarte bine despre ce vorbesc. Dacă nu se vor respecta termenii de plată înscrişi în contract, sunt hotărât să urmez căile legale pentru a intra în posesia banilor care mi se cuvin”, a precizat Marian Pană.

Nu-şi dă demisia
În ciuda tuturor acestor probleme, antrenorul îi asigură pe iubitorii fotbalului sucevean că intenţionează să-şi ducă până la capăt contractul cu FC Cetatea.
„Eu demisia nu mi-o dau, chiar dacă vom fi nevoiţi să continuăm în aceleaşi condiţii. Voi face tot posibilul ca echipa să meargă înainte, numai că lumea trebuie să conştientizeze că nu sunt Mafalda şi nu pot face echipă de Liga I peste noapte”, a adăugat Pană.

Apel la raţiunea primarului Lungu
În încheiere, antrenorul Cetăţii a ţinut să facă un apel la raţiunea lui Ion Lungu, care în opinia lui trebuie să înţeleagă că toată această acţiune a fost făcută spre binele echipei.
„Îmi pare rău că asemenea discuţii au apărut pe tapet înaintea unui meci important de campionat. Cred însă că am vorbit despre lucruri normale, care puteau fi foarte uşor evitate. Primarul trebuie să înţeleagă că prin acţiunile lui ajută echipa Sucevei şi nu pe Marian Pană. Consider că şi datorită lipsei de comunicare s-a ajuns în acest punct critic. Dacă cu preşedintele Dumitru Moldovan am avut tot timpul o colaborare foarte bună şi am simţit un sprijin permanent din partea lui, nu acelaşi lucru se poate spune din nefericire şi despre relaţia cu Ion Lungu”, a adăugat Pană.

Primarul Ion Lungu spune că acuzaţiile sunt nefondate
Acuzele antrenorului Cetăţii l-au luat pe nepusă masă pe primarul Ion Lungu, care spune că nu se aştepta la un asemenea atac din partea lui Marian Pană.
„Din păcate aceste reproşuri vin exact în ziua în care deliberativul local a suplimentat bugetul clubului cu încă 5 miliarde de lei vechi. Bugetul local nu este un sac fără fund, de aceea facem eforturi ca să asigurăm echipei de fotbal condiţii decente de pregătire. Astfel, săptămâna trecută am virat în contul clubului suma de 800 milioane de lei vechi, iar azi alte 300 de milioane de lei vechi. De aceea, cred că sunt ultimul om care trebuie arătat cu degetul. Acuzele lui Pană sunt total nefondate şi el trebuie să înţeleagă că eu sunt mai întâi administrator al problemelor oraşului şi abia apoi susţinător al echipei de fotbal. Nu cred că face bine că loveşte în oamenii care încearcă să sprijine fotbalul local, mai ales că, din câte ştiu eu, situaţia plăţilor către echipă este la zi. Eu am încercat pe cât am putut să sprijin echipa şi să nu caut să-i fac reproşuri antrenorului Marian Pană, cu toate că poate uneori se impunea acest lucru”, a declarat edilul Sucevei.

Lungu: „Pană uită să spună tot adevărul”
Ion Lungu dezaprobă atitudinea lui Pană, care a ajuns să reclame cu trei zile înainte de termenul scadent neplata unei rate contractuale.
„Fiind o activitate care consumă mulţi bani, am citit în presă că mici întârzieri există la toate echipele din România, inclusiv Steaua şi CFR Cluj. Pană însă a uitat să spună povestea precedentei rate de contract, pe care a solicitat-o şi a primit-o cu aproape două luni în avans. Dar asta este altă poveste. Pană trebuie să conştientizeze că nu eu sunt preşedintele clubului şi ca atare nu mă implic să semnez diferite clauze contractuale. Cât priveşte acuzaţia că nu ieşim împreună la masă, cred că nu este cazul să particip la fel de fel de chiolhanuri, pentru că eu prefer să avem o relaţie oficială”, a precizat şeful deliberativului local.

Îşi pregăteşte Pană plecarea de la Suceava?
Ion Lungu nu exclude faptul ca prin această acţiune în forţă, Marian Pană să caute alibiuri în cazul unor eşecuri viitoare şi tocmai de aceea caută noduri de la o vreme încoace. Sau poate îşi pregăteşte plecarea în altă parte.

Băişanu acuză că se fură din banii pentru reparaţiile şcolilor

Nemulţumiri

Prefectul judeţului Suceava, Alexandru Băişanu, a acuzat ieri modul în care se folosesc fondurile alocate de Guvern pentru reabilitarea unităţilor de învăţământ, arătând că există suspiciuni că o parte din bani au ajuns în alte părţi decât la investiţiile pentru care au fost alocaţi.
Mai mult, Băişanu i-a cerut demisia şefului Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, Petru Carcalete, pe motiv că acesta conduce în mod defectuos învăţământul sucevean. Băişanu a făcut referire la modul în care s-au cheltuit banii alocaţi de la Ministerul Educaţiei pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea şcolilor din judeţ, „bani care au fost folosiţi de foarte multe ori prost, încărcându-se devizele de construcţie în mod exagerat”.
Prefectul judeţului a exemplificat cu un caz din satul Ruşii-Mănăstioara, din comuna Udeşti, unde la o şcoală renovată s-au plătit 100 de milioane de lei vechi pentru achiziţionarea a două uşi din termopan. „Dacă două uşi din PVC costă atâta, îmi imaginez cam cât a costat reconstrucţia acestei şcoli, cam câţi bani au intrat în buzunarele altor persoane, în loc să fie folosiţi la alte şcoli”, a spus Băişanu.
El a adăugat că va dispune un control la respectiva şcoală din Ruşii-Mănăstioara, iar cei găsiţi vinovaţi vor plăti.
Alexandru Băişanu a mai precizat că şeful IŞJ Suceava refuză să vireze o sumă importantă de bani primăriei din Udeşti pentru reconstrucţia unor şcoli din comună. În opinia prefectului, Carcalete se opune virării banilor „deoarece îşi doreşte ca aceştia să ajungă la acelaşi director de şcoală care şi-a bătut joc de banul public cumpărând o uşă la preţ de avion”.

Băişanu consideră că Petru Carcalete ar trebui să demisioneze
Băişanu a arătat că la şedinţa Colegiului Prefectural, şeful IŞJ Suceava a demonstrat că nu cunoaşte situaţia în care se află şcolile din judeţ. Prefectul a arătat că atunci când l-a întrebat pe Petru Carcalete câte şcoli din judeţ sunt pregătite pentru a începe anul şcolar 2008-2009, acesta i-a răspuns că nu ştie.
„Inspectorul general şcolar, fie el şi Carcalete, are obligaţia de a veghea la evoluţia corectă şi obiectivă a tuturor problematicilor din învăţământ. Văd că sub umbrela zicerii nu ştiu, cel care ar trebui să fie cel mai interesat om din învăţământul sucevean nu se preocupă de problemele stringente ale învăţământului. De fapt, nu se preocupă de viitorul copiilor noştri”, a ţinut să precizeze Alexandru Băişanu.
El a adăugat că după ultima şedinţă a Colegiului Prefectural a înţeles de ce ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, l-a destituit la un moment dat pe Petru Carcalete din motiv de management defectuos. „Omul nu ştie, sau probabil se ocupă mai mult de câte voturi va culege în colegiul în care va candida. Toate aceste lucruri mă fac să mă gândesc la următorul pas pe care vreau să-l fac, şi anume cererea demisiei inspectorului general şcolar. Am să i-o cer personal, pentru a-l face să înţeleagă că în astfel de funcţii ai nevoie şi de demnitate. Iar atunci când lucrurile nu merg aşa cum ar trebui, are şi posibilitatea de a pleca singur dintr-o funcţie pe are o ocupă, dar căreia nu-i face faţă”, a încheiat prefectul judeţului Suceava.

În replică, Petru Carcalete cere demisa lui Băişanu
În replică la afirmaţiile prefectului, şeful IŞJ Suceava a declarat că Alexandru Băişanu ar trebui să-şi dea demisia din funcţie, pe motiv că şi-a început deja campania electorală pentru alegerile parlamentare de la sfârşitul anului.
Mai mult, Carcalete a arătat că Alexandru Băişanu a transformat Colegiul Prefectural, în cadrul căruia se reunesc şefii de instituţii din judeţ, într-o adevărată „tribună politică”.
Făcând referire la acuzele ce i-au fost aduse, legate de gestionarea banilor, sau de situaţia şcolilor din judeţ, Petru Carcalete a spus că nici una dintre acestea nu sunt adevărate şi nu au legătură cu persoana sa.
„Vreau să-i spun că dumnealui nu ştie cine se ocupă de lucrările de reabilitare şi de diverse achiziţii. Nu IŞJ se ocupă, ci primăria. Mai mult, a spus că nu vreau să trimit banii pentru unele şcoli din Udeşti. Se pare că Alexandru Băişanu nu cunoaşte acest fenomen economic. El ar trebui să ştie că IŞJ este ordonator de credite, am vrut să virăm banii, am mers la Trezorerie pentru a trimite fondurile, dar această instituţie a refuzat. Şi asta pentru că primarul de acolo a promovat un proiect de hotărâre de consiliu local prin care toţi banii pentru şcoli ar fi urmat să fie viraţi la primărie şi nu la unităţile de învăţământ. Practic, prefectul nu face altceva decât să spună că eu am respectat legea, pentru că banii erau destinaţi şcolilor”, a declarat Carcalete.
Şeful IŞJ Suceava a mai spus că nu a putut să-i prezinte prefectului o situaţie cu şcolile în care se poate începe anul şcolar, pe motiv că la sfârşitul acestei săptămâni va face public rezultatul unei inspecţii la toate şcolile şi grădiniţele din judeţ.
„Aceste verificări sunt făcute tocmai pentru a avea o situaţie exactă cu numărul şcolilor care pot să înceapă anul. I-am spus că îi voi prezenta o situaţie completă, însă dumnealui a dorit poate să răspund greşit pentru a se lua de mine. Oricum, se vede că el e în campanie electorală şi, dacă se întâmplă acest lucru, ar trebui să-şi dea demisia de urgenţă, pentru că şi alţii au făcut-o”, a încheiat Petru Carcalete.

Dictatura PD-L Suceava (I)

Politica sub lupa - Aurel BURCIU

Motto:
În climatul creat de liberali se poate respira spiritual
şi se poate progresa material, valorile mişcându-se nederanjate de nimeni.
(Petre Ţuţea, 1990)

Anticipam (16 iunie a.c.) despre dictatura partidului unic în judeţul Suceava (cu referire la PD-L Suceava!) şi consecinţele unei situaţii de facto de acest tip; anterior însă, paralela sugerată a fost mai mult voalată şi nu explicită. În fapt, instituirea unui monopol politic local la nivelul judeţului Suceava, în cazul de faţă monopol numit PD-L, confirmă ideea că dictatura politică/socială este negativă prin ea însăşi. Dacă la nivel naţional PD-L se declară „în opoziţie”, această structură politică exercită, de facto, puterea politică în mai multe judeţe, după caz. Evident, dominând CJ Suceava şi Consiliul Municipiului Suceava, PD-L dispune de şansa de a –şi impune propriile proiecte/strategii/idei/opţiuni! Ce a făcut până acum PD-L Suceava pentru a exploata această poziţie „de forţă” deţinută în plan local? Dacă evaluăm obiectiv şi strict raţional, singura concluzie care se impune, cred eu, este aceea că PD-L s-a rezumat la critici împotriva fostei dictaturi a PSD Suceava!

După alegerile locale din iunie a.c., vocea d-lui Gavril Mîrza şi a PSD în judeţul Suceava s-a atenuat treptat (posibil să se apropie de zero absolut, în viitor!). Urmare a trecerii sale în opoziţie pe plan local, PSD Suceava evită zona „controlată” de dl. Flutur şi dl. Lungu; principalii lideri PSD Suceava s-au orientat înspre Fălticeni şi/sau Rădăuţi în perspectiva alegerilor parlamentare. Dl. Gavril Mîrza şi alţi lideri PSD Suceava preferă să critice public Guvernul Tăriceanu, să solicite fonduri, sprijin, să sugereze soluţii pentru Executiv etc. Dar aproape nici o critică la adresa guvernării locale! Cum se explică această situaţie? A lăsat PSD Suceava unele chestiuni neclare în gestiunea CJ Suceava? Este vorba de „tiparul” de personalitate al d-lui Gheorghe Flutur?

Îmi amintesc că pe la începutul lui 2004 eram oarecum „inclus” în echipa PNL de campanie a dlui Flutur; pe atunci domnia sa critica dur proiectul „Utilităţi şi Mediu”, dezavua pe mai toţi liderii PSD Suceava (tot ce era rău în România era legat de sintagma „PSD”!), ne sugera să îl „promovăm” pe domnia sa şi nu doctrina PNL etc. Este cazul să dezvolt ideea invocată?! Ajuns Ministru al Agriculturii, dl. Flutur a gestionat autocratic două crize aviare; a urmat apoi campania pentru alegerile locale, discursul uşor neonazist de la Frasin (despre Comandantul Sidorovici), atragerea unor primari PSD, negocierile cu PSD în peste 30 de localităţi pentru viceprimari etc.; restul este deja istorie. Ajuns în ipostaza de Preşedinte al CJ Suceava, dl. Flutur a schimbat uşor registrul „tactic”, însă tendinţa sa spre dictatură rămâne la fel de explicită! După aproape trei luni de exercitare a puterii locale, se pot enumera puţine chestiuni concrete realizate de dl. Flutur în judeţul Suceava (exemplu: a schimbat culoarea florilor din zona CJ; a construit o „poartă” la biroul personal; a eficientizat organigrama instituţiei, iar astăzi dl. Iordache îl acuză de epurări politice; a decis să înfiinţeze un birou al CJ la Bruxelles; exploatează zilnic oportunităţile de consolidare a imaginii personale prin media/presă etc.). Mai mult, dl. Flutur încă recurge la aserţiuni de tipul „PSD-iştii au lăsat un dezastru în Consiliul Judeţean şi nu au dreptul să vorbească!”; se mai poate adăuga o anume schimbare de atitudine a d-lui Flutur faţă de vechi proiecte PSD-iste în judeţul Suceava: astăzi proiectul „Utilităţi şi Mediu” este util şi a reuşit deblocarea problemei privind TVA-ul; dl. Lucian Flaişer, fost membru PSD marcant, este astăzi util pentru consolidarea puterii personale a d-lui Flutur. Aşadar, orice instrument de consolidare a poziţiei PD-L Suceava este admisibilă atunci când e vorba de un grup restrâns de persoane din jurul d-lui Flutur (asociere cu cei „răi”, negocieri cu „oricine” etc.); din zona fostului PD Suceava au rămas puţini membri care mai sunt „vizibili” în mesajul promovat de PD-L. Unde se localizează cetăţeanul obişnuit în strategiile promovate de PD-L Suceava? Cât de mare este ecartul între discurs şi realitate, pentru PD-L Suceava? Cât timp va mai fi nevoie pentru evidenta apropiere între „modelul” Gh. Flutur şi „modelul” Jorg Haider?

Flutur: „PSD-iştii au lăsat un dezastru în Consiliul Judeţean şi nu au dreptul să vorbească”

Reacţie

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a negat cu vehemenţă că la nivelul instituţiei pe care o conduce s-ar practica epurările politice, aşa cum a afirmat purtătorul de cuvânt al PSD Suceava, Virginel Iordache. „Nişte prostii, nişte închipuiri”, a catalogat Flutur declaraţiile social democratului. El a spus că cei de la PSD nu au voie să vorbească despre aşa ceva „după ce au îmbâcsit Consiliul Judeţean de structuri PSD-iste aproape sută la sută”. Şeful administraţiei judeţene a precizat că reorganizările pe care le face la nivelul instituţiei prin angajarea de profesionişti au scopul de a instaura starea de normalitate în Consiliul Judeţean. „Văd că au puseuri şi le e dor de putere. În perioada următoare voi informa sucevenii despre cum s-au înfruptat PSD-iştii din banul public şi din patrimoniul Consiliului Judeţean pentru că am văzut că au astfel de preocupări. O să informez populaţia, dar acum suntem în proces de documentare. Au lăsat un dezastru în Consiliul Judeţean şi nu au dreptul să vorbească a;a cum face acel profesor (nr- Virginel Iordache) care se vrea, ca Mircea Geoană, deputat în toate colegiile din judeţ”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean. Gheorghe Flutur s-a referit şi la afirmaţia lui Virginel Iordache potrivit căreia consilierul său personal, Lucian Flaişer, este găzduit la cabana Călineşti, unitate de protocol aflată în proprietatea Consiliului Judeţean. „A stat câteva nopţi la Călineşti, dar vreau să aduc aminte PSD-iştilor că acolo nu mai este loc unde să bea whisky cu borcanul, unde ansamblul Ciprian Porumbescu le făcea serate prelungite multora dintre ei. Pe noi nu ne interesează nici chiolhanurile, nici altceva, dar probabil că cei din PSD plâng după vremurile bune, când oameni de afaceri se întâlneau şi încheiau contracte cu ucrainenii. Copiii şefilor din Consiliul Judeţean au băciuit pe la Călineşti”, a spus Flutur.

Prefectul Băişanu va verifica lucrările de reabilitare a şcolilor

Controale

Prefectul judeţului Suceava, Alexandru Băişanu, a anunţat că în perioada imediat următoare va verifica personal modul în care au fost reabilitate şcolile din judeţ, din fondurile alocate de Ministerul Educaţiei. Băişanu a precizat că verificările vor fi făcute prin sondaj, în toate zonele judeţului, pentru a constata dacă firmele care execută lucrările şi-au respectat contractele de execuţie. „Pentru mine este important ca anul şcolar să înceapă în bune condiţii. Şi din acest motiv voi merge personal să văd dacă banii pe care Guvernul României i-a trimis anul acesta pentru reabilitare şi reconstrucţie şcoli au ajuns la constructori şi dacă aceştia şi-au făcut datoria”, a subliniat Băişanu. El a precizat că în situaţia în care va constata că, deşi firmele au dispus de fonduri, nu şi-au respectat obligaţiile şi nu au executat lucrările de reabilitare, va propune sancţionarea acestora. Prefectul a arătat că, pe lângă daunele pe care firmele în cauză ar urma să le plătească şcolilor respective, constructorii care nu au executat la timp lucrările vor trebui să pună la dispoziţia unităţilor de învăţământ spaţii corespunzătoare în care elevii să poată să înceapă anul şcolar.