De ieri, noul director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Suceava este Dragoş Juravle. D-sa a ocupat postul de director la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Suceava. Fostul director al APIA Suceava, Constantin Perju, şi-a dat demisia din funcţie încă de la mijlocul lunii ianuarie din motive personale. În următoarele zile, ministrul Agriculturii urmează să numească persoana care va ocupa timp de şase luni postul de director interimar la DADR. Noul şef al APIA ne-a declarat că va cere angajaţilor să se implice mai mult în activitate, mai ales în ceea ce priveşte introducerea în baza de date a cererilor fermierilor pentru ca de la 1 martie aceştia să poată primii banii pentru subvenţie. Totodată, d-sa a precizat că are în vedere înfiinţarea a două centre locale APIA pe lîngă cele 7 existente deja în judeţ.
duminică, 3 februarie 2008
Progres...
Sambata 02.02.2008 in sala Olimpia a Liceului cu Program Sportiv Botosani s-a desfasurat "Cupa L.P.S.- Asociatia Judeteana de Lupte Botosani" cu participare a puternice delegatii: Lotul National Juniori(antrenori: Prof. Butucaru Ion, Rusu Stefan si Purcaru Ion), S.C.M. Bacau, C.S. Ceahlaul Piatra Neamt, C.S. Botosani, L.P.S. Botosani, C.S.M. Bucovina Radauti, C.S.S. Radauti, Soimii Sarafinesti(Botosani) si C.S.M.-C.S.S.-L.P.S. Suceava cu o delegatie numeroasa de 30 sportivi si patru antrenori. La aceasta competitie au fost prezenti un numar destul de mare de sportivi, 210, la cele trei categori de varsta: juniori, cadeti si copii.
Boestean da probe si la Suceava
Dupa ce nu a reusit sa-l convinga pe Leo Grozavu ca merita sa joace la FC Botosani, fundasul dreapta „moldovean” Anatoli Boestean si-a trimis cv-ul si rivalilor de la Cetatea Suceava, unde urmeaza sa se prezinte in zilele urmatoare pentru a sustine probe de joc.
Moş Ion Roată şi Unirea ( Ion Creanga)
Daca vreti sa va aduceti aminte de anecdota pusa in scena de catre elevii Scolii cu clasele I-VIII nr. 5 "Jean Bart" din Suceava...
La 1857, pe când se ferbea Unirea în Iaşi, boierii moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, M. Kogălniceanu şi alţii, au găsit cu cale să cheme la Adunare şi câţiva ţărani fruntaşi, câte unul din fiecare judeţ, spre a lua şi ei parte la facerea acestui măreţ şi nobil act naţional. Cum au ajuns ţăranii în Iaşi, boierii au pus mână de la mână, de i-au ferchezuit frumos şi i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe şi cuşme nouă, de se mirau ţăranii ce berechet i-a găsit. Apoi, se zice că i-ar fi dat pe sama unuia dintre boieri să le ţie cuvânt, ca să-i facă a înţelege scopul chemării lor la Iaşi.
— Oameni buni, ştiţi pentru ce sunteţi chemaţi aici, între noi? zise boierul cu blândeţă.
— Vom şti, cucoane, dacă ni-ţi spune, răspunse cu sfială un ţăran mai bătrân, scărpinându-se în cap.
— Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ani, două ţări surori, creştine şi megieşe, Moldova noastră şi Valahia sau Ţara Muntenească, de care poate-ţi fi auzit vorbindu-se, se sfâşie şi se mănâncă între dânsele, spre cumplita urgie şi peire a neamului românesc. Ţări surori şi creştine, am zis, oameni buni; căci, precum ne închinăm noi, moldovenii, aşa se închină şi fraţii noştri din Valahia. Statura, vorba, hrana, îmbrăcămintea şi toate obiceiurile câte le avem noi le au întocmai şi fraţii noştri munteni. Ţări megieşe, am zis, oameni buni; căci numai pârăuaşul Milcov, ce trece pe la Focşani, le desparte. "Să-l secăm dar dintr-o sorbire" şi să facem sfânta Unire, adică înfrăţirea dorită de strămoşii noştri, pe care ei n-au putut s-o facă în împrejurările grele de pe atunci. Iaca, oameni buni, ce treabă creştinească şi frumoasă avem de făcut. Numai Dumnezeu să ne-ajute! Înţeles-aţi, vă rog, oameni buni, pentru ce v-am chemat? Şi dacă aveţi ceva de zis, nu vă sfiiţi; spuneţi verde, moldoveneşte, ca la nişte fraţi ce vă suntem; că de-aceea ne-am adunat aici, ca să ne luminăm unii pe alţii şi Dumnezeu să ne lumineze pe toţi cum a şti el mai bine!
— Înţelegem, cucoane, aşa a fi, răspunseră câţiva ţărani mai ruşinoşi; că, dă, nu-ţi şti dumnevoastră ce-i pe lume, noi, ţărănimea de la coarnele plugului, avem să ştim ce-i bine şi ce-i rău?...
— Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-am înţeles! cică zise cu îndrăzneală unul dintre ţărani, anume Ion Roată. Ş-apoi, chiar dacă ne-am pricepe şi noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane: "Ţăranul, când merge, tropăieşte, şi când vorbeşte, hodorogeşte", să ierte cinstită faţă dumnevoastră. Eu socot că treaba asta se putea face şi fără de noi; că, dă, noi ştim a învârti sapa, coasa şi secera, dar dumnevoastră învârtiţi condeiul şi, când vreţi, ştiţi a face din alb negru şi din negru alb... Dumnezeu v-a dăruit cu minte ca să ne povăţuiţi şi pe noi, prostimea...
— Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea, pe când numai boierii făceau totul în ţara aceasta ş-o storceau după plac. Astăzi toţi, de la vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile şi la fericirea ţării. Muncă şi câştig, datorii şi drepturi pentru toţi deopotrivă.
Le spuse boierul apoi despre originea românilor, cum şi de cine au fost ei aduşi pe aceste locuri; despre suferinţele lor şi cum au ajuns a fi dezbinaţi şi împrăştiaţi prin alte ţări. Le dă el pilde câte şi mai multe: cu smocul de nuiele, cu taurii învrăjbiţi şi, în sfârşit, se sileşte bietul creştin din răsputeri a-i face să înţeleagă care sunt roadele binefăcătoare ale Unirii, aducându-le aminte că tot "pentru unirea tuturor" se roagă şi sfânta biserică, în toate zilele, mai bine de 1.850 de ani.
— Ei, oameni buni, cred că acuma aţi priceput!
— Priceput, cucoane, cât se poate de bine, răspunseră mai toţi. Dumnezeu să vă ajute la cele bune!
— Ba eu tot nu, cucoane, răspunse moşul Ion Roată.
— Dumnezeu să mă ierte, moş Ioane, dar dumneta, cum văd, eşti cam greu de cap; ia haidem în grădină, să vă fac a înţelege şi mai bine. Moş Ioane, vezi colo, în ogradă la mine, bolovanul cel mare?
— Îl vedem, cucoane.
— Ia fă bine şi adă-l ici, lângă mine, zise boierul, care şedea acum pe un jilţ în mijlocul ţăranilor.
— S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar acolo-i greutate, nu şagă.
— Ia cearcă şi vezi.
Moş Roată se duce şi vrea să ridice bolovanul, dar nu poate.
— Ia du-te şi dumneta moş Vasile, şi dumneta, bade Ilie, şi dumneta, bade Pandelachi.
În sfârşit, se duc ei vro trei-patru ţărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umere şi-l aduc lângă boier.
— Ei, oameni buni, vedeţi? S-a dus moş Ion şi n-a putut face treaba singur; dar când v-aţi mai dus câţiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu uşurinţă, greutatea n-a mai fost aceeaşi. Povestea cântecului:
Unde-i unul nu-i putere,
La nevoi şi la durere;
Unde-s mulţi, puterea creşte,
Şi duşmanul nu sporeşte.
Aşa şi cu Unirea, oameni buni! Credeţi dumnevoastră că, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia avem să fim numai atâţia? Fraţii noştri din Transilvania, Bucovina, Basarabia şi cei de peste Dunărea, din Macedonia şi de prin alte părţi ale lumii, numai să ne vadă că trăim bine, şi ei se vor bucura şi ne vor iubi, de n-or mai îndrăzni duşmanii, în vecii vecilor, a se lega de români. D-apoi fraţii noştri de sânge: franţujii, italienii, spaniolii şi portughezii, ce aşteapt? La orice întâmplare, Doamne fereşte, stau gata să-şi verse sângele pentru noi... Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-aţi înţeles şi răsînţeles.
— Ba eu unul, să iertaţi dumnevoastră, cucoane, încă tot n-am înţeles, răspunde moş Roată.
— Cum se face asta, moş Ioane? Mai bine ce v-am tălmăcit, şi un copil putea să înţeleagă.
— Mai aşa, cucoane, răspunseră ceilalţi.
— Moş Ioane, zise acum boierul, cam tulburat de multă oboseală, ia spune dumneta, în legea dumitale, cum ai înţeles, cum n-ai înţeles, de când se face atâta vorbă; să auzim şi noi!
— Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar de la vorbă şi până la faptă este mare deosebire... Dumnevoastră, ca fiecare boier, numai ne-aţi poruncit să aducem bolovanul, dar n-aţi pus umărul împreună cu noi la adus, cum ne spuneaţi dinioarea, că de-acum toţi au să ieie parte la sarcini: de la vlădică până la opincă. Bine-ar fi dac-ar fi aşa, cucoane, că la războiu înapoi şi la pomană năvală, parcă nu prea vine la socoteală... Iar de la bolovanul dumnevoastră am înţeles aşa: că până acum noi, ţăranii, am dus fiecare câte-o peatră mai mare sau mai mică pe umere; însă acum suntem chemaţi a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre... Să dea Domnul, cucoane, să fie altfel, că mie unuia, nu mi-a părč rău.
La aceste vorbe, ţăranii ceilalţi au început a strânge din umere, a se uita lung unul la altul şi a zice:
— Ia, poate că şi Roată al nostru să aibă dreptate!...
Iar boierul, luându-i înainte cu glume, a înghiţit găluşca şi a tăcut molcum.
Profesorul BEJAN priveşte înapoi … FĂRĂ MÎNIE
Adrian Bejan n-a fost cadru didactic. A fost dascăl. A avut har pentru această profesie. A trudit pe bănci de şcoli şi de facultăţi. Căci “harul nu se vinde, pe bani şi pe merinde”, cum glăsuia Arghezi. Vorbind de dascăl ne gîndim la “Domnu’ Trandafir” sau la Gheorghidiu din “Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război”. Dascălul se leagă de glie, se leagă de şcoală. Dascălul caută. Învingînd adversităţile, Bejan a construit, a reamenajat, a zidit. Şcoala ajutătoare 2 - ca un sediu universitar. Casa Corpului Didactic - ca un palat.
Fiu de dascăli
Născut în 2 februarie 1938 la Bălcuţa - comuna Sascut - judeţul Bacău. Mama - Maria - învăţătoare. Tata - Constantin - învăţător. Dascăli în Bălcuţa timp de 50 de ani • Jumătate de secol! 46 de generaţii au învăţat carte cu părinţii lui Bejan • Frate - Ioan - medic. Halat alb la 21 de ani. Cel mai tînăr medic din România! Media de absolvire: 9,83. Al treilea pe ţară din acea promoţie. Stagiu: Valea Vinului. “Tata făcuse şcoala normală la Sighet. A apreciat ŞCOALA din Ardeal” • Părinţii şi fratele au decedat • Adrian Bejan. 42 de ani în învăţămînt • Soţia: Maria Setel din Tohat. Eminentă profesoară de biologie. Cu performanţe notabile în învăţămîntul gimnazial şi liceal (“Gheorghe Şincai” Baia Mare). Diriginta uneia dintre cele mai strălucite promoţii din liceu • Au un fiu: Cristian. Inginer. Fost lider studenţesc.
De la Bălcuţa la Cluj
Traseu şcolar. Bălcuţa (I-IV) • Focşani (V-X, Liceul “Unirea”, acolo unde învăţase marele istoric Giurăscu) • Baia Mare • Institutul Pedagogic de 3 ani (IP3). Vicepreşedinte al Asociaţiei Studenţilor. • Absolvent al Secţiei ROMÂNĂ - prima promoţie - 1964. • Cluj. Universitatea “Babeş-Bolyai”. Facultatea de Litere. Fără frecvenţă. Patru ani. Diferenţe (6 pentru anul I, 7 pentru anul II). Continuare cu anii III, IV, V, VI • 7 ani de studii superioare plus 13 examene de diferenţă. Trei ani de INSTITUT şi patru ani de Universitate. De la profesor 2 la profesor 1.
La Ardusat şi Hideaga - Amintiri sub clar de timp
În toamna lui 59 - profesor suplinitor la Ardusat. Coleg cu Băinţan. Sprijin pentru consolidarea corului. Director: Bratosin. Fiica acestuia - lideră a studenţilor la IP3 Baia Mare. Căsătorită cu tenismenul Viziru (o vreme la Cuprom). Autorul acestor rînduri a scris despre ei. Din 61 - student. • În toamna ‘64 - profesor la Hideaga. Pînă în ‘70. Soţia lui Bejan - pînă în 80 (tot din 69) profesoară. Elevii lor de atunci - au ajuns bunici. • În Hideaga, au contribuit la relansarea corului, în amintirea fostului dirijor al Orchestrei Simfonice Baia Mare - Becea. Cor dirijat de Băinţan, apoi de Săcăleanu. Cu sprijinul important al brigadierului agricol Simion Pogăceş - sufletul satului • La Hideaga: atmosferă excelentă: oameni de treabă, copii disciplinaţi; se putea face carte. Amintiri plăcute. Amintiri sub clar de timp • “Despărţirea de Hideaga a fost grea. Amenajasem o casă părăsită. Dintr-o şcoală veche, făcusem cămin cultural”.
La Şcoala doamnei Filip
Inspectoratul şcolar l-a numit examinator în Comisia de admitere la “Şincai” - cel mai titrat liceu. Directorul Marin Boboc l-a prezentat simplu: “În Comisie este şi un băiat de la ţară”. Deşi situaţia era incomodă - împrejurarea avea să fie puntea spre Baia Mare • Aflînd despre frumoasele isprăvi ale lui Bejan, inginera Constanţa Filip - directoarea Liceului de construcţii şi arhitectură - a decis: “trebuie să vină la mine”. • A fost greu de rezolvat un transfer rapid. S-a ajuns pînă la ministrul adjunct. Doamna Filip s-a consternat: “Şi pe Papa puteam să-l aduc mai uşor!” • Aici a lucrat 4 ani. Director adjunct cu probleme educative. A pus bazele Cabinetului de Limbă şi Literatură română • “Despărţirea de acest liceu m-a durut. Mergeam la ceva inexistent. Mi s-a făcut o lepădare de mine”.
Director la Şcoala Specială 2
În vara 1974 a fost chemat la conducerea judeţului unde i s-a spus că va fi director la o şcoală specială care atunci se construia • “Era o mlaştină. În loc să sece balta, au început să construiască şcoala. Făcusem practică pe acest şantier cu o clasă de la Liceul de Construcţii”. Anul şcolar - aici - a fost deschis abia în 20 (şi nu 15) septembrie. Au fost aduşi copii de care voiau să scape alte şcoli. Nici învăţătorii şi profesorii n-au venit de voia lor. • “Prima zi - dezastru. Au fost scene de groază. Copii nespălaţi. Strigau, urlau, înjurau”. • Apoi, lucrurile s-au aşezat. Din 30 de cadre didactice, 28 au ajuns să aibă gradul I. Profesoara Mioara Păcurar (Doamna Pe) şi-a luat doctoratul la vestitul prof. univ. dr. Chircev • Au început să vină directori de la şcoli din Suceava, Cîmpulung Moldovenesc. Au venit să vadă şcoala personalităţi: Zoe Dumitrescu Buşulenga, prof. dr. Mihai Pop , profesori universitari din Cluj. • Bejan - director - din 1974 pînă în 1982 şi din 1986 pînă în 1990 • Ceea ce era mlaştină cînd a fost numit director, a ajuns ŞCOALĂ ETALON ÎN ROMÂNIA.
A refuzat trei oferte
În 1982 a fost chemat din nou la conducerea judeţului şi i s-a comunicat că a fost numit director la Casa Corpului Didactic. (Refuzase oferte de director la Grupul Şcolar Minier şi Liceul industrial 1). I s-a spus: “Dă-i afară pe toţi de-colo şi adă oameni cu care să poţi face ceva”. Nu i-a dat afară. A restructurat Casa: club, sală de expoziţii, sală de lectură, cabinete, filmotecă. A ajuns o instituţie model. Au venit s-o vadă şi să înveţe directori din Satu Mare, Oradea, Zalău. • O distinsă profesoară - om important în Cluj - ajunsă ambasadoare - i-a cerut doamnei Pintea - vicepreşedinte şi apoi inspector şcolar general - să-i acorde lui Bejan transferul pentru Cluj (inclusiv post pentru soţie). Bejan a refuzat. Casa din Baia Mare devenise un centru. Au vizitat-o: Ana Blandiana, Ion Gheorghe, prof. univ. Liviu Maior - ajuns ministru. • Bejan - director din 82 pînă în 86 cînd Casele s-au desfiinţat din ordinul Cabinetului 2.
Director la Casa Petöfi şi ACV
Din 90 pînă în 98 - director şi inspector. Clădirea de pe Baia Sprie a fost retrocedată. Director la Casa de pe Petofi. (Casele au fost reînfiinţate). Pînă la primirea fostei reşedinţe prezidenţiale, au fost furate multe din inventar. Chiar şi inventarul. I-a parvenit pentru 24 de ore. L-a copiat. “Faptul că mi-am permis să caut avea să devină o consecinţă dezastruoasă pentru mine”. Interesaţii au vrut să transforme clădirea în hotel de 5 stele. Bejan s-a opus. “S-au făcut multiple presiuni să mă schimbe.” A fost schimbat. Casa a fost luată. Sub presiunea unor întîmplări presante, Bejan a cedat psihic. Accident cerebral vascular.
Şcoala lui Bejan
24 ianuarie
Pe 24 ianuarie 2008 s- au implinit 149 de ani de la unirea infaptuita de catre Alexandru Ioan Cuza, iar elevii Scolii cu clasele I-VIII nr. 5 “Jean Bart” din Suceava s- au pregatit sa serbeze intr- un mod cat se poate de frumos acest eveniment.
Istoria a prins contur in ochii acestor copii, iar personaje ca mos Ion Roata ne- au introdus in atmosfera anului 1859. Printre costumele populare, am zarit ici- colo cate un zambet si cate un strop de emotie, domnii profesori si doamnele profesoare au urmarit cu un viu interes sceneta pregatita de o parte din elevii claselor a V- a B, a VI- a B si a VII- a A.
Acest moment a fost urmat de un discurs emotionant sustinut de domnul profesor de istorie Ioan Buzuleac, in care au fost mentionate evenimentele cele mai importante prin care a trecut poporul roman, culminand cu momentul 1859 cand a fost infaptuita unirea Moldovei cu Tara Romaneasca in timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Aceasta serbare (hai sa-ti zicem mica serbare) s- a incheiat cu un moment artistic; elevii ce fac parte din corul Scolii cu clasele I-VIII nr. 5 “Jean Bart” ne- au incantat cu doua cantece patriotice, mana in mana, copiii s- au unit “in cuget si- n simtiri” (“Pe-al nostru steag e scris unire”) si ne-au facut sa ne simtim mandri ca suntem romani… parca si acum se aud rasunand versurile din “Hora Unirii”:
“Hai să dăm mâna cu mâna
Cei cu inima româna,
Sa- nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!”
Primarul de Suceava sustine ca eliminarea subventiilor din 2009 impune reabilitarea termica
Primarul Sucevei, Ion Lungu, a declarat ca in acest an va continua investitiile in reabilitarea termoficarii, pentru a oferi servicii de calitate si mentinerea pretului gigacaloriei la un nivel suportabil pentru populatie, avand in vedere ca, din 2009, nu se vor mai da subventii la incalzire.
Pentru acest an, Primaria are in vedere modernizarea a 17 puncte termice si schimbarea de conducte de termoficare, investitiile fiind estimate la peste 20 de milioane de euro. Lungu a precizat ca cinci milioane de euro vor fi alocate de la bugetul local, alte cinci milioane de euro ar putea veni de la Guvern prin programul ''Caldura si confort, 2008-2015'', iar restul de la Consiliul Judetean prin proiectul ''Suceava, utilitati si mediu la standarde europene''.
Primarul spera ca, in urma lucrarilor de modernizare si reabilitare, sa fie mentinut pretul de 155 de lei pentru o gigacalorie livrata in sistemul centralizat de termoficare.
vineri, 1 februarie 2008
Bugetul Serbărilor Zăpezii de la Câmpulung Moldovenesc acoperit din sponsorizări
Noutatea din acest an constă în faptul că întreg bugetul evenimentului este acoperit din sponsorizări. „Nu am cheltuit nici un leu din bugetul local. Ştiu că circulă o serie întreagă de zvonuri cu privire la acest subiect dar adevărul este unul singur: tot ce facem, facem din tot sufletul! Şi fără să cheltuim din banul public. Eu sper ca acest lucru să fie apreciat”, a mai spus primarul oraşului.
Pe scena amenajată în centrul oraşului vor concerta sâmbătă seară ANDA ADAM, SIMPLU, HARA, HOLOGRAF iar duminică seara vor fi pe scenă EVOLUTION, 3 SUD EST, ALEX, DJ PROJECT şi ŞTEFAN BĂNICĂ JR. Serbările se vor încheia duminică seara cu un foc de artificii pe care executivul l-a anunţat a fi unul deosebit.
Transport gratuit pentru cei cu pensii până în 10 milioane de lei
Pensionarii din municipiul Suceava care au pensii de până în 10 milioane de lei vor putea circula gratuit cu autobuzele TPL începând de săptămâna viitoare. Aşa a hotărât Consilul Local care a aprobat un proiect iniţiat de consilierii PSD Virginel Iordache şi Ovidiu Donţu. Donţu, care este membru în AGA la TPL, a precizat că acordarea acestor facilităţi, unei categorii de cetăţeni defavorizate de creşterea preţurilor, va însemna acordarea lunară a aproximativ 2 miliarde de lei vechi din bugetul local, ca subvenţii pentru transportul în comun. Abonamentele care le dau dreptul de a circula gratuit pe o linie de transport în comun vor fi eliberate semestrial, de la sediul TPL, iar contravaloarea acestora va fi decontată din bugetul municipiului Suceava. “Un lucru foarte important pe care pensionarii trebuie să îl ştie este că aceste legitimaţii nu sunt transmisibile şi sunt valabile numai însoţite de actul de identitate. Mi se pare corect să se procedeze aşa, să nu ne trezim că se fac tot felul de abuzuri, sau chiar un trafic cu aceste legitimaţii gratuite”, a declarat primarul Ion Lungu. Potrivit estimărilor iniţiatorilor, vor beneficia de transport gratuit circa 22.600 de pensionari.
Americanii vor să producă la Suceava bio-diesel din rapiţă
Compania americană, Saving Energy Corporation, ar putea să investească într-o instalaţie de fabricare a bio-dieselului (combustibil sintetic) în judeţul Suceava. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Suceava, Ovidiu Milici, a declarat că această instituţie a primit o adresă din partea Agenţiei de Dezvoltare Nord-Est, în care se precizează că Saving Energy Corporation SUA caută parteneri în judeţele Moldovei în vederea realizării acestei investiţii. Milici a precizat că administraţia judeţeană va răspunde favorabil acestei solicitări, adăugând că în judeţul Suceava prezintă o serie de avantaje în vederea atragerii investitorului american. El a spus că CJ Suceava va informa ADR Nord este că este dispus să pună la dispoziţia firmei din SUA suprafaţa de cinci hectare de teren de care are nevoie pentru construcţia instalaţiei de fabricare a biodieselului. „Este vorba de un teren aflat în apropierea Centrului Economic Bucovina, unde firma americană are acces la apă curentă, electricitate, gaz metan şi căi de acces. Demn de remarcat este faptul că judeţul Suceava are şi avantajul că este aproape de graniţa, în condiţiile în care materia primă (rapiţa) care ar urma să fie folosită de firma americană va fi adusă din Rusia şi Ucraina. Iar în aceste condiţii, cheltuielile de transport ar fi minime”, a susţine Milici. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Suceava a mai adăugat că în situaţia în care firma americană va alege judeţul Suceava pentru a construi instalaţia de producere a biodieselului, valoarea investiţiei ar fi de aproximativ 120 milioane de dolari.