duminică, 27 iulie 2008

Podurile peste râul Suceava, în pericol de prăbuşire

Municipiul Suceava



Creşterea debitului râului Suceava a pus pe jar autorităţile sucevene. Cele două poduri care traversează râul Suceava au fost încercate serios de viitură. De altfel, în noaptea de joi spre vineri, circulaţia rutieră pe podul de la Iţcani a fost întreruptă temporar şi reluată ieri dimineaţă cu anumite restricţii.

Maxim istoric al debitului de pe râul Suceava

Conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava a precizat că râul Suceava a înregistrat maximul istoric, de 1.590 mc/s, cu 300 mc/s mai mult decât la cele mai puternice inundaţii care au lovit vreodată municipiul Suceava.

Din cauza furiei cu care apa lovea, digul de pe malul drept al râului Suceava, în locul unde o firmă de construcţii a făcut o breşă pentru a putea realiza o serie de lucrări în albie, a cedat pe o distanţă de aproape 50 de metri. Două locuinţe au fost inundate, iar peste 100 de jandarmi, poliţişti comunitari şi angajaţi ai ISU Suceava au fost aduşi în zonă pentru a da o mână de ajutor la închiderea breşei.

Mai multe camioane cu piatră şi balast au fost răsturnate pentru a împiedica apa să distrugă o porţiune şi mai mare de dig, iar la final sute de saci cu pietriş au fost aşezaţi pentru a stabiliza totul.

Podul de la Burdujeni, colmatat cu copaci şi aragaze

Pericol a fost şi la celălalt pod de peste râul Suceava, din zona Bazarului. Din cauza colmatării zonei de la mijlocul podului, cu aragaze şi copaci întregi, smulşi din rădăcini, exista riscul ca apa să iasă din matcă şi să provoace mari probleme.

În vreme ce pompierii, înarmaţi cu căngi, se chinuiau să scoată din apă măcar o parte din lucrurile aduse de apă, care se tot adunau pe lângă pilonii podului, zeci de ochi, ai forţelor de intervenţie, stăteau aţintiţi spre zona de mijloc, unde forţa apei ameninţa să rupă podul.

Autorităţile aproape că s-au panicat atunci când oamenii le-au sesizat fisurile din asfalt, din zona respectivă, fiind considerate un semn de cedare a structurii de rezistenţă.

Imediat, primarul Sucevei a solicitat prezenţa la pod a unei echipe de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, care să evalueze gravitatea situaţiei.

Una din primele măsuri care se impunea a fi luată, în cazul în care podul risca să fie rupt, era cea de a întrerupe circulaţia, pentru a fi protejată populaţia.

În cele din urmă, lucrurile s-au mai liniştit după ce reprezentanţii Inspectoratul de Stat în Construcţii au dat asigurări că nu este încă nici un pericol, fisurile fiind doar în asfalt, între timp, şi nivelul apei scăzând vizibil, cu aproape un metru, după ce ajunsese chiar până la marginea superioară a podului.

Conturi deschise pentru persoanele afectate de inundaţii

Apel



Prefectura şi Consiliul Judeţean Suceava au deschis două conturi, unul la Trezorerie şi unul la Raiffaissen Bank, în care pot fi depuse sume de bani pentru persoanele afectate de inundaţiile din ultimele două zile.

Cei care vor să sprijine persoanele sinistrate pot să depună bani în contul deschis la Trezorerie de către Prefectura Suceava, RO 79 TRE5915005XXX000165.

Pe lângă acesta mai este disponibil şi contul deschis de Consiliul Judeţean la Raiffaissen Bank, filiala Suceava, RO29RZBR0000060006485873.

Atât conducerea Prefecturii, cât şi cea a Consiliului Judeţean Suceava au făcut apel la populaţia judeţului să susţină iniţiativa de colectare de fonduri, astfel încât acestea să fie distribuite de urgenţă în zonele calamitate.

PSD cere şedinţă extraordinară CJ de rectificare bugetară

Sugestie



Liderul Organizaţiei Municipale Suceava a PSD, Virginel Iordache, solicită preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, convocarea unei şedinţe extraordinare a deliberativului pentru a promova o rectificare bugetară.

Iordache a declarat, vineri, în conferinţă de presă, că este necesară direcţionarea unor sume către localităţile afectate de inundaţiile din ultimele zile, pentru remedierea pagubelor produse îndeosebi la infrastructură.

Iordache a mai spus că la nivelul fiecărei organizaţii locale a PSD au fost constituite comitete care se ocupă de strângerea de fonduri pentru ajutorarea familiilor sinistrate.

„Vom face tot ceea ce depinde de noi, inclusiv intervenţii la Guvern, pentru sprijinirea celor care au avut de suferit de pe urma calamităţilor care s-au abătut în aceste zile peste Suceava”, a arătat Virginel Iordache.

În nume personal, acesta a donat suma de 500 de lei pentru sinistraţi.

În ceea ce-i priveşte pe aleşii locali ai PSD din judeţ, aceştia au primit sarcină de partid ca în până sâmbătă să facă o evaluare a pagubelor produse de ploi în localităţile lor, pentru a se cunoaşte cât mai exact de ce fonduri şi materiale de construcţii au nevoie.

Consiliul Judeţean cere sprijin de la Guvern

Demersuri



Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat că va solicita sprijin din partea Guvernului României pentru zonele sinistrate şi pentru persoanele afectate de inundaţii.

Flutur a precizat că o echipă de specialişti din cadrul CJ Suceava evaluează pagubele produse la infrastructura judeţului, iar primarii din localităţile stabilesc valoarea pagubelor la nivel local.

El a spus că după centralizarea acestor date, va înainta Guvernului României o solicitare pentru alocarea de fonduri pentru a veni în sprijinul sinistraţilor.

„Vom cere ajutorul Guvernului pentru că pagubele sunt foarte mari, şi nu dispunem de fondurile necesare pentru acoperirea lor şi pentru refacerea infrastructurii. Suntem în perioada în care evaluăm, iar în câteva zile vom înainta o adresă către Executiv prin care să transmitem valoarea pagubelor”, a spus Flutur.

Şeful administraţiei judeţene a spus că a înaintat deja Guvernului o adresă prin care se solicită 50 de tone de motorină, necesară pentru utilajele şi maşinile de intervenţie în zonele calamitate.

Gheorghe Flutur a mai arătat că la nivelul Consiliului Judeţean Suceava a fost constituit un comitet pentru situaţii de urgenţă, la care populaţia şi autorităţile locale pot semnala orice situaţie critică. Numerele de telefon disponibile sunt 0230-520086 şi 0740-626962.

La rândul său, subprefectul judeţului Suceava, Orest Onofrei, a declarat că a solicitat Guvernului apă minerală care ar urma să fie distribuită la primăriile localităţilor inundate, în special acolo unde apa din fântânile oamenilor nu mai este potabilă.

Autorităţile monitorizează depozitul de steril de la Tărnicioara

Precauţie



Autorităţile judeţene monitorizează în permanenţă iazul de decantare a sterilului de la Tărnicioara, din comuna Ostra.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că a solicitat miniştrilor mediului şi agriculturii, Attila Korodi, respectiv Dacian Cioloş, să dispună suplimentarea numărului de pompe de mare putere, necesare pentru a evacua apa acumulată în zona depozitului de steril.

„Deocamdată nu sunt înregistrate probleme, însă trebuie să supraveghem permanent această zonă, pentru că nu vrem să ajungem în situaţia de acum câţiva ani, când canalele de subtraversare a iazului au fost colmatate”, a spus Flutur.

El a mai precizat că a solicitat şi Ministerului Economiei să trimită specialişti care să ofere soluţii tehnice pentru modul în care ar urma să se intervină pentru decolmatarea canalelor de curgere a apei. Flutur a arătat că Ministerul Economiei se ocupă direct de închiderea iazului de decantare în care este depozitat steril de la exploatarea minieră Tarniţa.

Ploile torenţiale din luna iunie 2006 au antrenat de pe versanţi tone de material lemnos şi aluviuni care au dus la înfundarea canalelor de subtraversare a iazului de la Tărnicioara, nivelul apei crescând cu 12 metri. În aceste condiţii, la vremea respectivă exista pericolul ca cele câteva milioane de metri cubi de material steril să alunece spre satul Ostra.

Cele mai grave inundaţii din ultimii 40 de ani

Estimare



Inundaţiile din ultimele două zile din judeţul Suceava au fost apreciate de subprefectul de Suceava, Orest Onofrei, drept cele mai grave, de la inundaţiile din 1970.

Gravitatea a fost apreciată de Onofrei atât prin prisma amploarei, fiind afectate mai mult de jumătate din localităţi, cât şi prin cea a distrugerilor provocate într-un timp extrem de scurt.

Pe lângă problemele din zona de munte, din noaptea de miercuri spre joi, subprefectul a menţionat situaţia extrem de gravă din municipiul Suceava, cu podurile de la Iţcani şi Burdujeni în pericol de a fi închise circulaţiei şi cu digul de apărare din dreapta râului Suceava fisurat. „N-au mai fost probleme atât de complicate de la inundaţiile din anii 70. Mai mult de jumătate din judeţul Suceava este grav afectat şi avem o situaţie extrem de gravă în municipiul Suceava. Podul de la Iţcani prezintă o fisură în secţiunea centrală, iar digul de apărare al oraşului de pe partea dreaptă a fost fisurat dintr-o neglijenţă, pentru că acolo s-au efectuat nişte lucrări, exista o breşă şi era pericol să fie inundată zona Selgros şi toată partea dreaptă a oraşului. Pe partea stângă, la podul de la Burdujeni, apa era la jumătate de metru de calea de rulare. Dacă vom fi nevoiţi să întrerupem circulaţia pe ambele poduri, Suceava este blocată complet. Dacă vor fi probleme şi pe DN 17 va trebui decretată starea de necesitate”, a arătat subprefectul.

Alertă de evacuare pentru Horodnicul de Sus şi de Jos şi Rădăuţi

O altă situaţie gravă a fost la Horodnic, unde un baraj al unui iaz s-a surpat şi toată apa a deversat în cel de-al doilea, digul acestuia fiind în pericol să se rupă.

Angajatul Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava care avea în grijă cele două iazuri spune că a trăit momente de coşmar.
„La ora 2.50, digul a bubuit. A fost de parcă ar fi tras cineva cu tunul. Apa a săpat pe sub dig şi când acesta a cedat, a aruncat câteva tone de pământ în aer. Avea o forţă de neînchipuit”, a spus Petrică Popescu, bărbatul care monitoriza starea digurilor de la Horodnic.

Ruperea digului a creat îngrijorare în rândul autorităţilor, care i-au anunţat pe oameni să fie pregătiţi de evacuare.

O astfel de avertizare au primit, joi noapte, locuitorii din Horodnicul de Sus şi de Jos, dar şi din cartierul Obor situat în municipiul Rădăuţi. Pentru că şi cel de-al doilea dig fisurat ameninţa să se rupă, la faţa locului au fost chemaţi jandarmii pentru a umple saci cu nisip în vederea umplerii golurilor.

O altă problemă cu care s-au confruntat autorităţile a fost identificarea posibilităţilor de acces în localităţile complet izolate, în care chiar dacă persoanele de acolo se aflau în siguranţă, trebuia asigurat accesul pentru urgenţele medicale sau de altă natură.

Pagube de mii de miliarde de lei vechi

Dată fiind amploarea distrugerilor, autorităţile judeţene au apelat la ajutorul Guvernului.

„Am cerut de la MIRA apă minerală şi 50 de tone de motorină pe care să le distribuim la fiecare primărie din zonele cu probleme, ca acestea să poată interveni cu utilajele proprii sau de la agenţii economici pentru a reglementa situaţia. Avem în teren şase echipe de evaluare a pagubelor şi pot să vă spun că, până la ora actuală, pagubele sunt de mii de miliarde de lei vechi, mai mari decât au fost în ultimii 4 ani ţinând cont de întinderea şi gravitatea situaţiei”, a declarat subprefectul.

Totodată, acesta şi-a exprimat nedumerirea că Suceava nu a avut, miercuri noapte, nici măcar avertizare cod galben, în ciuda ploilor abundente.

„Am rămas surprinşi că în prima zi au existat aşa probleme mari fără să avem atenţionare cod galben măcar şi în a doua parte, joi seara, cred că situaţia a fost de cod roşu. Am avut localităţi cu precipitaţii între 80 şi 100 de litri/mp”, a spus Orest Onofrei.

Acesta a mai menţionat promptitudinea, profesionalismul şi implicarea celor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, a jandarmilor, poliţiştilor şi comitetelor pentru situaţii de urgenţă, care au lucrat fără întrerupere pentru ajutorarea sinistraţilor şi reducerea amplorii pagubelor. Menţionăm că numai joi seara au fost salvate de la înec peste 300 de persoane.

Bazarul, inundat de apele Sucevei

Năpasta



Bazariştii suceveni au trăi ieri unul din cele mai negre coşmaruri din viaţa lor, când au văzut cum produsele din vânzarea cărora îşi asigură traiul au fost acoperite de apele tulburi ale râului Suceava, care a atins cele mai mari cote de până acum.

Disperarea se putea citi pe feţele a zeci de oameni, adunaţi pe digul dintre Bazar şi râul Suceava, care priveau neputincioşi, ieri dimineaţă, la ora 08.00, cum apa maronie, plină de noroi, cuprindea tot mai multe chioşcuri, distrugându-le bunurile depozitate în interior.

Conducta de evacuare a apelor, principala cauză a inundaţiilor

“Ani de zile ne-a nenorocit Poliţia, cu controalele lor, acum a venit apa şi ne-a luat totul”, se plângeau câteva femei, care îşi frângeau degetele, de neputinţă, privind acuzator pe cei care acum lucrau pentru a opri şuvoiul de apă ce se scurgea în Bazar.

“Ştiau că vine ploaia, de ce nu au prevenit inundaţia?” se întrebau oamenii adunaţi pe dig şi pe marginea străzii, care priveau peisajul trist al chioşcurilor acoperite de ape, cu zeci de pungi şi obiecte din plastic, plutind fără ţintă.

În vreme ce unii s-au mulţumit numai să acuze administraţia că nu a făcut nimic, alţii nu au stat deloc pe gânduri şi au început să dea o mână de ajutor celor care puneau nisip în saci, cărându-i apoi în partea din spate a Bazarului, acolo unde apa intra bolborosind, de pe o conductă subterană.

Ca o ironie a sorţii, conducta respectivă, care a nenorocit sute de oameni, distrugându-le toată marfa depozitată în chioşcuri, era proiectată să asigure scurgerea apelor pluviale din Bazar.

“Ţiganii au furat capacul de siguranţă, dinspre râul Suceava. De asta ne-au inundat apele Sucevei”, explicau câţiva bazarişti altora, veniţi mai târziu.

Cum nimeni nu s-a gândit să verifice dacă mai există capacul respectiv, mai ales că la inundaţiile anterioare, pe acolo nu a pătruns deloc apă,în Bazarul sucevean mai bine din jumătate din chioşcuri au fost cuprinse de ape.

Apa din Bazar, scoasă cu pompele

Pentru a opri năvala apei au fost necesari peste 100 de saci plini cu nisip, cu care s-a făcut un mic baraj, în faţa conductei din care răbufnea apa Sucevei, iar apoi, pentru a fi consolidat barajul, cu wola au fost aduse mai multe cupe de nisip cu pietriş, care au fost turnate deasupra.

În paralel, echipa de intervenţii a Primăriei Suceava a intervenit cu moto-pompa din dotare, începând să scoată apa din Bazar, o misiune aproape imposibilă, ţinând cont de cantităţile imense de apă scurse în incinta acestuia.

Operaţiunile de scoatere a apei, dar şi de supraveghere a podului de peste râul Suceava, au fost conduse de primarul Sucevei, Ion Lungu şi de cei doi viceprimari, fiecare având atribuţii clare în a coordona echipele de intervenţie. La solicitarea lui Ion Lungu, pompierii suceveni au mai trimis o motopompă de capacitate mai mare, cu care să fie scoasă mai rapid apa din Bazar.

Mică parte din bunuri, salvate din apă

În acest timp, Bazarul a fost împărţit în două tabere – tabăra refugiaţilor- cei care aveau chioşcurile sub ape şi care munceau să salveze ce se mai putea, în vreme ce unii nu mai aveau nici o speranţă, şi tabăra celor care au scăpat fără probleme. Acolo, adică în partea modernizată a Bazarului şi la chioşcurile de la intrare, viaţa mergea înainte, ca şi până atunci.

Mărfuri de tot felul, expuse pe tarabe, vândute către sute de oameni, care se învârteau ca albinele printre chioşcuri.

La doar câţiva paşi distanţă, de la scările platformei modernizate, începea dezastrul.

Şiruri întregi de chioşcuri acoperite de ape, ici –colo câţiva oameni disperaţi, care, afundaţi în apă până la brâu, sau chiar până la piept, în funcţie de poziţia chioşcului, salvau ce se mai putea din marfa lor, ducând-o deasupra capului sau strâns ţinută în braţe, înaintând cu greu prin apele maronii, pline de resturi plutitoare.

Codul roşu de inundaţii se menţine până luni la prânz pe Prut, Siret, Tisa şi Iza

Alertă



Codul roşu de inundaţii emis de hidrologi pentru râurile din nordul ţării rămâne valabil până luni la prânz, singura modificare faţă de ceea ce există în prezent find aceea că râul Vişeu, care avusese şi el cod roşu, va trece la codul portocaliu.

"Siret, Prut, Tisa şi Iza rămân în continuare sub cod roşu, cel puţin până luni la prânz. Practic, codul roşu rămâne ca şi până acum, cu aceeaşi acoperire, mai puţin în ceea ce priveşte Vişeul. Acesta nu va mai avea cod roşu, din această după-amiază urmând să intre sub incidenţa celui portocaliu", au declarat, duminică, agenţiei MEDIAFAX surse din cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

Totodată, râurile din bazinele Moldova, Jijia, Băseu, Bahlui, aferente judeţelor Maramureş, Suceava, Botoşani, Iaşi şi Bacău, atenţionate în urmă cu o zi cu cod portocaliu, vor intra sub cod galben.

Sursele citate au precizat că urmăresc în timp real evoluţia debitelor pe râurile cu probleme şi au subliniat faptul că, deşi lucrurile "par clare", există posibilitatea ca avertizările de inundaţii să fie revizuite în funcţie de realitatea din teren.

Hidrologii au emis, sâmbătă noaptea, o avertizare hidrologică de cod roşu pe râul Vişeu şi de cod portocaliu pentru sectorul Valea Vişeu - Sighet, pe râul Tisa, valabile până duminică, la ora 16.00.

Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a prelungit, sâmbătă după-amiază, avertizarea hidrologică de cod roşu până duminică, după ora 16.00, pentru râul Prut, aceasta fiind extinsă şi pe Siret, în judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi şi Neamţ.

Totodată, hidrologii au menţinut avertizarea de cod galben pe râurile Someşul Mare, Moldova (curs inferior), Bistriţa (curs superior şi mijlociu), Bârlad şi pe cursurile inferioare ale Jijiei şi Bahluiului din judetele: Bistriţa Năsăud, Suceava, Neamţ, Iaşi şi Vaslui.

În bazinele hidrografice menţionate se pot produce creşteri rapide de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie.

Aceste fenomene se pot produce şi pe afluenţi de grad inferior ai râurilor menţionate.

Ipocrizia lui Basescu la Suceava

Dupa ce ca potopul si revarsarea apelor le-au luat oamenilor casele si toata agoniseala de o viata, acestia mai sunt “blagosloviti” si cu o vizita a vesnic insetatului de imagine Traian Basescu.

Departamentul de criza de la Cotroceni a analizat situatia si a calculat: castigul politic maxim este daca Traian Basescu merge in Suceava, unde presedinte de CJ este Gheorghe Flutur, membru PDL.

Zis si facut. Base a aterizat in judet, a mers si s-a mirat ca o baba in fata camerelor de la Realitatea TV de urgia apelor, (“Ia uite, ba, frate…” ) a dat “Buna ziua” la oameni ( de parca ziua era buna! ) si i-a compatimit asa cum l-a compatimit si pe Stolojan cand s-a imbolnavit subit, lasandu-i locul in cursa pentru presedintie.

Efect administrativ? ZERO - singura masura pe care ar putea sa o ia, conform atributiilor sale constitutionale, este instaurarea starii de urgenta. Dar acest lucru nu se va intampla.

Dovada maximala a ipocriziei sale este insa ca, desi nu are niciun fel de atributii executive, Traian Basescu se comporta ca primul ministru al Romaniei. Conduce sedinte operative, da dispozitii, ordine, indicatii ca pe vremea cand era capitan de vas. Si, in fata oamenilor si a televiziunii, mimeaza compasiunea.

Iaca, demonstratia!

Pentru informarea completa, Siretul a lovit la fel de tare si in Judetul Iasi! ( imagini Marius Bojor ). Dar acolo au castigat dusmanii politici ai domnului presedinte, asa ca “strategii prezidentiali” au decis ca iesenii nu merita compasiunea lui Traian Basescu, fie ea si mimata!

Cod rosu pe raurile Suceava, Siret, Prut si Viseu

Cod rosu pe raurile Suceava, Siret, Prut si Viseu

Cod rosu de precipitatii pe raurile Siret, Suceava, Prut si Viseu este masura instituita de autoritati in urma previziunilor meteorologilor. Avertizarea cu cod rosu a intrat in vigoare, vineri, la ora 13.00, si este valabila pana astazi la ora 16.00. Atentionarea cod rosu pentru raul Viseu a fost emisa, astazi, la orele 2.00 si este valabila pana la orele 16.00. Vineri s-a inregistrat un debit record pe raul Suceava , 1.560 metri cubi pe secunda. Codul rosu vizeaza raul Siret de la intrarea in tara pana la localitatea Nicolae Balcescu, raul Prut in amonte de Stanca Costesti si raul Suceava. Toate trei sunt in prezent cuprinse de viituri.

Autoritatile au instituit, sambata noapte, cod rosu pentru raul Viseu si cod portocaliu pentru raul Iza, aflate la granita cu Ucraina. Pentru a proteja localitatile amenintate de furia apelor, in judetele Iasi si Neamt au fost trimisi 15.000 de saci cu nisip.

Precipitatiile din ultima perioada au afectat nu mai putin de sase judete. De asemenea, 127 de localitati au ramas fara curent electric. Autoritatile sustin ca sunt pregatite sa evacueze persoanele care se vor afla in pericol, mai mult decat atat, in comuna Lespezi a inceput evauarea localnicilor, informeaza Realitatea Tv.

In orele care urmeaza exista posibilitatea sa fie afectate localitati aflate in albia majora a raului Siret, si anume, Lespezi, Dumbrava, Hartoape, Gura Badicitei, Lunca, Pascani, Blagesti, Stolniceni-Prajescu, Cozmesti, Mogosesti, Siret, Luncasi, Halaucesti, Alexandru Ioan Cuza, Mircesti, Butea, Rachiteni, Rotunda, Adjudeni, Buruienesti, Tamaseni, Lutca, Gadinti-Nicolae Balcescu, Roman la confluenta cu raul Moldova.

Atentionarea cod galben de ploi a fost prelungita in Suceava si Botosani

Atentionarea cod galben a fost prelungita pentru judetele Suceava, Botosani, si zona de munte a judetelor Neamt si Bistrita-Nasaud, unde in intervalul 26 iulie, orele 12.00-23.00, a plouat temporar. Cantitatile de apa au depasit in nordul judetelor mentionate 25-30 de litri pe metru patrat.

In cursul zilei de astazi, 27 iulie, ploile care vor mai afecta judetele din jumatatea de nord a Moldovei vor totaliza cantitati de pana la 20-25 l/mp.