Control la sânge la Judecătoria Vatra Dornei

În pregătire

Deznodământ previzibil. Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât să trimită o echipă de control la Judecătoria Vatra Dornei pentru a aplana tensiunile apărute aici între cei trei magistraţi. Verificările vor fi amănunţite, iar echipa de control va sta la Vatra Dornei cinci zile, comparativ cu un control obişnuit care durează, de obicei, doar două zile.

Controlul de la Judecătoria Vatra Dornei se va derula în perioada 5-9 mai şi a fost aprobat prin Hotărârea 122 a Secţiei Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii din 17 aprilie 2008.

În şedinţa respectivă s-au stabilit şi obiectivele controlului, şi anume: „Verificarea eficienţei manageriale şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către preşedintele judecătoriei, pentru asigurarea bunei funcţionări a acesteia şi a calităţii corespunzătoare a Judecătoriei Vatra Dornei, ca serviciu public”.

Controlul de la începutul lunii mai este al treilea în ultimii trei ani. Dacă în 2006 şi 2007 echipele de control nu au poposit decât cel mult două zile, acum vor sta cinci zile, ceea ce înseamnă că activitatea instanţei dornene va fi luată la bani mărunţi. Din datele pe care le deţinem, controlul va viza întreg mandatul actualului preşedinte al Judecătoriei Vatra Dornei, Codrina Iosana Martin, respectiv perioada 1 mai 2006 - 1 mai 2008.

Controlul a fost cerut atât de oponenţii Codrinei Iosana Martin, cât şi de aceasta

Pe 2 aprilie 2008, judecătorii Ilie Cotoman şi Felicia Marian, care fac parte şi din Colegiul de Conducere al Judecătoriei Vatra Dornei, au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii şi au cerut demiterea preşedintelui Codrina Iosana Martin.

Cei doi magistraţi au invocat faptul că preşedintele în exerciţiu refuză să pună în aplicare o hotărâre luată de Colegiul de Conducere. După numai câteva zile, Codrina Iosana Martin a atacat la Tribunalul Suceava hotărârea prin care i se luau o serie de atribuţii. Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ i-a dat câştig de cauză şi a suspendat aplicarea hotărârii buclucaşe. Judecătorii Ilie Cotoman şi Felicia Marian au atacat-o deja cu recurs la Curtea de Apel Suceava, care nu a stabilit încă un termen pentru soluţionare.

În paralel, la CSM a mai ajuns şi o a doua cerere. Aceasta a fost formulată de Codrina Iosana Martin, care a solicitat să-i fie verificată activitatea desfăşurată în ultimii doi ani.

Hotărârea care a declanşat scandalul

Hotărârea care a provocat întreg scandalul viza, conform spuselor judecătorilor Ilie Cotoman şi Felicia Marian, „buna funcţionare şi organizare a Judecătoriei Vatra Dornei”. Printre punctele stipulate în hotărârea adoptată la mijlocul lunii martie se numărau înfiinţarea unor module de lucru, care să asigure continuitatea grefierilor în şedinţele de judecată. De asemenea, s-au modificat o serie de atribuţii ale judecătorilor, dar şi ridicarea restricţiilor impuse magistraţilor care doreau să intre în sediul instanţei în afara orelor de program şi aveau nevoie de acceptul preşedintelui.

Epitropul bisericii din Liteni, acuzat de profanare de morminte

În parohia Vrăjitoru

Epitropul bisericii din Liteni este acuzat de profanare de morminte de rudele unei femei din localitate, decedată în urmă cu aproximativ şapte luni şi îngropată în cimitirul din curtea parohiei preotului Vrăjitoru.

Familia răposatei Maria Rebei susţine că epitropul, Vasile Oprea, a mutat sicriul în care se afla corpul neînsufleţit al femeii într-o altă groapă din cimitir, fără a cere acordul nici uneia dintre rudele decedatei.

Motivul, din câte se pare, ar fi acela că locul în care a fost îngropată Maria Rebei, în luna septembrie a anului trecut, era mormântul unei alte femei, decedată acum şapte ani.

Practic, sicriul Mariei Rebei a fost îngropat în acelaşi loc în care, cu circa şapte ani în urmă, fusese înhumat cadavrul unei alte femei din Liteni.

Greşeala, intenţionată sau nu, a ieşit la iveală la începutul acestei săptămâni, atunci când copiii femeii decedate în 2001, stabiliţi între timp prin Constanţa, au venit la Liteni să facă dezgropăciunea de şapte ani, aşa cum le-a cerut cu limbă de moarte răposata, înainte de a trece în lumea celor drepţi. Pe locul în care ştiau ei că se află mormântul mamei lor, însă, au găsit crucea unei alte femei, şi anume Maria Rebei, decedată la 22 septembrie 2007 şi îngropată trei zile mai târziu. Aşa şi-au dat seama că în groapa la marginea căreia îşi luau acum şapte ani rămas bun de la mama lor se află şi mormântul unei alte femei.

„Doar nu-i un câine sau o găină, să o dezgropaţi care cum vreţi...”

Traian Rebei, în vârstă de 56 de ani, soţul Mariei Rebei, povesteşte că, marţi seară, a fost vizitat de epitropul bisericii din Liteni, Vasile Oprea, care i-a spus că trebuie să mute sicriul răposatei sale soţii într-o altă groapă, pentru a le putea permite persoanelor venite din Constanţa să facă dezgropăciunea mamei lor.

„Mi-a zis să nu spun că el (n.r. - Vasile Oprea) mi-a permis să-mi îngrop soţia în acel loc... Cum vine asta?! Când mi-a murit soţia, el, ca administrator de cimitir, mi-a spus să o îngrop acolo. A fost slujbă, cu preot... cum se face”, mărturiseşte bărbatul.

Traian Rebei povesteşte că, a doua zi, când s-a dus la cimitir, la mormântul soţiei sale, groparii săpaseră din nou în locul mormântului şi ajunseseră la sicriu, pregătindu-se să-l scoată afară.

„Am întrebat: ‘Ce faceţi mă? Doar nu-i un câine sau o găină, să o dezgropaţi care cum vreţi...’ Am fost trimis la preot (n.r. - Vrăjitoru), părintele m-a trimis la Oprea. Le-am spus să pună pământul la loc, că eu nu sunt de acord cu aşa ceva”, continuă soţul Mariei Rebei.

Văzând că groparii încep să acopere groapa, Traian Rebei a plecat înapoi acasă, gândind că problema s-a rezolvat. În ziua următoare, însă, de dimineaţă, s-a dus din nou la cimitir.

„Când am ajuns acolo, săpaseră iar groapa şi se pregăteau să scoată sicriul soţiei afară. Mi-au spus că este aprobare de la preot, că părintele i-a citit în biserică, că au plătit la gropari trei milioane de lei vechi.... Degeaba le-am spus că nu sunt de acord, că ei şi-au făcut treaba în continuare. Ce-au zis, dă-l încolo, e bătrân, nu ştie el...”, răbufneşte Traian Rebei.

„Au săpat groapa pe furiş, fără nici o aprobare, fără nimic...”

Mormântul Mariei Rebei a fost mutat aproximativ doi metri mai încolo.

„Pe locul în care a fost îngropată până acum două zile sora mea, Maria Rebei, nu a fost nici o cruce timp de aproximativ cinci ani, de când vin eu la cimitir să aprind o lumânare la neamurile trecute în nefiinţă. Dintr-o dată, au descoperit ei că sunt două sicrie într-o singură groapă, a unor persoane care nu au nici o legătură una cu cealaltă... Au săpat groapa pe furiş, fără nici o aprobare, fără nimic... asta e profanare de morminte”, e revoltată şi sora Mariei Rebei, Emilia Tofan.

Soţul răposatei Maria Rebei intenţionează să depună plângere la Poliţie, principalul vinovat fiind în opinia sa epitropul Vasile Oprea.

Deşi am încercat, ieri, să luăm legătura şi cu acesta din urmă, pentru a ne spune punctul său de vedere în această încurcată poveste, Vasile Oprea nu a fost de găsit.

Soţia sa ne-a spus că este plecat la Suceava, că nu ştie când se întoarce şi că nu îl putem contacta ulterior, întrucât nu are nici telefon mobil şi nici telefon fix la domiciliu.

„Nu e creştineşte ce a făcut”

La biserica din Liteni, după zeci de minute de aşteptare, a ieşit să stea de vorbă cu noi fiul preotului Vrăjitoru, părintele Claudiu Vrăjitoru.

„Tata nu are nici o vină aici. Epitropul e responsabil pentru toate astea. El (n.r.-Vasile Oprea) a fost ales de consiliul parohial şi el decide cui şi unde dă locuri de veci în cimitir. Întrebaţi-l pe el. Normal că nu e creştineşte ce a făcut, mai ales că nu a avut acordul familiei. Şi eu aş fi fost nemulţumit, dacă aş fi păţit la fel”, ne-a mărturisit preotul Claudiu Vrăjitoru.

Dacă creştineşte nu e, aşa cum chiar fiul preotului Vrăjitoru recunoaşte, rămâne de văzut şi ce părere vor avea poliţiştii despre mutatul morţilor dintr-o groapă în alta.

Apă sfinţită şi rachiu, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii de la Liteni

Petrecere câmpenească

Ca în fiecare an, în prima zi de vineri după Paşte, în Poiana Ursului din oraşul Liteni, mii de oameni din localitate, dar şi din comunele din zonă, se adună cu mic, cu mare, la slujba ţinută de un sobor de preoţi, cu ocazia sărbătorii Izvorul Tămăduirii.

Dacă odinioară, manifestarea consta doar în slujba oficiată de feţele bisericeşti, care sfinţeau izvorul din poiană, iar credincioşii plecau acasă cu apă sfinţită, de câţiva ani încoace, Izvorul Tămăduirii de la Liteni s-a transformat într-o adevărată petrecere câmpenească.

Ieri, în jurul prânzului, se adunaseră deja peste 1500 de oameni, însă organizatorii se aşteptau ca numărul acestora să se dubleze în câteva ore.

Unii dintre participanţi nu au mai aşteptat să înceapă slujba, programată în jurul orei 12:30, şi s-au pus pe făcut grătare, în aşteptarea mititeilor şi cârnăciorilor cinstindu-se cu bere sau vodcă.

Oferta comercianţilor ambulanţi era cât se poate de variată, de la băuturi alcoolice, la suveniruri de talcioc, vată pe zahăr sau îngheţată.

Cu toţii aşteptau slujba de sfinţire şi, apoi, începerea programului artistic susţinut de mai multe ansambluri de muzică populară pe scena închiriată de Primărie.

Primarul din Liteni, Mihai Axinte, a anunţat că vrea ca în aceeaşi zi în care se sărbătoreşte Izvorului Tămăduirii să fie şi hramul oraşului.

200 de euro pentru un calculator, pentru 3000 de elevi suceveni

Ajutor de la stat

Aproape 3000 de elevi au primit în acest an şcolar ajutorul de 200 de euro pentru achiziţionarea unui calculator. Ajutorul este acordat în cadrul programului guvernamental „Euro 200” care se derulează de câţiva ani de zile.

Beneficiari acestui ajutor sunt 2840 de elevi sau studenţi suceveni care învaţă la stat sau în învăţământul particular acreditat, au vârsta maximă de 26 de ani şi au un venit brut pe membru de familie sub 150 de lei. Cei 200 de euro se acordă o singură dată unei familii, indiferent de numărul elevilor sau studenţilor deponenţi dintr-o familie.

Pentru obţinerea ajutorului, elevii şi studenţii au depus o cerere şi acte doveditoare conform cărora îndeplinesc condiţiile legale de acordare a banilor la secretariatul şcolii la unde studiază. O comisie constituită la nivelul şcolilor a analizat dosarele depuse şi a stabilit lista persoanelor eligibile. Lista a fost transmisă comisiei judeţene şi apoi mai departe, la Bucureşti, unde s-a stabilit lista beneficiarilor.

Fiecare beneficiar al ajutorului urmează să primească un bon valoric de 200 de euro, pe care îl pot folosi ca şi completare la banii necesari achiziţionării unui calculator. Beneficiarii trebuie să primească bonurile până pe 1 iulie 2008. Achiziţionarea calculatoarelor trebuie să se facă în termen de 30 de zile de la primirea bonului valoric.

hutsul - rusyn zone of north romania

i used official data of the romanian census of 2002 to calculate the number of hutsuls and rusyns in northern romania. there is a compact zone of 23 comune (administrative center of a number of villages) and one town with significant ukrainian population (in romania both hutsuls and rusyns are included to ukrainians in statistics).

keep in mind that i considered only the locations in the ukrainian compact area in which you will find only places historically belonging to the hutsul or rusyn ethnics.
so, i didn't considered other villages, even if they are inhabited by rusyns, because they are surrounded by villages and towns of romanian ethnics.

also keep in mind that these are the official numbers, and not the exact reality on the field. many hutsuls, rusyns and other ethnics declare themselves romanians, even if some of them still speak their language in family or in the community. i will give the most eloquent example: breaza, where they all declared themselves romanians, but actually they are hutsuls. if you'll go to breaza, you'll hear spoken only the hutsul dialect. i won't treat here the reasons of not declaring yourself what you are. it was just an example to show that the number of hutsuls and rusyns has to be much larger in reality; maybe even double.

these are the numbers for what i call the ukrainian compact area of northwest suceava county and north maramureş county:

total population: 139,514
(88,561 romanians; 37,426 ucrainians; 10,286 hungarians...)

the hutsul zone of suceava county
(totally 23,664: 19,352 romanians; 3.939 ucrainians; 280 germans...)

izvoarele sucevei - 2,279 (1,177 ucrainians; 1,102 romanians)

moldova suliţa - 2,084 (1,855 romanians; 164 ucrainians; 63 roma; 1 german; 1 lipovan russian)

breaza - 1,690 (1,690 de romanians)

cîrlibaba - 1,981 (1,690 romanians; 178 germans; 106 ucrainians; 5 hungarians; 1 pole; 1 undeclared)

ulma - 2,289 (1,343 ucrainians; 946 romanians)

brodina - 3,661 (3,219 romanians; 418 ucrainians; 18 germans; 1 hungarian; 1 jew; 1 pole; 1 armenian; 2 undeclared)

moldoviţa - 5,021 (4,763 romanians; 209 ucrainians; 37 germans; 5 poles; 4 slovaks; 1 turk; 1 jew; 1 undeclared)

vatra moldoviţei - 4,659 (4,087 romanians; 522 ucrainians; 46 germans; 1 pole; 3 undeclared)

the hutsul zone of maramureş county
(totally 52,129 - 26,220 romanians; 23,239 ucrainians; 611 hungarians...)

poienile de sub munte - 10,033 (9,696 ucrainians; 256 romanians; 61 hungarians; 5 armenians; 8 germans; 2 lipovan russians; 2 roma; 1 tatar; 1 serbian; 1 jew)

repedea - 4,761 (4,650 ucrainians; 87 romanians; 15 roma; 7 hungarians)

bistra - 4,423 (4,021 ucrainians; 399 romanians; 3 hungarians)

ruscova - 4,854 (4,578 ucrainians; 161 romanians; 109 roma; 3 hungarians; 3 germans)

petrova - 2,693 (2,658 romanians; 24 roma; 7 ucrainians; 4 hungarians)

leordina - 2,593 (2,584 romanians; 7 ucrainians; 1 hungarian; 1 turk)

vişeu de sus - 16,879 (14,878 romanians; 1,114 germans; 530 hungarians; 274 ucrainians; 70 roma; 3 italians; 2 poles; 1 armenian; 1 lipovan russian; 6 undeclared)

vişeu de jos - 5,282 (5,197 romanians; 75 roma; 6 ucrainians; 2 hungarians; 1 german; 1 undeclared)

the rusyn zone of maramureş county
(totally 63,721 - 42,989 romanians; 10,248 ucrainians; 9,669 hungarians...)

rona de sus - 4.698 (4.062 ucrainians; 421 hungarians; 207 romanians; 5 germans; 1 slovak; 2 undeclared)

rona de jos - 2.110 (2.069 romanians; 21 roma; 18 ucrainians; 2 hungarians)

bocicoiu mare - 4.468 (2.639 ucrainians; 1.447 romanians; 371 hungarians; 5 germans; 1 rom; 5 undeclared)

sighetu marmaţiei - 41,220 (32.867 romanians; 6.513 hungarians; 1.226 ucrainians; 448 roma; 105 germans; 20 jews; 8 italians; 3 serbians; 2 turks; 2 lipovan russians; 2 armenians; 1 slovak; 1 czech; 1 greek; 1 pole; 1 csango; 17 undeclared)

cîmpulung la tisa - 2.484 (1.964 hungarians; 425 romanians; 67 roma; 23 ucrainians; 3 germans; 2 lipovan russians)

săpînţa - 3.267 (3.240 romanians; 17 roma; 8 ucrainians; 2 hungarians)

sarasău - 2.416 (2.335 romanians; 52 roma; 14 hungarians; 12 ucrainians; 2 germans; 1 pole)

remeţi - 3.058 (2.260 ucrainians; 399 romanians; 382 hungarians; 14 roma; 3 germans)

A violat fetita vecinilor pana i-a rupt vaginul

RECIDIVA. Suceveanul a mai facut 14 ani de inchisoare pentru viol

Un sucevean, din comuna Scheia, a fost trimis in judecata, marti, de procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava, dupa ce a violat o fetita de sapte ani. George Stancu, in varsta de 28 de ani, afland ca fetita vecinilor este singura acasa, a dat buzna peste ea, i-a pus cutitul la gat si a tarat-o intr-o magazie de lemne, unde a fortat-o sa faca sex cu el. Victima a fost gasita, plina de sange, chiar de catre parinti, care au dus-o imediat la spital. Diagnosticata cu ruptura de vagin si hemoragie puternica, minora a fost supusa imediat unei interventii chirurgicale.

Zeci de gospodării din Suceava, devastate de furtună!

Video

În Suceava au existat oameni pentru care 1 Mai n-a fost zi de sărbătoare.

S-au bucurat degeaba că au scăpat de codul portocaliu, pentru că furtuna le-a acoperit cu apă curţile. Peste 70 de gospodării au fost inundate ieri şi două podeţe au fost luate de ape.

Ruperea de nori n-a iertat pe nimeni: apele învolburate au rupt două podeţe şi au izolat şase case. Cinci copii nu au cum să ajungă luni la şcoală. La Iaslovăţ, 50 de gospodării şi două escavatoare care lucrau la întărirea malului apei au fost afectate. Chiar dacă pericolul a trecut, oamenii sunt îngrijoraţi că apele s-ar putea întoarce.

Comune inundate în SuceavaNational

Localităţile Milişăuţi şi Iaslovăţ au fost afectate, ieri după-amiază, de ruperi de nori, în urma cărora au fost inundate zeci de gospodării şi au fost afectate drumuri, poduri şi podeţe, transmite monitorulsv.ro. Ploile căzute în cele două localităţi în mai puţin de jumătate de oră au creat probleme destul de serioase fiind necesară intervenţia imediată a pompierilor pentru evacuarea apei. Ion Cotoară, primarul din Iaslovăţ, ne-a spus că ploaia s-a abătut brusc asupra comunei, în jurul orei 15.00. A fost vorba de o rupere de nori, în doar 20 de minute apele pâraielor din amonte umflându-se până la o înălţime de patru metri. Conform primarului, apa s-a revărsat în partea de nord a comunei, intrând în aproximativ 100 de gospodării. În multe cazuri apa a inundat şi anexele şi chiar casele oamenilor. La faţa locului au ajuns echipele de intervenţie ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, precum şi prefectul Alexandru Băişanu.

La Milişăuţi, ploaia torenţială căzută în jurul orei 16.00, a făcut ca apele să iasă din matcă şi să intre în 30 de gospodării. După cum ne-a spus primarul Mircea Laurus, în jurul orei 17.00, trei case erau încă izolate din cauza apelor, care însă începuseră să se retragă. "Apa a distrus teren agricol, avem poduri şi podeţe distruse, pagubele sunt destul de mari. Încă nu putem face o evaluare, aşteptăm să se retragă apele", a spus, ieri după-amiază, primarul Laurus.

Ambro Suceava, pierderi de 42,3 milioane de lei

Societatea comercială Ambro Suceava a avut anul trecut pierderi de peste 42,3 milioane de lei. Cu toate că fabrica de celuloză a înregistrat venituri de 156 milioane de lei, cheltuielile au depăşit 180,5 milioane de lei, după cum arată bilanţul publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti. Conducerea firmei speră ca în acest an lucrurile să se schimbe în bine. Conform planului de afaceri, Ambro Suceava ar trebui să obţină în acest an un profit brut de 12,6 milioane de lei.

Pierderi de 320.000 de euro la Bermas Suceava

Bermas Suceava (BRM), unul dintre principalii producatori independenti de bere locali, a inregistrat in primele trei luni ale acestui an o scadere de 16% a cifrei de afaceri in lei comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, la 2,5 mil. lei (690.000 euro), potrivit raportarilor transmise Bursei de Valori Bucuresti. In acelasi timp pierderile companiei au crescut de la 448.000 de lei la 1,15 mil. lei (circa 320.000 de euro). Potrivit reprezentantilor companiei, pierderile au fost cauzate de mentinerea unor cheltuieli fixe in conditiile in care volumul de productie si vanzari a scazut, preturile utilitatilor si materiilor prime au crescut iar leul s-a devalorizat. Reprezentantii Bermas estimau la finele lunii trecute obtinerea unei cifre de afaceri in 2008 de 28 mil. lei (circa 8 mil. euro), mai mare cu cu 20,4% fata de nivelul consemnat in 2007, de 23,22 mil. lei. Totodata, compania viza pentru acest an o scadere de 60% a profitului net, la 1,04 mil. lei (aproape 300.000 de euro). Bermas a achizitionat recent o linie de imbuteliere bere la sticla, in valoare de 2,7 mil. euro, 65% din aceasta suma fiind achitata cu ajutorul creditelor bancare. Actionarii companiei au decis luna trecuta contractarea unor credite in valoare de 5 mil. lei, necesare finantarii partiale a stocurilor de materii prime si a activitatii de productie atat pentru acest an, cat si pentru anul 2009.