Distribuitori de droguri pentru studenţii suceveni de la Iaşi

După gratii



Patru tineri cu vârste cuprinse între 22 şi 28 de ani au fost reţinuţi, ieri dimineaţă, de poliţiştii şi procurorii din cadrul structurilor de combatere a crimei organizate.

Cei patru sunt acuzaţi că vindeau droguri unor tineri suceveni, studenţi la universităţile din Iaşi, care le aduceau mai apoi la Suceava şi le consumau în cercuri restrânse de prieteni.

La primele ore ale dimineţii de ieri, poliţişti din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava, sprijiniţi de luptători ai Detaşamentului Poliţiei de Intervenţie Rapidă Suceava, au descins la mai multe adrese de pe raza municipiului Iaşi, patru tineri fiind reţinuţi şi aduşi în faţa procurorilor suceveni din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Ieri seară, la ora închiderii ediţiei, cei patru tineri din Iaşi au fost duşi sub escortă, după ore întregi de audieri, în faţa judecătorilor Tribunalului Suceava cu propunere de arestare preventivă.

Potrivit procurorului şef al DIICOT Suceava, Marius Cazac, cei patru tineri alimentau cu canabis şi haşiş mai mulţi studenţi suceveni din Iaşi, aceştia din urmă, la rândul lor, aducând o parte din stupefiante la Suceava.

De pe urma distribuitorilor din Iaşi, zeci de tineri (studenţi, elevi), din municipiul Suceava, se drogau periodic în cercurile lor de prieteni, în care s-au infiltrat, la un moment dat, şi poliţişti sub acoperire.

Din informaţiile noastre, lista celor ce vor fi puşi sub învinuire în acest dosar nu se va opri numai la cei patru tineri, şi alţi indivizi urmând a da cu subsemnatul în faţa anchetatorilor.

Procurorii DIICOT Suceava au anunţat că vor reveni cu mai multe amănunte despre acest caz în cursul zilei de astăzi.

Heroină pentru studenţi şi elevi

În urmă cu câteva luni, poliţiştii şi procurorii din cadrul structurilor de combatere a crimei organizate au reţinut mai mulţi tineri din municipiul Suceava, acuzaţi de trafic cu heroină.

Alexandru Sofronie, de 24 de ani, Tudor Hanţig, de 18 ani, şi Edward Ciornea, de 17 ani, au fost prinşi în urma unui filaj de câteva luni, pornit de la informaţia furnizată de un agent din cadrul Poliţiei municipiului Suceava despre tranzacţii cu stupefiante în cartierul Obcini.

În urma percheziţiilor domiciliare, poliţiştii de la Antidrog au găsit peste 170 de grame de heroină, stupefiante care, din informaţiile noastre, urmau să ajungă la mai mulţi elevi şi tineri care provin din familii înstărite din Suceava sau ai căror părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate.

Sofronie şi Hanţig au fost arestaţi preventiv pentru trafic de droguri de mare risc, însă au ieşit din spatele gratiilor, după câteva zile, fiindu-le interzis să părăsească ţara pe perioada cercetărilor, măsură luată încă de la început şi împotriva adolescentului în vârstă de 17 ani.

Doi ochi imenşi pe cer, martori la urgia abătută peste Bucovina

Prevestire



Monitorul de Suceava: Filmul care a stat la baza acestui articol ne-a fost furnizat de un localnic din Regiunea Cernăuţi, în ziua documentării făcute la faţa locului, cu ocazia inundaţiilor din Ucraina, iar legenda ochilor circulă în aceste zile de ambele părţi ale frontierei. Imaginile există pe telefoanele mobile ale mai multor localnici, ceea ce ne-a făcut să nu avem nici un dubiu asupra autenticităţii acestui film.


Potopul care s-a abătut asupra Bucovinei a fost prevestit, spun vecinii noştri din Ucraina, de apariţia pe cer a unui cap de vulpe cu ochii imenşi.

În noaptea de 26 spre 27 iulie, un ucrainean din regiunea Cernăuţi a înregistrat pe camera video imaginea celor doi ochi, perfect conturaţi. În înregistrare se aude vocea operatorului amator, care vorbeşte de ce dezastru fac apele revărsate şi, la un moment dat, strigă despre apariţia de pe cer.

„Priviţi ce dezastru este în faţa noastră! Priviţi cum creşte apa şi la ce se întâmplă cu pământurile noastre! Uite, uite pe cer! Uite vulpea, priviţi la ochii ei! Şi grindina are ochii vulpii!”, spun vocile celor care au asistat la fenomen.

Vestea s-a răspândit imediat şi cei care nu au văzut cu ochii lor ceea ce s-a petrecut au căutat la cei mai norocoşi înregistrarea video.

În zona de frontieră a Ucrainei deja se spune acum că ochii vulpii au prevestit urgia, că ochiul încruntat a arătat că vor urma momente cumplite, iar ochiul mai luminos le-a dat speranţe oamenilor că vor depăşi această încercare.

Localnicii mai spun că şi grindina care a căzut sâmbătă noaptea peste unele localităţi ucrainene a avut aceeaşi formă ciudată, de ochi de vulpe.

Legenda circulă cu repeziciune mai ales în comunele de dincolo de graniţă, iar înregistrarea video ne-a fost pusă la dispoziţie şi nouă.

Elena Băsescu, cu ajutoare la sinistraţii din Nisipitu

Solidaritate



Fiica preşedintelui României Elena Băsescu a venit, ieri, cu un convoi de ajutoare umanitare pentru sinistraţii din comuna Ulma.

Ea a fost însoţită de europarlamentarul Monica Iacob Ridzi şi de echipa PD-L Suceava, cu preşedintele Gheorghe Flutur şi secretarul general adjunct Ioan Bălan.

Fiica lui Traian Băsescu a ajuns în judeţul Suceava pe la orele prânzului şi a plecat spre Nisipitu cu convoiul de ajutoare, după ce drumul spre Nisipitu-Ulma a fost redat circulaţiei cu câteva ore înainte de venirea ei.

Această arteră rutieră a fost ruptă de viituri, iar comunitatea de acolo a fost izolată vreme de 11 zile. Echipele de muncitori au lucrat în permanenţă, au cărat piatră şi au nivelat terenul pentru a crea o cale de acces spre comuna Ulma.

Conform preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, drumul judeţean 209 G a fost redeschis luni seară, la ora 23.00, dar ieri, în jurul orei 14.00, echipele de muncitori încă lucrau la nivelarea acestuia.

Deblocarea drumului a fost posibilă datorită comasării forţelor mai multor firme de construcţii, astfel că în prezent camioanele şi jeep-urile pot circula pe aici.

„A fost o muncă titanică, mai ales că în zonă a plouat torenţial atât duminică, cât şi în noaptea de luni spre marţi”, a precizat Flutur.

Dintr-o greşeală, fiica preşedintelui a ajuns la frontiera cu Ucraina

La Nisipitu, delegaţia PD-L a ajuns cu maşini de teren, în fruntea camioanelor cu ajutoare. Iniţial, antemergatorii au greşit drumul şi toată lumea a ajuns la frontiera cu Ucraina.

Oprite de barieră, Elena Băsescu şi Monica Iacob Ridzi au coborât din jeep, s-au îndreptat spre ultima casă de pe teritoriul românesc şi au rugat familia care locuieşte acolo să le permită să meargă la toaletă. Fiica preşedintelui a intrat prima, urmată de Ridzi, care s-a descălţat şi şi-a lăsat la uşă cizmele de cauciuc.

Atât ea, cât şi Elena Băsescu, îmbrăcată în tricou bleumarin, blugi Dolce&Gabbana şi în picioare cu cizme de cauciuc Burberry, aveau încălţămintea impecabilă, deci nu noroiul de pe cizme a fost motivul gestului europarlamentarului.

Revenită pe drumul cel bun, delegaţia democrat-liberală a ajuns în centrul satului Nisipitu.

Preşedintele PD-L Suceava, Gheorghe Flutur, a mobilizat rapid câţiva localnici şi autorităţile din zonă şi a început descărcarea primului camion cu ajutoare. Printre cei care au cărat sacii cu grâu, vinete, roşii, ardei, varză, provenite de la Legumicola Pleşoiu Olt, a fost şi Gheorghe Flutur.

„Să vă trăiască tăticul şi partidul dumneavoastră”

Conform Elenei Băsescu, în celelalte camioane se aflau îmbrăcăminte, pături, saci de dormit, apă.

Cât bărbaţii au descărcat sacii cu legume, fiica preşedintelui a stat de vorbă cu localnicii, care i-au povestit necazurile prin care au trecut în timpul inundaţiilor şi care i-au mulţumit pentru ajutoarele aduse.

„Vă mulţumim şi să vă trăiască tăticul şi partidul”, i-a spus o localnică mezinei preşedintelui, după ce a sărutat-o de mai multe ori pe ambii obraji.

Elena Băsescu s-a îmbrăţişat cu câteva dintre femeile sinistrate, după care a împărţit copiilor care erau în zonă jucării de pluş, iar la final s-a fotografiat cu localnicii.

Fiica cea mică a preşedintelui a spus că a decis să aducă şi jucării copiilor sinistraţi după ce a văzut la televizor o fetiţă plângând că în timpul inundaţiilor şi-a pierdut jucăria preferată.

Ea a mai afirmat că Organizaţia de tineret a PD-L va sponsoriza o tabără în Valea Jiului pentru 30 de copii din judeţul Suceava. Preşedintele PD-L Gheorghe Flutur a făcut şi o donaţie în nume personal, patru frigidere şi un televizor aduse de acasă.

Cazată la gară, o familie rămasă fără casă nu are curent electric pentru că CFR are datorii

Printre cei care au venit s-o vadă pe fiica lui Traian Băsescu a fost şi familia Domnica şi Grigore Timiş, a căror casă a fost complet distrusă de ape.

Familia Timiş, formată din patru persoane, este acum cazată într-o cameră din gara Nisipitu, fără curent electric pentru că gara are datorii de firma furnizoare de electricitate.

„Casa mi-am ridicat-o cu mâinile mele şi nimic n-a mai rămas din ea. Ce n-a luat apa ne-au furat sătenii de pe maluri, nimic n-am recuperat. Am muncit pentru casă, am ţinut doi copii la liceu, fata e încă la şcoală, în clasa a XI-a, ce ne facem noi?”, îşi frânge mâinile Domnica Timiş.

Oamenii sunt supăraţi pe autorităţile locale, dar şi pe unii dintre consătenii lor, dintre care puţini i-au sprijinit în aceste zile grele. „Restul se bat pe ajutoare”, ne-a spus Grigore Timiş.

Preşedintele Gheorghe Flutur i-a promis că locuinţa îi va fi refăcută integral de Consiliul Judeţean Suceava, care s-a angajat să reconstruiască 16 case din cele 28 complet distruse la inundaţii.

După sinistraţi, Elena Băsescu şi-a vizitat bunicii, în Burdujeni

Elena Băsescu a declarat presei că a decis să vină în Ulma cu ajutoare pentru sinistraţi întrucât această comună a fost izolată până ieri, iar localnicii nu au putut primi sprijin.

De asemenea, Elena Băsescu a spus că a ales să vină în această zonă fiindcă bunicii ei materni sunt din judeţul Suceava. De altfel, ea a spus majorităţii sătenilor cu care a stat de vorbă că bunicii dinspre mamă sunt din Suceava şi că va merge să-i viziteze după ce pleacă din Nisipitu.

Fiica cea mică a preşedintelui a mai spus că Organizaţia de tineret a PD-L va mai duce ajutoare în comune afectate de inundaţii din judeţele Neamţ şi Bacău.

Vizita la Ulma a durat mai mult decât era prevăzut în program, pe de o parte pentru că democrat-liberalii suceveni au dorit s-o ducă pe Elena Băsescu şi în satul Lupcina, iar pe de altă parte pentru că al doilea camion din convoi a rămas blocat pe singura cale de acces spre comuna Ulma, astfel că şi celelalte camioane au stat blocate în spatele acestuia.

În circa o oră, circulaţia a fost reluată, dar la scurt timp această cale de acces a fost din nou blocată cu un autobuz care asigura traficul de persoane pe ruta Ulma-Rădăuţi, autobuz oprit cu botul în malul râului. Un tractor şi câteva utilaje de la drumuri au fost aduse pentru scoaterea autobuzului şi redarea drumului în circulaţie. Pentru a pleca din sat, maşinile care au însoţit delegaţia PD-L au fost nevoite să treacă prin râu.

Directorii aproape penali de la ACET, SGA şi Garda de Mediu

Poluare sistematică


Neglijenţă vecină cu crima în cazul a trei instituţii din Suceava, care au devenit complice la una dintre cele mai grave poluări. De trei ani de zile, ACET Suceava, Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava şi Garda de Mediu Suceava închid ochii la poluarea râului Suceava cu dejecţiile populaţiei municipiului. Chiar dacă legea spune că trebuiau înaintate plângeri penale, până acum nu s-a dat nici măcar o amendă pentru poluarea râului Suceava. Puşi în faţa realităţii pe care o ignoră cu bună ştiinţă, directorii SGA şi ai Gărzii de Mediu au preferat să fugă de răspundere, în timp ce directorul ACET nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere.


Am plătit un pumn de bani pentru poluarea râului Suceava. Conducta de subtraversare a râului Suceava, investiţie recepţionată de administraţia locală în decembrie 2004 şi predată apoi către ACET, a fost funcţională la parametri normali doar jumătate de an.

Din vara anului 2005, conducta de supraplin a chesonului aflat pe malul drept al râului Suceava s-a găurit în mai multe locuri şi s-a deplasat din locul unde era fixată, lăsând loc apelor reziduale.

Aşa se face că ceea ce se scurge prin canalizare şi ar trebui să ajungă în staţia de epurare a ACET se „epurează” direct în apele râului Suceava.

Problema pare să nu preocupe pe nimeni, deşi poluarea continuă sistematic de trei ani.

Instituţiile care au atribuţii de control pe linia calităţii apelor şi mediului ridică din umeri şi îşi aruncă responsabilităţile de la una la alta. Evacuarea apelor reziduale în râul Suceava a devenit brusc un subiect care frige şi de care toată lumea încearcă să scape.

SGA Suceava: „Am anunţat Garda”, Garda de Mediu: „Nu ştim nimic”

Conducerea Gărzii de Mediu Suceava şi cea a Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava joacă la limita penalului în cazul subconductei de traversare, protejându-l pe Ştefan Groza, directorul ACET Suceava.

Plângerile penale care ar fi trebuit redactate împotriva lui Ştefan Groza nu numai că nu există, dar pentru această poluare societatea nici măcar nu a fost amendată.

Constantin Harasim, comisarul şef al Gărzii de Mediu Suceava, se jură că nu ştia nimic despre deversarea apelor reziduale.

„De când sunt în fruntea acestei instituţii nu am fost anunţat de problema pe care mi-aţi semnalat-o. Dacă cei de la SGA ştiau, trebuiau să ia măsuri. Eu nu ţin cu hoţii, iar cei care vor fi găsiţi vinovaţi vor fi sancţionaţi gradual. Chiar şi cei de la SGA riscă sancţiuni pentru că nu ne-au anunţat”, a spus Harasim.

De cealaltă parte, directorul SGA Suceava, Ioan Ungureanu, spune că cei de la Garda de Mediu ştiu exact cum stă situaţia.

„Ultima dată am fost la faţa locului în luna mai. Au fost prezenţi şi domnul director Groza şi un comisar de la Garda de Mediu. Dar văd că este o modă să se arunce vina la alţii şi să se găsească ţapi ispăşitori în alte părţi”, a precizat Ungureanu.

Întrebat cine avea responsabilitatea de a aplica sancţiuni şi de a înainta plângerea penală, directorul SGA Suceava a preferat să ocolească subiectul.

„Nu ştiu cine avea obligaţia să facă plângerea”, a menţionat Ioan Ungureanu.

Harasim, pe speaker cu Ungureanu

În încercarea de a ne convinge că habar n-are de problemele apărute acum trei ani la chesonul de pe malul drept, comisarul şef al Gărzii de Mediu Suceava l-a pus pe speaker pe omologul său de la Sistemul de Gospodărire a Apelor.

În timpul discuţiei, Ioan Ungureanu a recunoscut că poluarea are loc de trei ani şi este cunoscută de toată lumea.

„Au fost notificări din partea noastră şi s-a făcut cu ACET-ul un grafic de reabilitare. Toate aceste probleme se ştiu, iar din debitul de 300-400 de litri/secundă, peste un sfert se scurge în apele râului Suceava”, i-a explicat Ungureanu directorului Gărzii de Mediu.

De altfel, un subaltern de-al lui Constantin Harasim i-a confirmat acestuia că ştie de problemele de poluare.

Ciudat este că şeful Gărzii de Mediu Suceava continuă să susţină că nu ştia nimic.

„Eu ştiam că totul e OK”, şi-a justificat Harasim lipsa măsurilor pentru poluarea râului Suceava.

Nimic concret nu a făcut nici SGA Suceava. Întrebat dacă a aplicat vreo amendă pentru deversările care se repetă de trei ani la chesonul de pe malul drept al subtraversării conductelor de canalizare, Ioan Ungureanu a spus că nu ştie.

A promis însă că se interesează şi în 15 minute ne oferă un răspuns. Ulterior nu a mai răspuns la telefonul mobil, aşa încât concluzia nu poate fi decât aceea că ACET nu a primit nici o sancţiune.

Legea prevede plângeri penale

Potrivit Legii 107/1996, privind apele din România, poluarea voluntară constituie infracţiune şi împotriva celor vinovaţi se înaintează plângeri penale. Conform articolului 92 din Legea 107/1996, „evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafaţă sau subterane ... de ape uzate, deşeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conţin substanţe în stare solidă, lichidă sau gazoasă, bacterii sau microbi, în cantităţi sau concentraţii care pot schimba caracteristicile apei, făcând-o astfel dăunătoare pentru sănătatea şi integritatea corporală a persoanelor, pentru viaţa animalelor şi mediul înconjurător, pentru producţia agricolă sau industrială ori pentru fondul piscicol, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la cinci ani sau cu amendă”.

Săvârşirea din culpă a acestei faptei se pedepseşte, de asemenea, cu închisoare de la un an la trei ani sau cu amendă.

Şi articolul 100 din aceeaşi lege prevede sancţiuni care merg până la plângeri penale.

„Poluarea în orice mod a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic şi produce daune utilizatorilor de apă din aval, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în Legea 107/1996, sancţiuni cu închisoare de la 6 luni la un an sau amendă fiind prevăzute şi dacă fapta este din culpă.

Investiţie de 11 miliarde de lei vechi, de mântuială

Tot ieri, am încercat să luăm legătura şi cu directorul ACET, instituţia care se face vinovată de poluarea sistematică a râului Suceava. Ştefan Groza nu a răspuns pe mobil, iar secretara instituţiei ne-a transmis că se află în concediu.

Lucrările de subtraversare a râului Suceava, cu tot cu chesoanele de pe cele două maluri, au costat 11 miliarde de lei vechi, din care Primăria Suceava a suportat ceva mai bine de 7 miliarde de lei vechi, iar diferenţa de 100.000 de euro a fost plătită de statul danez.

„Sunt foarte bucuros că apa uzată circulă acum printr-o conductă nouă şi care elimină practic pericolul poluării râului Suceava, din cauza avariilor care apăreau la fosta conductă, de suprafaţă. De astăzi, acel pericol a dispărut şi e de apreciat faptul că o lucrare atât de dificilă şi costisitoare a putut fi realizată chiar şi în condiţiile unui buget deficitar”, declara Ştefan Groza la momentul recepţiei lucrării.

Practic, lucrările de calitate pe care le clama directorul ACET nu s-au dovedit decât minciuni ordinare, iar banii contribuabililor s-au dus pe apa Sucevei în doar jumătate de an.

Mai grav este că banii cheltuiţi nu au făcut altceva decât să sporească gradul de poluare a râului Suceava, iar situaţia nu pare să-şi găsească prea rapid o rezolvare.

De ce s-a ajuns aici?

În lipsa unei opinii a directorului SC ACET SA Suceava care să ne explice banii aruncaţi pe aceste lucrări de mântuială, l-am consultat pe directorul SGA Suceava despre problemele apărute. Ioan Ungureanu a precizat că una dintre conductele care subtraversează râul Suceava s-a colmatat şi din acest motiv apele uzate din canalizarea oraşului nu mai ajung în totalitate în staţia de epurare a ACET-ului.

Chiar dacă ştia de aceste probleme încă de acum trei ani, directorul SGA Suceava a preferat să nu ia nici o măsură radicală. Mai mult, Ioan Ungureanu a ţinut să ne asigure că mizeria care se varsă direct în râul Suceava nu are nici o influenţă asupra calităţii apelor, iar măsurătorile realizate la staţia de la Tişăuţi arată că indicatorii de calitate se menţin în limite admisibile.

Şeful SGA Suceava a găsit şi o explicaţie pentru faptul că apele din canalizarea oraşului ajung direct în râu.

„Din cauza ploilor din ultima vreme, nivelul pânzei freatice este sus, iar conducta care este spartă lucrează ca un dren şi aduce apă în cantitate mai mare, care este refulată prin acel supraplin”, a spus Ungureanu.

Acesta nu a putut oferi o justificare de ce acest lucru se întâmplă şi în perioade normale, când nu se înregistrează ploi abundente, aşa cum s-a întâmplat în ultimele zile şi cum o demonstrează şi fotografiile făcute la faţa locului, unde se vede că apele reziduale se scurg direct în râul Suceava.

Pescarii, indignaţi de poluarea râului Suceava

Martorii poluării sistematice a râului Suceava sunt pescarii. Aceştia povestesc că totul se repetă de ani de zile, fără ca nimeni să ia vreo măsură.

„Noi plătim taxe pentru a putea pescui, iar din cauză că apele sunt poluate trebuie să ne găsim alte locuri unde să dăm la peşte, că aici nu se prinde mai nimic”, a spus unul dintre pescari.

Şi pentru Mircea Florea, un sucevean care cunoaşte zona de aproape 70 de ani, ceea ce se întâmplă acum este de neacceptat.

„Au venit anul trecut nişte muncitori să repare conducta spartă. Aveau câteva cauciucuri şi nişte sârmă. Le-a zis un alt pescar că aşa nu o să facă nimic şi atunci l-au luat la fugă, că cică nu-i treaba lui ce fac ei”, a spus Mircea Florea.

Senatorul PD-L Constantin Gheorghe, şantajat

Şah



Mai multe fotografii care îl au ca subiect pe senatorul PD-L de Suceava Constantin Gheorghe îmbrăţişând o femeie foarte tânără au ajuns, ieri, în căsuţele poştale electronice ale mass-media din Suceava. Contactat în legătură cu aceste fotografii, senatorul Gheorghe ne-a declarat că este vorba despre un şantaj la care este supus de mai multă vreme, din partea unei femei.

„Am primit şi telefoane de ameninţare, atât eu, cât şi soţia mea, dar nu am cedat. Am fost solicitat să port o discuţie cu persoana de la telefon, indiferent unde, la Suceava, la Bucureşti sau oriunde în altă parte, altfel vor ajunge la presă fotografii compromiţătoare. Nu am fost de acord să mă întâlnesc cu această persoană şi am spus că nu are decât să dea fotografiile”, ne-a declarat, aseară, senatorul.

Întrebat cine este tânăra pe care o îmbrăţişează, Constantin Gheorghe a spus că este vorba despre o femeie pe care a cunoscut-o „de foarte mult timp”, că nu este din Suceava şi că „nu a avut o relaţie cu ea”. „Este un şantaj recunoscut de cel care o face, am şi documente”, a explicat parlamentarul sucevean.

Constantin Gheorghe afirmă că ieri a făcut plângere la Parchet referitor la şantaj

În ceea ce priveşte reclamarea şantajului, Constantin Gheorghe a afirmat că a făcut o reclamaţie la Parchet şi ieri a dat-o cuiva să o înregistreze.

Cât despre mobil, Constantin Gheorghe a spus că nu ştie care ar putea fi acesta- financiar, politic sau amoros şi nici nu vrea să facă vreun fel de speculaţii în acest sens.

Indiferent când au fost făcute fotografiile, acestea au ajuns la presă cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare, la care senatorul a anunţat deja că ar dori să candideze pentru un nou mandat.

Din punct de vedere financiar, până acum Constantin Gheorghe nu a arătat că ar avea o avere foarte tentantă, iar despre viaţa sa personală parlamentarul a fost relativ discret.

Ajutor din Bazinul Dornelor

Cabinetul parlamentar al deputatului PD-L de Suceava, Dumitru Pardău, împreună cu Radio Orion şi Monitorul de Dorna, a lansat un apel către locuitorii zonei Dornelor de a demara o campanie de colectare de bunuri materiale, în scopul ajutorării persoanelor din zona calamitată a judeţului Suceava.

Acţiunea umanitară este în curs de derulare, o parte din ajutoare fiind trimise deja către 5 localităţi precum Brodina, Ulma, Vicovu de Jos, Putna, Moldoviţa, iar cealaltă parte se depozitează la Cabinetul parlamentar pentru a fi distribuită la sfârşitul săptămânii.

Totodată, Dumitru Pardău a informat că a luat legătura cu toţi primarii din bazinul Dornelor, indiferent de culoarea politică, pentru a se organiza asemenea puncte de colectare la nivelul fiecărei primării.

Deputatul PD-L a precizat că ,după retragerea apelor acţiunea de sprijinire a persoanelor şi a localităţilor calamitate va continua, prin acordarea de material lemnos şi materiale pentru realizarea de gabioane. Dumitru Pardău a mai adăugat că personal va contribui cu un ajutor constând în mobilier şi aparatură electrocasnică în cazul unei familii din zona Câmpulung care a avut de suferit de pe urma inundaţiilor, identificată de dânsul.

FC Cetatea Suceava învinge la limită în singurul meci din cantonament

Înainte de cantonamentul de la Vatra Dornei, nimeni din iubitorii fotbalului sucevean nu s-a gândit sub nicio formă că echipa FC Cetatea Suceava nu va putea practic juca niciun amical, exceptând cel din debut cu formaţia gazdă Dorna Vatra Dornei şi ultimul, cel cu CS Gura Humorului. Pe tot parcursul perioadei de pregătire centralizată a plouat, lucru care a făcut imposibilă disputarea oricărui meci.În ziua în care era programată întoarcerea la Suceava, după cantonament, FC Cetatea Suceava a întâlnit echipa CS Gura Humorului. La capătul unei partide echilibrate, componenta Ligii I a învins cu scorul de 1-0 prin golul marcat de Celpan.FC Cetatea Suceava a început partida cu CS Gura Humorului în următoarea alcătuire: Roheţki – Cotolan, Ungureanu, Bernard, Irinel Ionescu – Cojenel, Onciu, Celpan, Buhuşi – Guriţă, Drăgan. Pe parcursul jocului tehnicienii suceveni au folosit întreg lotul de jucători. Formaţia suceveană va întâlni în următorul joc amical echipa CSM Ploieşti, joi 31 iulie, de la ora 18.00.

În judeţul Suceava nu mai sunt localităţi inundate

Prefectul judeţului Suceava, Alexandru Băişanu, a anunţat că în momentul de faţă, în judeţul Suceava nu mai sunt localităţi sau zone inundate. Băişanu a precizat că echipele de intervenţie au intervenit în toate zonele inundate, atât pentru evacuarea apelor din locuinţe, cât şi pentru acordarea de ajutoare. El a precizat că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava lucrează cu 179 de angajaţi în 18 locaţii din judeţ, pentru decolmatarea fântânilor şi evacuarea apei din beciuri şi subsoluri, iar acţiunile de evacuare a apei din localităţi încheindu-se în urmă cu două zile.
Băişanu a precizat că în localităţile afectate de inundaţie se acţionează şi cu efective de poliţişti şi jandarmi, atât pentru menţinerea ordinii publice, cât şi pentru evacuarea nămolului din locuinţe. În acelaşi timp, angajaţii E-on lucrează pentru alimentarea cu energie electrică a localităţilor Rîşca, Demăcuşa, Izvoarele Sucevei, Capul Câmpului, Botoşana Clit şi Măneuţi, Argel şi Falcău.

„Trebuie spus că Direcţia Sanitar Veterinară a început acţiunile de ecarisaj în localităţile afectate de inundaţii, iar Autoritatea de Sănătate Publică a început şi va continua vaccinarea copiilor împotriva hepatitei A şi vaccinarea adulţilor antitetanos. De asemenea, se continuă supravegherea calităţii apei din municipiul Fălticeni”, a precizat Băişanu.



Ajutoare pentru zonele sinistrate



Băişanu a mai arătat că în cursul zilei de ieri, Prefectura a trimis în zonele afectate 11.524 peturi cu apă minerală, 800 bucăţi de pâine, 400 cutii conserve de carne, 400 cutii pate, precum şi carburanţi în şapte localităţi. Pe lângă acestea au mai fost distribuite 61.510 peturi a 1,5 litri apă minerală, 33.340 pâini, 2.000 cutii conserve de carne, 22.000 cutii pate, carburanţi în alte 19 localităţi. Prefectul a mai spus că au fost înlocuite 50 posturi de transformare, astfel încât s-a realizat alimentarea parţială cu energie electrică a localităţii Ţibeni şi alimentarea provizorie a staţiei de alimentare cu apă a municipiului Rădăuţi. De asemenea, la solicitarea primariilor s-au organizat misiuni de evacuare a apei în 15 localităţi din judeţul Suceava Putna, Ţibeni, Horodnic de Jos, Vicovu de Jos, Vicovu de Sus, Straja, Frătăuţii Noi, Frătăuţii Vechi, Dorneşti, Brodina, Ulma, Todireşti, Fălticeni, Liteni, Frumosu.
„Mai sunt doar 185 de persoane evacuate cazate la rude sau în locaţiile special amenajate pentru sinistraţi, celelalte s-au întors la locuinţe. Am dat o mare atenţie situaţiei de la Ulma, unde au fost transportaţi trei specialişti pentru realizarea unei reţele de comunicare cu această localitate, un medic de familie şi un asistent medical cu medicamente de primă necesitate pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei izolate şi luarea primelor măsuri medicale dacă situaţia o impune, alimente şi alte materiale”, a mai declarat Alexandru Băişanu.

Pericol pe râul Suceava în Brodina

Efectele ploilor şi inundaţiile din ultimele zile din judeţul Suceava sunt pe departe de a se termina. În cursul zilei de marţi, în localitatea Brodina a apărut o nou situaţie gravă. Este vorba despre o alunecare de teren de pe un versant, care a înaintat pe anumite porţiuni până la patru metri, existând pericolul blocării cursului de apă şi formării unui baraj natural pe râul Suceava, în condiţiile în care lăţimea apei este de şapte metri. Potrivit unei informări a Prefecturii Suceava, alunecarea de teren a afectat deja două case şi o construcţie dezafectată. Prefectul Alexandru Băişanu a arătat că faţa locului s-au deplasat specialişti de la Apele Române şi un geolog pentru monitorizarea situaţiei şi identificarea soluţiilor pentru stabilizarea versantului. El a mai spus că în Brodina s-au deplasat şi 51 de angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava şi 22 de jandarmi pentru salvarea eventualelor persoane surprinse şi evacuarea bunurilor din gospodăriile ameninţate.

Guvernul a alocat bani pentru sinistraţi

Guvernul României a aprobat, în şedinţa de ieri, acordarea primelor ajutoare în bani şi produse sinistraţilor din judeţul Suceava. Prezent în Suceava, ministrul muncii, Paul Păcuraru, a declarat că Executivul a aprobat trei hotărâri, prin care persoanele care au avut de suferit în urma inundaţiilor, precum şi autorităţile din localităţile în care au fost înregistrate pagube la infrastructură vor primi primele ajutoare sociale.

Păcuraru a spus că prin Ministerul Muncii se vor acorda ajutoare de urgenţă pentru familie şi persoanele singure afectate de inundaţii, în valoare de 12 milioane de lei, bani care vor ajunge şi în alte judeţe ale calamitate. Aceste ajutoare vor fi în sumă de 300 de lei pentru fiecare membru al unei familii afectată de inundaţii. Ministrul muncii a explicat că această sumă va creşte în funcţie de diferite situaţii, după cum urmează: cu 5.000 de lei pentru fiecare familie în care un membru al acesteia a decedat din cauza inundaţiilor, şi cu 800 de lei pentru fiecare familie şi persoană singură cu locuinţele distruse în totalitate. De asemenea, familiile cu casele distruse în procent de 50% vor primi un ajutor suplimentar de 500 de lei, iar pentru case distruse în proporţie mai mică de 50%, sumele primite în plus vor fi de 300 de lei. Paul Păcuraru a explicat că în situaţia în care locuinţele se deteriorează mai mult decât în momentul efectuării evaluării, ca efect al acţiunii apei, fiecare familie va primi în plus încă 800 de lei.

„Aceste ajutoare vor fi acordate pe bază de anchetă socială, care va fi făcută de specialiştii Direcţiei de Muncă Suceava. Vreau să precizez că aceste sume nu sunt pentru construcţia sau reconstrucţia caselor afectate, ci reprezintă un ajutor social pentru familiile care au avut de suferit în urma inundaţiilor. Şi dacă va fi nevoie, cu siguranţă vom suplimenta sumele alocate în momentul de faţă”, a spus ministrul muncii.



Ajutoare în produse de 2,5 milioane de lei pentru judeţul Suceava



Paul Păcuraru a arătat că Executivul a aprobat o altă hotărâre prin care judeţul Suceava a primit cea mai mare sumă dintre toate judeţele din nordul ţării afectate de inundaţii. El a precizat că din totalul de 4,8 milioane de lei alocate pentru acordarea de produse în zonele sinistrate, Suceava a primit mai mult de jumătate, adică 2,5 milioane de lei. Din aceste fonduri vor fi distribuite alimente, conserve de carne, legume, ulei, făină, haine, bocanci dar şi alte produse în toate localităţile judeţului afectate de inundaţii.
Pe lângă aceste sume, în şedinţa de ieri s-a mai aprobat şi alocarea a 50 de milioane de lei pentru şapte judeţe calamitate, bani care vor ajunge la localităţile în care s-au înregistrat pagube la infrastructură. „Acordarea sumelor se va face în funcţie de evaluările făcute la nivelul fiecărei localităţi şi au ca destinaţie refacerea de urgenţă a infrastructurii”, a mai spus Păcuraru.