• în vreme ce nivelul alocaţiei de hrană pentru un bolnav internat este de circa 5,5 lei pe zi, la Suceava suma este, în medie, de 0,8 lei pe zi • cu miliardele în cont, la spital lipseau la un moment dat până şi vata şi spirtul • deşi 10 miliarde din această sumă puteau fi folosiţi şi pentru investiţii, blocul alimentar era cât pe ce să fie închis de veterinari pentru că nu îndeplineşte condiţii minime de funcţionare • numărul celor care au murit în spital în perioada 1 ianuarie -1 septembrie 2007 a crescut la 440 oameni, faţă de 380 în aceeaşi perioadă a anului trecutCriza financiară cu care se confruntă aproape toate unităţile din sistemul sanitar nu atinge Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, chiar dacă acest lucru nu se simte nici în hrana bolnavilor internaţi, nici în calitatea medicaţiei şi nici în modul în care arată saloanele, băile şi holurile spitalului. La această oră, spitalul are zeci de miliarde de lei vechi în cont, numai că managerul Costică Dăscăliuc nu se îndură să-i cheltuiască. Cele 67 de miliarde de care dispune acum spitalul au fost strânşi în perioada martie-septembrie 2007, tăind la sânge din alocaţia de hrană pe bolnav, medicamente, dezinfectate şi reparaţii curente. Numai la hrană, alocaţia stabilită în decembrie 2006 prin hotărâre de guvern este de 7,4 lei pentru lăuze, 8,2 lei pentru bolnavi psihic, 4,7 lei pentru însoţitorii bolnavilor internaţi, 2,7 lei pentru bolnavi internaţi în staţionare de zi, 10,6 lei pentru bolnavi TBC, cu cancer, hepatită şi diabet şi 5,5 lei pentru alţi bolnavi adulţi internaţi în unităţi sanitare, la Spitalul de Urgenţă media zilnică este de 0,8 lei pe zi/bolnav, adică puţin mai mult decât preţul unui covrig.
La 31 august 2007, Spitalul de Urgenţă avea 57 de miliarde de lei vechi în cont numai din banii primiţi de la Casa de Asigurări de Sănătate. La această sumă se mai adaugă aproximativ 10 miliarde de lei vechi din venituri proprii, realizate în principal de medicii din spital din studii clinice.
Conform legii, cele 57 de miliarde de lei pot fi angajate pentru cheltuieli salariale, aprovizionare cu medicamente, materiale sanitare şi dezinfectaţi, plata utilităţilor, protecţia muncii, materiale de laborator, carburanţi, reparaţii curente, furnituri de birou şi hrană, dar nu pentru investiţii de capital. Pentru acest ultim capitol se puteau utiliza, în schimb, banii realizaţi din venituri proprii, mai ales în condiţiile în care blocul alimentar al spitalului ar fi trebuit închis, deoarece nu respectă condiţiile minime necesare pentru prepararea hranei, sau când saloanele nu dispun de aparate de aer condiţionat şi astă vară bolnavii se topeau de căldură. De asemenea, spitalul avea miliarde, iar şeful blocului operator a fost nevoit să solicite Consiliului Judeţean alocarea a 250 de milioane de lei pentru a înlocui câteva geamuri şi un linoleum într-o sală de operaţie, în saloane şi pe holuri pereţii sunt murdari şi coşcoviţi iar băile din majoritatea secţiilor, inclusiv la Unitatea de Primire a Urgenţelor, arată sub orice critică. Sunt secţii unde nu există nici măcar un duş pentru pacienţi, dar asta nu pare să-l preocupe pe managerul spitalului, care strânge banii la ciorap nu se ştie pentru ce.
În ceea ce priveşte medicamentele, presa locală a relatat în nenumărate rânduri lipsurile cu care s-a confruntat spitalul, unele de strictă necesitate, altele vitale pentru salvarea vieţii bolnavilor. Au lipsit vata şi spirtul, medicaţia pentru urgenţele cardiace, cea pentru scoatarea din starea de şoc, perfuzoarele, materiale sanitare în sălile de operaţii etc. Chirurgia plastică şi vasculară nu are nici la această oră sală proprie de operaţie, investigaţiile la computerul tomograf se fac în continuare la Iaşi, aparatura necesară investigaţiilor bolnavilor cardiaci este veche şi cârpită, în cea mai mare parte. Comparând numărul celor care au murit în spital în perioada 1 ianuarie -1 septembrie 2007 cu aceeaşi perioadă a anului trecut, constatăm că numărul acestora au crescut de la 380 la 480 de oameni şi asta îndeosebi în secţiile dependente esenţial de investigaţii, tratament de cea mai bună calitate şi cazare mai mult decât decentă. Nu spunem că aceşti oameni au murit pentru că spitalul nu le-a asigurat cele mai bune condiţii, dar cu siguranţă că printre ei au fost şi cazuri care ar fi putut fi salvate cu medicaţie sau investigaţii cu aparatură performantă. Suceava nu mai are nici măcar tomograf.
Spitalul a contractat cu CJAS pentru luna septembrie de 44,6 miliarde de lei, pentru octombrie 44,52 de miliarde de lei, noiembrie 44,78 miliarde de lei şi decembrie 18,97 miliarde de lei, adică peste 100 de miliarde de lei pe care Casa îi va achita pentru că bugetul este asigurat. Aceşti bani destinaţi ultimului trimestru din an nu au nicio legătură cu cei pe care spitalul îi are deja. Unitatea spitalicească are un cont pozitiv din luna martie a acestui an, când a început să crească de la 18 miliarde la 39 de miliarde de lei, cu un maxim la 31 august. Din cele peste 100 de miliarde de lei pe care îi va mai primi spitalul de la CJAS, circa 22 de miliarde vor fi cheltuieli salariale, iar restul de peste 80 de miliarde vor rămâne la dispoziţia spitalului pentru achiziţionarea de medicamente, materiale sanitare şi utilităţi.
În acest an, plăţile lunare pentru medicamente şi materiale sanitare au fost între 5 şi 6,5 miliarde de lei, cu un vârf în luna mai, de 9,25 de miliarde. De asemenea, plăţile pentru hrana pacienţilor sunt de circa 890 de milioane de lei pe lună, ceea ce înseamnă o medie de 250.000 de lei vechi pe lună pe bolnav, adică la 3.500 de bolnavi internaţi lunar o medie de 8.500 de lei pe zi, mult sub norma prevăzută de legislaţie.
• Dăscăliuc spune că a strâns banii pentru lenjerie, pijamale şi halate la bolnavi
Preşedintele-director al Casei Judeţene de Asigurări, Cristina Iordăchel, ne-a declarat, ieri, că toate spitale din judeţ "au o situaţie financiară bună şi foarte bună, au un disponibil în cont" şi "cel mai bine stă Spitalul Judeţean Suceava". Ce fac mai departe spitalele cu banii, cum îi administrează, este deja treaba managerilor de spital.
"Am solicitat rectificări substanţiale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în ideea de a avea posibilitatea să renegociem contractele iniţiale şi să le suplimentăm. În aceste condiţii, dispare, cel puţin pentru Spitalul Judeţean, necesitatea de a renegocia contractul pentru nişte valori mult mai mari. La această oră, din punct de vedere al Casei de Asigurări de Sănătate Suceava, Spitalul Judeţean este foarte bine finanţat şi are suportul financiar pentru a asigura o calitate foarte bună a serviciilor medicale şi hoteliere", a declarat dr. Iordăchel.
Economiile deosebite făcute la cheltuielile pe caz ponderat - la hrană şi medicamente - influenţează fundamentarea bugetului pe anul 2008 în sens negativ deoarece cheltuiala pe caz rezolvat are pondere în fundamentare. În sens pozitiv va influenţa, însă, creşterea ICM şi a duratei optime de spitalizare. Adică strânsul banilor sub saltea, dictat de manager va putea fi atenuat de munca medicilor de a creşte indicele de complexitate a cazurilor.
Explicaţia oferită de Costică Dăscăliuc este că a făcut economii pentru ca în trimestrul IV să cheltuiască banii "pe ceva consistent".
"Am avut un tarif foarte bun pe caz ponderat şi ne-am gândit să strângem nişte bani. 19 miliarde de lei sunt deja cheltuiţi pe contracte în derulare, am vrut să facem o economie pentru chirie pe spaţii, dacă vom muta unele secţii, pentru bucătărie mi-au dat doar 9 miliarde şi o să coste vreo 13, lenjerie nu avem deloc, mai avem nevoie de halate, de pijamale pentru bolnavi. Am drămuit banii ca să avem să-i cheltuim pe ceva consistent în trimestrul IV. N-am luat de la gura bolnavilor", a declarat, ieri, managerul Costică Dăscăliuc.
Cifrele arată, însă, că lucrurile nu stau tocmai aşa şi exact de la necesităţile stringente ale bolnavilor - de hrană, medicamente şi condiţii decente de spitalizare - s-au făcut economiile.
Un alt spital care are bani frumoşi în cont este cel din Rădăuţi, care are 9,5 miliarde de lei, spital condus de asemenea de un economist.
Mai trebuie spus că legea spitalelor permite unităţilor sanitare ca la sfârşitul anului să aibă un sold de cont pozitiv şi nu se pune problema returnării banilor, dacă nu vor fi cheltuiţi, deoarece au fost obţinuţi prin contractul angajat.
În schimb, nu pot fi folosiţi pentru investiţii majore. OUG nr.59/2004 arată că "eventualele economii înregistrate de instituţiile sanitare publice, în cursul exerciţiului bugetar, la cheltuielile de personal şi cheltuielile materiale şi servicii, cu excepţia medicamentelor şi materialelor sanitare, în condiţiile realizării indicatorilor specifici, se pot utiliza pentru finanţarea cheltuielilor de capital, cu modificarea corespunzătoare a bugetului de venituri şi cheltuieli, în condiţiile legii, cu aprobarea caselor de asigurări de sănătate şi a direcţiilor de sănătate publică". Deci banii care provin din Fondul Naţional al Asigurărilor de Sănătate nu pot fi folosiţi la finanţarea cheltuielilor de capital. Cu peste 60 de miliarde Costică Dăscăliuc poate cumpăra, aşa cum şi-a propus, halate şi pijamele, chiar pentru toată populaţia judeţului Suceava, dar poate îi mai rămân ceva bani pentru a îmbunătăţi cât de cât hrana bolnavilor şi a da un var în saloane şi WC-urile din spital.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu