Biserica Sfânta Treime din Siret, prototipul din care s-a dezvoltat în epoca lui Ştefan cel Mare stilul moldovenesc

Biserica Sfânta Treime din Siret – ctitorită de Petru Muşat, constituie prima manifestare a planului triconc în Moldova (a doua jumătate a secolului al XIV-lea). Monumentul reprezintă prototipul din care s-a dezvoltat în epoca lui Ştefan cel Mare (secolul al XV-lea), stilul moldovenesc.

Biserica este alcătuita din două încăperi dreptunghiulare neegale, un pronaos scurt şi un naos alungit-încadrat de două abside semicirculare şi de altar. Înaltele firide oarbe ce se ridică pe feţele celor trei abside la exterior, elementele ceramice colorate şi smălţuite - cărămizi, crucilite şi discuri- dispuse deasupra ferestrelor, a uşilor, precum şi la partea superioară a edificiului formează o friză deosebit de frumoasă şi interesantă. Decoraţia de ceramică, precum şi planul bisericii din Siret amintesc de un anume tip arhitectonic; mai exact de cel morav - sârbesc, dar şi de bisericile munteneşti.

Construit în patru ape, acoperişul se sprijină pe o cornişa de cărămidă aparentă. Discurile ceramice, alternante cu flori cruciforme subliniază delicat arcadele semicirculare ale firidelor, iar ferestrele-excepţie făcând doar cea de la absida nordică- sunt împodobite la rândul lor de un chenar rectangular alcătuit din două rânduri de discuri smălţuite şi trei rânduri de flori cruciforme. Biserica deţine o frumoasă lespede funerară cu decoraţii de factură orientală şi gotică.

Aflata într-o avansata stare de degradare Sfânta Treime a trecut prin numeroase restaurări care au dus uneori la denaturarea vechilor sale forme. Excelenta lucrare de restaurare, executată între anii 1937-1940 a redat aspectul originar. Au fost salvate de la distrugerea totală stranele vechi, iar ceramica de pe faţadă -acolo unde lipsea- a fost înlocuită cu ornamente de teracotă.