Manualele alternative năucesc profesorii

Manualele alternative, afacere bună pentru edituri şi o mână de profesori care le elaborează, dau bătaie de cap cadrelor didactice din şcoli, elevilor şi părinţilor.

Sistemul de procurare a manualelor pare anume conceput ca să fie nefuncţional.

În aceste zile, toate şcolile trebuie să-şi stabilească necesarul de cărţi pentru anul şcolar 2008-2009 şi să-l transmită la Inspectoratul Şcolar. Baza de calcul este planul de şcolarizare, care însă poate suferi modificări până la începerea cursurilor, în septembrie.

La nivelul fiecărei şcoli în parte, profesorii discută şi stabilesc pentru ce manual optează, la fiecare disciplină în parte.

În unele şcoli, fiecare clasă învaţă după un alt tip de manual, ales de învăţător sau profesorul care are cursurile la clasa respectivă, în altele opţiunile sunt mai „grupate”.

La Colegiul de Artă Ciprian Porumbescu din Suceava, profesorii au căzut de acord ca la o disciplină să se folosească un singur manual, din 4-6 variante, câte sunt în ofertă.

Doi, trei elevi la un manual

Directoarea Colegiului „Ciprian Porumbescu”, Sabina Roman, afirmă că problema şcolilor nu este numărul mare de manuale, ci decalajul dintre momentul transmiterii necesarului şi licitaţie.

De exemplu, profesorii de limbă română dintr-o şcoală decid acum, în februarie, ca la anul elevii de clasa a IX-a să înveţe de pe manualul editat de Humanitas. Transmit pe canalele legale că au nevoie de 30 de manuale. Editura înştiinţează şcoala că nu onorează decât 5 la sută din comandă. La sfârşitul verii, Ministerul Educaţiei organizează licitaţia pentru manuale alternative şi Humanitas pierde. Asta înseamnă că toate şcolile care au comandat manualele editate de Humanitas nu vor avea cărţi pentru elevi. Şi atunci încep problemele. Elevii de clasa a IX-a trebuie să înveţe limba română după un manual editat de o editură care a câştigat licitaţia, dar şcoala nu îl are. Dacă le recomandă elevilor să-l cumpere din librării, unde se găseşte la liber, părinţii fac scandal, că până în clasa a X-a manualele sunt gratuite. Dacă la bibliotecă există manuale vechi, de la seriile precedente, acestea oricum nu acoperă necesarul pentru că din 1999 încoace, de când s-au introdus manualele alternative, niciodată nu s-a satisfăcut decât 10-30 la sută din necesar. Aşa se ajunge în situaţia ca de pe un manual uzat să înveţe doi, trei elevi.

Colegiul de Artă s-a confruntat cu o asemenea situaţie în urmă cu 2 ani, când în februarie a făcut comanda fermă pentru manualele editurii Corint şi Corint a pierdut, în toamnă, licitaţia.

Manualele alternative, mai curând teze ale profesorilor decât cursuri pentru elevi

„Problema este că ei nu dau decât circa 5 la sută din necesar şi nici aceste 5 la sută din manuale nu vin la timp sau nu vin deloc. Acum, la începutul semestrului al doilea, sunt discipline la care nu au venit deloc manuale. Comanda nu se suprapune cu oferta”, a spus prof. Roman.

Totodată, arată ea, deşi la introducerea manualelor alternative s-a vorbit despre „aerisirea” acestora faţă de cele tradiţionale, în realitate acest lucru nu se întâmplă.

„Unele manuale, mai ales cele de limba română de la clasa a XI-a şi a XII-a sunt mai curând teze ale profesorilor care le editează, sunt foarte dense şi complicate. Acelaşi lucru se poate spune şi despre manualele de istorie, geografie şi filozofie”, a afirmat Sabina Roman.

Ea a mai scos în evidenţă un aspect al acestei probleme, cazul unui profesor autor de cinci manuale de filozofie, pentru aceeaşi clasă, fiecare lansat de o altă editură. Deci, indiferent care editură câştigă licitaţia, profesorul respectiv şi-a asigurat drepturile de autor şi, probabil, cota parte din valoarea manualelor comandate de şcoli la nivel naţional.

Practic, câteva „echipaje” de profesori alcătuiesc câteva variante de manuale, trec de comisia de evaluare şi n-au decât să găsească o editură cu şanse de a câştiga licitaţia organizată de MEC şi s-o convingă să le editeze cărţile care vor ajunge pe băncile elevilor. Şi având în vedere că nu prea sunt manuale care să coste sub 100.000 de lei vechi, putem aprecia dimensiunea afacerii cu manuale alternative la nivel naţional.

A turna, turnare

Documentele din arhiva PMR date publicităţii continuă să surprindă, mai ales cele referitoare la relaţia dintre partid şi intelectualitate. Domeniu delicat: nu se putea utiliza toroipanul, trebuia apelat la nuanţe şi fineţuri psihologice. Două au fost şedinţele consacrate în exclusivitate de Secretariatul CC acestei chestiuni: în martie 1950 şi în mai 1962. Prima (condusă de un Dej strâns flancat de Ana Pauker, Vasile Luca, Iosif Chişinevschi) a dat cu parul, a doua (în care Dej era stăpân pe situaţie) încerca să dreagă busuiocul. Ca urmare a verificărilor, în 1950 au fost excluşi din partid taman scriitori ce s-au arătat total devotaţi cauzei: Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Eusebiu Camilar, Victor Tulbure, Lucia Demetrius, Mihu Dragomir, Al. Kiriţescu ş.a. Ana Pauker a arătat că asta nu-i cine ştie ce nenorocire, doar şi în Uniunea Sovietică sunt scriitori nemembri de partid – de pildă, Ilya Ehrenburg, aşa că... Ceea ce, într-un fel, era adevărat, câtă vreme, deşi exclus din partid, Mihai Beniuc a ajuns preşedintele Uniunii Scriitorilor, iar Ion Jalea, la fel de exclus, preşedinte la Uniunea Artiştilor Plastici, ambii funcţionând apoi o veşnicie în respectivele posturi. După 12 ani, Dej izbutise să schimbe substanţial garnitura de conducere a PMR, schimbase şi numele organului de conducere, din Secretariat, în Birou Politic şi a socotit că-i momentul să readucă în discuţie – evident, în altă lumină – situaţia intelectualilor excluşi. Conform tacticii obişnuite, Dej conducea şedinţa de aşa manieră încât propriile sale decizii să pară a fi emanaţie a întregului Birou, el doar sancţionând o hotărâre colectivă. Drept pentru care, întâi de toate, fiecare se străduia să intuiască la vreme intenţia primului secretar, urmând să-i cânte sârguincios în strună. Au greşit-o în cazul Zaharia Stancu. Dej l-ar fi vrut reprimit în partid, dar a-nceput, derutant, cu remarca „Stancu a avut nişte contacte cu organele burghezo- moşiereşti”. Atâta le-a trebuit căţelandrilor să se dezlănţuie! Ceuşescu: „Stancu a fost agent al Siguranţei. Noi avem şi ce a dat (citiţi: „turnat”) el.”

Bodnăraş: „A lucrat ca agent al Siguranţei”. Ceauşescu revine: „A fost efectiv agent de Siguranţă până după 23 august. Avem documente în acest sens.” Drăghici: „Figurează pe state (de plată, n.n.) ca agent.” Din nou, Ceauşescu: „Chiar de când era elev a început...” Aici s-ar impune o paranteză: cu ce ochi să-i privim pe colaboratorii Siguranţei? I-au dat în gât pe comunişti – deci, aplauze? Doar au acţionat în slujba partidelor istorice şi-n favoarea regalităţii, combătând ciuma roşie care... (a se vedea Raportul lui Tismăneanu). Îmi permit să opinez că turnătorul rămâne turnător, indiferent în slujba cui s-a aflat ori se află. Poate greşesc, dar aş mai zice că acelaşi oprobriu se cuvine să „onoreze” şi turnătorii Siguranţei, şi cei ai Securităţii; fac parte din stirpea ce are înscrisă în gene respingătoarea vocaţie a delaţiunii... Revenind la şedinţa din 1962: primul care a dovedit fler şi nas de copoi, intuind intenţia lui Dej, a fost, cum era de aşteptat, Maurer: „Stancu a avut, totuşi, o orientare democratică, iar pe mine, nu m-a turnat.” Repede, s-au re-orientat ceilalţi. Drăghici: „Stancu este tipul intelectualului oportunist.” Răutu: „Activitatea lui a fost pozitivă” – etc. etc. Până la urmă, s-a hotărât ca anumite personalităţi marcante (inclusiv Stancu) să fie primite direct de Biroul Politic. Încălcarea Statutului se făcea cu argumentul... Ehrenburg, adică, „aşa-i şi-n Uniunea Sovietică” – cosmonautul Titov a fost primit în partid de Prezidiul CC al PCUS. Vor intra sau re-intra în rândurile membrilor PMR, mai devreme sau mai târziu ( „să ceară ei”, iar cererile, convingător ticluite, să fie publicate în presă!) Ralea, Codarcea, Neniţescu, urmând a fi tatonaţi Ionescu-Sişeşti, Horia Hulubei, Ţiţeica, Bădărău, Arghezi (!), Demostene Botez, G. Călinescu, Jalea, Ion Dumitrescu ş.a. Dej chiar i-a telefonat lui G. Călinescu, care i-a confirmat că se consideră „un ostaş al partidului.” Era perioada în care PMR se dumirise că, vorba lui Chişinevschi, „nu poţi construi numai cu oameni care au doar calitatea că sunt cinstiţi, trebuie să fie şi pricepuţi.” Ca şi cum una ar exclude pe cealaltă!

Doi cumpărători de la Casa de Oaspeţi au renunţat la terenuri

Doi dintre câştigătorii licitaţiilor de vânzare a parcelelor aflate în apropierea Casei de Oaspeţi din Suceava au renunţat la terenuri. Anunţul a fost făcut de directorul Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, Gheorghe Antonovici, care a precizat că până la expirarea termenului în care puteau fi plătite terenurile achiziţionate prin licitaţii, doi dintre cumpărători nu s-au mai prezentat să încheie contractele.

Este vorba despre firma FLORIANCA SRL Suceava şi de persoana fizică Vasile Cicu, care deşi au reuşit să obţină două parcele de teren, nu au mai dispus de fondurile necesare pentru achitarea lor.

Demn de remarcat este faptul că parcelele câştigate la licitaţie de SC Florianca SRL şi Vasile Cicu au fost adjudecate cu unele dintre cele mai mari preţuri.

Astfel, firma suceveană trebuia să plătească pentru 14,65 de ari de teren nu mai puţin de 765.000 de lei, fără TVA, (7,65 miliarde de lei vechi), în condiţiile în care preţul de pornire al licitaţiei a fost de doar 180.000 de lei.

În ceea ce-l priveşte pe Vasile Cicu, acesta ar fi trebuit să plătească pentru aceeaşi suprafaţă de teren un preţ de 564.000 de lei, fără TVA.

Pierderi de peste 20.000 de lei după renunţarea la terenuri

Prin renunţarea la terenurile pe care le-au câştigat, atât firma suceveană, cât şi Vasile Cicu au pierdut importante sume de bani, reprezentând taxa de participare a licitaţiei, preţul dosarului de prezentare a terenurilor, cât şi garanţia de participare la licitaţie.

Astfel, în cazul SC Florianca SRL, aceasta a rămas fără 20.000 de lei (200 milioane de lei vechi), reprezentând contravaloarea garanţiilor şi taxelor menţionate anterior, în timp ce Vasile Cicu a pierdut 22.000 de lei.

„Momentan sunt singurele cazuri în care cei care au câştigat licitaţiile au renunţat la terenurile respective. În aceste condiţii, cele două parcele de teren vor fi scoase din nou la vânzare, cel mai probabil la mijlocul lunii martie a.c., iar preţul de pornire va fi acelaşi ca la prima vânzare”, a declarat Gheorghe Antonovici.

El a mai adăugat că tot în luna martie a.c. vor fi scoase la vânzare ultimele 7 parcele de teren, aflate în imediata apropiere a Casei de Oaspeţi Suceava, care nu au reuşit să fie vândute la licitaţia organizată la sfârşitul săptămânii trecute. Până în momentul de faţă, RA-APPS Suceava a reuşit să vândă 115 parcele din totalul de 124 câte au fost disponibile.

Jandarmul care a plonjat cu maşina de serviciu în apă, găsit nevinovat

Jandarmul care a provocat un accident rutier de tot râsul în luna septembrie a anului trecut, plonjând cu maşina de serviciu în râul Bistriţa, a fost absolvit de vină. Deşi testarea cu aparatul etilotest, făcută de poliţişti după ce jandarmul a fost scos din apă, a indicat că acesta avea o concentraţie de 1,12 miligrame per litru alcool pur în aerul expirat, procurorii Parchetului Militar Iaşi au stabilit că jandarmul nu era băut în momentul accidentului.

Concluzia procurorilor este că acesta ar fi băut în intervalul scurs între producerea accidentului şi momentul recoltării probelor biologice. În aceste condiţii, plutonierul Ciprian Iulian Ghiorghiasa îşi poate păstra liniştit locul de muncă, pe baza deciziei de neîncepere a urmării penale a procurorilor conducerea Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava având acoperire să nu ia nici o măsură împotriva sa.

Purtat în aval de apă, salvat de localnici

La începutul lunii septembrie a anului trecut, plutonierul, angajat la acea vreme la Postul de Jandarmi Montan Broşteni, a luat o Dacie de la sediul unităţii şi s-a îndreptat spre o benzinărie din oraş. La întoarcere, din cauza vitezei mari şi a neatenţiei, plutonierul a pierdut controlul asupra volanului, a derapat şi a plonjat în râu. Maşina a fost luată de ape, fiind purtată în aval mai mult de jumătate de kilometru.

După ce autoturismul s-a oprit într-un mal, ajutat de câţiva localnici, omul legii a reuşit să ajungă la liman, scăpând din aventură fără leziuni. Poliţiştii din oraş, veniţi la faţa locului, l-au verificat pe şofer cu etilotestul, concentraţia de alcool din aerul expirat, 1,12 miligrame per litru, intrând în sfera penalului.

Mutat disciplinar şi pus să repare maşina

La puţin timp după accident, colonelul Eugen Şalar, şeful Jandarmeriei Suceava, anunţa măsurile luate împotriva subalternului care a făcut de râs unitatea. Plutonierul a fost mutat disciplinar la Postul de Jandarmi Montan Cârlibaba şi a fost obligat să achite suma necesară pentru repararea autoturismului.

„Nu vom fi deloc îngăduitori în acest caz grav cu care ne-am confruntat. Totul depinde de ce va stabili Parchetul Militar”, preciza atunci colonelul.

„Dacă se începea urmărirea penală puteam lua orice măsură împotriva plutonierului, inclusiv demiterea din structura Jandarmeriei. Având în vedere soluţia dată de procurori însă, acesta îşi poate continua munca”, a precizat locotenentul Bogdan Cornaci, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Suceava

Motivaţia procurorului

În motivaţia care a dus la soluţia de NUP, procurorul dă următoarele explicaţii.

„Plutonierului Ghiorghiasa Ciprian Iulian i-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei la un interval de aproximativ patru ore (prima probă la ora 20.50, iar cea de a doua la 21.50), de la producerea evenimentului rutier – respectiv părăsirea părţii carosabile şi plonjonul cu autoturismul din dotarea unităţii în albia râului Bistriţa, care s-a produs în jurul orei 17.00. În conformitate cu Normele Metodologice ale IML „Mina Minovici” Bucureşti, având în vedere intervalul de peste 30 de minute de la momentul depistării şi până la momentul prelevării, în cauză s-a dispus o expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei, iar conform concluziilor stabilite de medicii specialişti din cadrul Institutului de Medicină Legală Iaşi, la ora producerii accidentului rutier, plt. Ghiorghiasa Ciprian Iulian avea o alcoolemia 0”. Aşadar, omul legii, supărat că ar fi fost implicat într-un accident rutier, ar fi consumat alcool între momentul producerii accidentului şi momentul recoltării de probe biologice.

Şi un pompier care a făcut-o lată a fost iertat

În luna august a anului trecut, subofiţerul Laurenţiu Franţuzu, pompier în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, a făcut un scandal monstru după ce a fost prins băut la volan de poliţişti. A înjurat în stânga şi în dreapta şi a refuzat să sufle în alcooltest, circul său fiind filmat şi dat apoi pe un post de televiziune. Până la urmă, acesta nu a trebuit să lepede uniforma de pompier, fiind sancţionat doar simbolic, cu amânarea în grad pe o perioadă de doi ani de zile.

Colonelul Lucel Lulciuc, şeful ISU Suceava, şi-a motivat decizia prin prisma faptului că Franţuzu s-a remarcat în misiunile de urgenţă la care a participat şi în aceste condiţii mai merită o a doua şansă.

Bătaie între fete, la Şcoala Profesională nr. 5 din Suceava

O elevă de la Şcoala Profesională nr. 5 din Suceava a fost internată în spital după ce a fost agresată de o colegă, în incinta unităţii de învăţământ. Incidentul s-a produs într-o pauză şi a intrat în atenţia direcţiunii.

Alina S., în vârstă de 16 ani, din comuna Pătrăuţi, este elevă în clasa a IX-a la Şcoala Profesională nr. 5 din Suceava. Ea a fost internată în Spitalul Judeţean de Urgenţă la finele săptămânii trecute, la câteva zile după o altercaţie cu o altă elevă, cu leziuni craniene şi abdominale.

Diriginta nu a fost anunţată de incident

„Marţi, eram într-o pauză, iar o colegă de şcoală a căzut pe scări şi s-a lovit. M-a acuzat pe mine că am împins-o şi m-a luat la bătaie. Mi-a tras un genunchi în burtă, mi-a dat două palme şi m-a lovit cu capul în zona feţei”, susţine fata.

Alina S. spune că nu a comunicat cele petrecute dirigintei, dar că imediat după acest incident s-a prezentat la cabinetul şcolar. Eleva, care pe perioada cursurilor locuieşte în Suceava la o mătuşă, spune că după agresiunea la care a fost supusă a început să se simtă din ce în ce mai rău, iar vineri a venit la spital.

Medicii din secţia Chirurgie Infantilă care au preluat-o declară că Alina S. a suferit un traumatism cranio-cerebral minor, un hematom la ochiul stâng şi o contuzie abdominală, dar starea sa de sănătate este bună.

Incidentul de săptămâna trecută în urma căruia o elevă de la Şcoala Profesională nr. 5 a ajuns la spital este anchetat de conducerea unităţii de învăţământ. Cel puţin aşa susţine directorul Mugurel Monacu, care a declarat ieri că are cunoştinţă de un caz de agresiune în rândul elevelor, însă nu poate oferi detalii întrucât este plecat de câteva zile din localitate.

„Ştiu despre un incident soldat cu internarea unei fete, nu i-am reţinut numele, dar nu vă pot da acum nici o relaţie. S-a declanşat o anchetă, dar nu cunosc rezultatul fiindcă de vineri sunt la Bucureşti, într-o delegaţie. Discutăm miercuri, când mă întorc”, a spus directorul Şcolii Profesionale nr. 5 din Suceava.

Cea mai periculoasă stradă a Sucevei

Bilanţ sumbru al accidentelor din municipiul Suceava. Anul trecut, în municipiul reşedinţă de judeţ au avut loc 153 accidente rutiere grave, precum şi încă 2000 de accidente uşoare, soldate doar cu pagube materiale.

Cele mai multe şi mai grave accidente s-au petrecut pe principala arteră de circulaţie a Sucevei, adică străzile Calea Unirii, Ana Ipătescu, Ştefan cel Mare şi 1 Decembrie.

Pe cele patru străzi menţionate, au avut loc mai bine de o treime din accidentele grave de circulaţie – 55, soldate cu 2 morţi, 16 răniţi grav şi 45 de răniţi uşor, precum şi numeroase alte ciocniri uşoare, care au produs doar pagube materiale.

Ana Ipătescu – cea mai periculoasă stradă

Cea mai periculoasă stradă este, de departe, Ana Ipătescu, adică porţiunea de stradă principală cuprinsă între staţia Centru şi staţia Bancă, unde, în 2007, au avut loc 20 de accidente, în urma cărora au decedat două persoane, alte 8 au fost grav rănite şi 13 au fost rănite uşor.

Pe locul doi, după numărul de accidente grave, se află Calea Unirii, cu 17 accidente, soldate cu doi răniţi grav şi 18 persoane rănite uşor.

Locul trei îi revine străzii George Enescu, cu un număr de 12 accidente grave, soldate cu un deces, doi răniţi grav şi nouă persoane rănite uşor.

O stradă foarte periculoasă s-a dovedit a fi şi Gheorghe Doja, care leagă cartierul Burdujeni de cartierul Iţcani, unde, anul trecut, au avut loc 11 accidente grave, în urma cărora a decedat o persoană, două au fost rănite grav şi alte opt rănite uşor.

Revenind la strada principală, pe porţiunea cuprinsă între Primărie şi Spitalul Judeţean, adică strada 1 Decembrie, au avut loc 10 accidente grave, în urma cărora au fost rănite grav trei persoane, iar alte şapte au fost rănite uşor.

Nici porţiunea cuprinsă între Primărie şi staţia Bancă, adică strada Ştefan cel Mare, nu a fost lipsită de evenimente neplăcute, acolo având loc 8 accidente, soldate cu trei victime grav rănite şi alte şapte rănite uşor.

Pe strada Traian Vuia au avut loc 6 accidente, din care unul mortal, înregistrându-se de asemenea şi patru răniţi grav şi şase răniţi uşor.

Nu în ultimul rând, periculoasă s-a dovedit a fi şi strada Parcului, unde au avut loc 5 accidente, în urma cărora s-au înregistrat trei răniţi grav şi opt răniţi uşor.

Alte trei accidente mortale au avut loc pe străzile Mitropoliei, 22 Decembrie şi Victoriei.

Pietonii – cele mai multe victime ale accidentelor de circulaţie

În majoritatea cazurilor, pietonii sunt victimele accidentelor de circulaţie, după cum rezultă din statistica întocmită de Inspectoratul De Poliţie Judeţean Suceava, care a fost prezentată ieri primarului Sucevei, Ion Lungu.

Astfel, în 2007, principalele cauze de producere ale accidentelor cu victime din municipiul Suceava au fost traversările neregulamentare – 43 de accidente, neacordările de prioritate pietonilor – 37 de accidente, viteza – 21 de accidente şi neacordarea priorităţii între vehicule – 14 accidente.

Măsuri pentru reducerea numărului de accidente

În baza acestei statistici, dar şi a problemelor de circulaţie constatate în oraş, municipalitatea suceveană intenţionează să investească 3,7 miliarde de lei vechi pentru a găsi soluţii la toate problemele de trafic din prezent, precum şi pentru sporirea siguranţei pietonilor şi a automobiliştilor.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a spus că acest studiu de trafic, cerut şi de Consiliul Local, care a aprobat alocarea acestei sume considerabile, va fi scos la licitaţie curând, în aşa fel încât cel târziu la finele anului să se cunoască exact lucrările care trebuie prevăzute în bugetul anilor viitori, pentru a îmbunătăţi traficul rutier şi a spori siguranţa participanţilor în trafic.

Incompetenţă crasă la Poliţia de Frontieră

Decizii curioase. Toneta amplasată la intrarea în Punctul de Trecere a Frontierei Siret unde îşi desfăşoară permanent activitatea un agent al acestei instituţii a fost mutată de curând în mijlocul drumului european 85.

Povestea mutării tonetei de pe marginea carosabilului, unde a fost amplasată ani în şir, în mijlocul şoselei dovedeşte o incompetenţă crasă din partea conducerii Poliţiei de Frontieră.

Totul s-a petrecut la solicitarea verbală a lui Mihai Fediuc, un preot controversat din Rădăuţi, care a mai avut probleme cu instituţiile statului după ce a fost depistat tăind brazi de Crăciun în zona Suceviţa.

Într-o bună zi de pe la sfârşitul anului trecut, Mihai Fediuc şi-a luat în desagă harul preoţesc şi a purces la drum. A poposit direct în biroul comisarului şef Ion Pop, şeful Direcţiei Poliţiei de Frontieră Rădăuţi. Printre cele sfinte, preotul şi-a amintit că are ceva teren în apropierea Punctului de Trecere a Frontierei Siret şi a cerut ca toneta instituţiei, aflată pe proprietatea lui, să fie mutată.

Sedus de harul preotului, directorul Pop şi-a chemat subalternii şi după scurt timp toneta a dispărut de pe marginea carosabilului. A răsărit în schimb în mijlocul drumului european 85, acolo unde se afla şi ieri.

Chiar dacă preotul trebuia să depună o notificare la Poliţia de Frontieră, însoţită de un act de proprietate asupra terenului, acest lucru nu s-a mai întâmplat.

O recunosc cu nonşalanţă atât directorul Direcţiei Poliţiei de Frontieră Rădăuţi, comisarul şef Ion Pop, cât şi şeful Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Suceava, comisarul şef Gheorghe Robu.

„Eram convinşi că terenul nu este al nostru şi din acest motiv am cedat. Nu am găsit înţelegere din partea preotului să menţinem toneta pe terenul său”, a declarat şeful IJPF Suceava.

Acesta a precizat că nu există vreo notificare depusă de preotul Fediuc, lucru confirmat şi de comisarul şef Ion Pop.

„După ce preotul a venit în audienţă am urgentat procedurile de a muta toneta. Preotul nu a depus nici o notificare şi nici un act, dar am verificat noi şi am stabilit că terenul este proprietatea lui. Şi oricum, aceasta nu este problema mea, ci a altor persoane care au atribuţii pe această linie”, a fost răspunsul halucinant al şefului Direcţiei Poliţiei de Frontieră Rădăuţi.

Preotul Fediuc, recalcitrant vizavi de acest subiect

Dacă şefii Poliţiei de Frontieră s-au întrecut în a găsi motivări pentru faptul că au mutat toneta fără să fi primit vreo hârtie scrisă, preotul Mihai Fediuc a avut o atitudine insolentă.

„Nu eram obligat să le arăt nici un document. Nu am nimic altceva de declarat despre acest subiect”, a fost declaraţia preotului Fediuc.

Cum a devenit preotul Fediuc proprietar pe 4,11 hectare de teren

Toneta buclucaşă se află, într-adevăr, pe terenul preotului Mihai Fediuc. Acesta a ajuns proprietar pe o suprafaţă de 4,11 hectare de teren, aflată în vecinătatea Punctului de Trecere a Frontierei Siret, după un schimb cu Primăria Siret.

În baza a trei titluri de proprietate emise pe 2 septembrie 2003, preotului i s-a reconstituit dreptul de proprietate în urma unor bunici şi mătuşi în mai multe locuri din oraşul Siret.

„Erau locuri de casă în intravilanul oraşului Siret şi Primăria avea nevoie de ele. Aşa că, am ajuns la o înţelegere cu părintele şi i-am dat teren, în compensaţie, lângă Punctul de Trecere a Frontierei Siret. Acolo este un teren pe care Primăria l-a primit de la Agenţia Domeniilor Statului şi pe care l-am putut oferi la schimb”, a precizat Ioan Rebenciuc, secretarul Primăriei Siret.

Totuşi, acesta nu a avut nici o explicaţie vizavi de faptul că preotul Fediuc a acceptat un teren cotat la o valoare de piaţă foarte mică şi a cedat Primăriei Siret terenurile din intravilan, cu o valoare net superioară.

De exemplu, Mihai Fediuc a devenit proprietar pe 6 ari de teren pe locul unde se află acum piaţa agroalimentară din Siret, iar vânzarea acestuia i-ar fi adus în jur de 18.000 de euro, la valoarea actuală de piaţă.

Toneta din mijlocul drumului european 85

Şi pentru că toneta de acces în Punctul de Trecere a Frontierei Siret trebuia să-şi găsească un alt amplasament, cineva a venit cu ideea de a fi mutată în mijlocul drumului european 85. Zis şi făcut. Între cele două bariere, de intrare şi ieşire din punct, se află acum toneta de aproximativ 2 mp, acolo unde îşi desfăşoară activitatea câte un agent al Poliţiei de Frontieră.

Problema securităţii personalului care lucrează în această tonetă a fost ridicată de mai multe ori în şedinţele cu conducerea Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Suceava, dar până acum nu s-a schimbat nimic.

„E o cursă de şoareci pentru cei care lucrează acolo”

Liderul de sindicat al poliţiştilor de frontieră, agentul Florin Rădăcină, a declarat că ia în considerare şi o plângere pentru nerespectarea normelor de protecţie a muncii în cazul agenţilor care lucrează în toneta de pe drumul european 85.

„E o cursă de şoareci. În condiţii de carosabil umed, zăpadă sau alte fenomene meteo un accident este foarte probabil. În plus, există şi antecedente, bariera din acel loc fiind distrusă de un şofer care nu a putut frâna în timp util”, a declarat agentul Florin Rădăcină.

În schimb, şeful Direcţiei Poliţiei de Frontieră Rădăuţi nu vede nici un pericol pentru agenţii postaţi în tonetă.

„În zona respectivă nu se circulă cu viteză mare, aşa încât nu cred că este vreun pericol. Dacă ar fi să vorbim, şi agenţii de circulaţie de la Poliţia Rutieră sunt expuşi aceloraşi pericole”, a fost răspunsul comisarului şef Ion Pop.

Peste 100 de posturi de directori, scoase la concurs

Inspectoratul Şcolar Suceava scoate la concurs 124 de posturi de directori de şcoli. Concursul se va desfăşura în perioada 19 martie-3 aprilie 2008. Inspectorul şcolar general Petru Carcalete a declarat că 13 din cele 124 de posturi scoase la concurs sunt funcţii de directori de liceu, 14 sunt funcţii de directori de şcoli de arte şi meserii, un post este de director la Centrul de Resurse şi Asistenţă educaţională, iar restul posturilor scoase la concurs sunt de directori de şcoli generale şi grădiniţe.La concursul pentru ocuparea funcţiei de director pot participa cadrele didactice care sunt titulare în învăţământul preuniversitar, au cel puţin gradul didactic II şi au o vechime la catedră de cel puţin cinci ani. De asemenea, cadrele didactice trebuie să aibă calificativul „bine” sau „foarte bine” în ultimii trei ani de activitate şi să nu fi fost sancţionate disciplinar în anul şcolar curent. Candidaţii mai trebuie să îndeplinească şi următoarele condiţii: să nu fi fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni sau să nu fi fost lipsite de dreptul de a ocupa un post didactic prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală, să fie apte din punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcţiei, la data susţinerii concursului, să aibă vârsta cu cel puţin 4 ani mai mică decât vârsta maximă de pensionare pentru munca depusă şi limita de vârstă.Metodologia de concurs şi bibliografia sunt publicate pe site-ul IŞJ, la adresa www.isj.sv.edu.ro.

Gheorghe Acatrinei îl acuză pe ministrul Cioloş că atentează la efectivele de bovine din Bucovina

Filiala Suceava a Partidului România Mare solicită premierului Călin Popescu Tăriceanu să-l demită din funcţie pe ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Dacian Cioloş. Liderul judeţean sucevean al PRM, ex-senatorul Gheorghe Acatrinei, a declarat, într-o conferinţă de presă, că, de când este succesorul lui Traian Decebal Remeş, dl Cioloş a dat dovadă de lipsă de competenţă, precum şi de lipsă de orientare în abordarea şi rezolvarea problemelor agriculturii româneşti.

„Un ministrul mai slab, care dă orientare total greşită dezvoltării agriculturii, nu am mai avut. Pentru domnia sa sectoarele de bază ale acesteia nu reprezintă nimic important”, a opinat dl Acatrinei. El a exemplificat cu sectorul creşterii bovinelor în zona montană şi care, potrivit declaraţiilor ministrului Agriculturii, ar putea fi abandonat în favoarea extinderii activităţii înspre sudul ţării. „Or, de când ne ştim, muntele a fost baza zootehniei, atât la bovine, ovine, cât şi cabaline. De aceea, nu suntem de acord cu declaraţiile ministrului Dacian Cioloş, care a spus că nu-l interesează diminuarea efectivelor montane, mai ales că este vorba şi despre Bucovina”, a evidenţiat Gheorghe Acatrinei, adăugând că înlocuirea şefului Agriculturii ar putea avea loc la anunţata restructurare a Cabinetului Tăriceanu.

Profesori sanctionati în urma contestatiilor la tezele cu subiect unic

Zece profesori suceveni au fost sanctionati de Inspectoratul Scolar pentru ca nu au evaluat corespunzator o serie de lucrari a caror nota a fost contestata la prima etapa a tezelor cu subiect unic, transmite corespondentul AMOS News.


Este vorba de opt profesori de româna din zonele Suceava, Falticeni si Vatra Dornei, si de doi profesori de matematica, ambii din zona Radauti.

Potrivit inspectorului scolar general adjunct Vasile Monacu, în urma depunerii contestatiilor s-a constatat ca la o teza de la matematica si la sase de la româna, diferenta dintre nota initiala si cea de la Comisia de contestatii este mai mare de un punct, maximum prevazut de metodologie.

Vasile Monacu a precizat ca diferentele s-au facut atât prin cresterea, cât si prin scaderea notei. Inspectoratul Scolar a luat masura ca profesorii implicati sa fie sanctionati cu retragerea dreptului de a mai participa în comisiile de examen vreme de un an de zile. Prima etapa a tezelor cu subiect unic, care înlocuieste Testele Nationale si se adreseaza elevilor de clasa a VII-a si a VIII-a, s-a desfasurat la finele anului trecut. Contestatiile au putut fi depuse în ianuarie 2008, iar rezultatul recorectarii tezelor a fost comunicat luna aceasta, când au fost depistate si neregulile care au dus la sanctionarea celor opt dascali.