marți, 19 februarie 2008
Robert Marian a ieşit din comă
sursa: Monitorul de Suceava
Poliţiştii care îi vânează pe şoferii fără centuri au împânzit toată Suceava
sursa: Monitorul de Suceava
Ex-deputatul Dorel Petru Crăciun a demisionat din PSD
sursa: Monitorul de Suceava
Veterinarii apelează la elicoptere pentru a scăpa de vulpile turbate
sursa: Monitorul de Suceava
Licitatie publica: Intretinere si reparatii strazi in municipiul Suceava
AUTORITATEA CONTRACTANTA: Primaria municipiului Suceava
Adresa postala: B-dul 1 Mai, nr. 5A , Localitatea: Suceava , Cod postal: 720224 , Romania , Punct(e) de contact: Luminita Chiru , Tel. 0230-212696, interior 167 , In atentia: necunoscut , Email: chiruluminita@primariasv.ro , Fax: 0230-520593 , Adresa internet (URL): www.primariasv.ro.
Tipul de contract si locul executarii lucrarilor: Lucrari
Locul principal sau locul de executare a lucrarilor: Strazile municipiului Suceava
Descrierea succinta a naturii si domeniului lucrarilor: Se vor executa lucrari de intretinere si reparatii strazi cu imbracaminti asfaltice, din beton si balast. Dupa caz, pentru lucrarile de reparatii se vor solicita elaborarea documentatiilor tehnico-economice.
Valoarea estimata fara TVA: 21,008,403 RON
Clasificare CPV: 45233140-2 - Lucrari de drumuri
Data prevazuta pentru inceperea procedurilor de adjudecare: 11.04.2008
Durata: 12 luni incepand de la data adjudecarii contractului
Contractul intra sub incidenta acordului privind contractele de achizitii publice: Nu
Contractul se inscrie intr-un proiect/program finantat din fonduri comunitare: Nu
sursa: administratie.ro
150 de arhitecti si specialisti in dezvoltare urbana participa la Conferinta Nationala “Urban Concept”
Cea de-a treia editie a Conferintei Nationale “Urban Concept” va avea loc in perioada 14-16 martie la Poiana Brasov si va reuni peste 150 de arhitecti, manageri din administratie, specialisti in urbanism si furnizori de solutii pentru urbanism.
La dezbaterile moderate de Mircea Grigorovschi, Presedintele Asociatiei Arhitectilor Sefi de Judete din Romania – Partener al evenimentului, vor fi prezenti, printre altii, Benone Graur, Arhitect Sef Primaria Municipiului Adjud; Doina Moldovan, Arhitect Sef Primaria Municipiului Campia Turzii; Radu Bara, Arhitect Sef, Consiliul Judetean Salaj; Cornel Iliesi, Viceprimar Primaria Municipiului Bistrita; Dan Florea, Arhitect Sef Primaria Municipiului Piatra Neamt; Lacramioara Pintilie, Director Adjunct Urbanism Primaria Municipiului Piatra Neamt; Marcela Petrovici, Inspector Compartiment Urbanism Primaria Municipiului Medgidia; Luiza Elena Popa, Inspector Serviciu Urbanism Primaria Municipiului Constanta.
”Urban Concept” este primul program national si international de promovare a proiectelor si oportunitatilor din domeniul urbanistic-imobiliar si de atragere a investitiilor pentru dezvoltare urbana moderna in Romania.
Programul Urban Concept, initiat in anul 2005, creeaza o platforma interactiva de comunicare intre specialistii implicati in dezvoltarea urbana din tara: arhitecti sefi de municipii si consilii judetene, primari si viceprimari, dezvoltatori, birouri de arhitectura, constructori, antreprenori si reprezentanti ai asociatiilor profesionale in domeniu, pentru definirea si aplicarea unor strategii de dezvoltare urbana care sa conduca la armonizarea din punct de vedere estetic si functional a oraselor din Romania.
Primele doua editii ale Conferintei Nationale Urban Concept s-au bucurat de participarea a peste 130 de persoane, actori-cheie in dezvoltarea urbana moderna in Romania, si au pus in discutie teme cuprinzatoare legate de Planul Urbanistic General, sisteme si solutii de implementare a planurilor urbanistice, zone metropolitane, tendinte de dezvoltare urbana.
AGENDA Conferintei
Vineri, 14 martie
13:00 – 15:30 Cazarea si inregistrarea participantilor
15:30 – 16:00 Welcome coffee
16:00 – 16:20 Deschiderea celei de-a treia editii a Conferintei Nationale Urban Concept – dezvoltare urbana moderna in Romania
16:20 – 18:00 Sesiunea 1. Planul Urbanistic General (prezentari si studii de caz)
18:00 – 19:30 Sesiunea 2. Solutii de sprijin pentru dezvoltarea urbana moderna
19:30 – 20:00 Program liber
20:00 – 23:00 Cina bufet
Sambata, 15 martie
07:00 – 10:00 Mic dejun
10:00 Deschiderea zilei a doua de lucrari.
10:00 – 12:00 Sesiunea 3. Tendinte si solutii in urbanism. Studii de caz
12:00 – 12:30 Pauza de cafea
12:30 – 14:00 Dezvoltare urbana moderna in Romania. Discutii libere
14:00 Inchiderea lucrarilor celei de-a treia editii a Conferintei Nationale Urban Concept – dezvoltare urbana moderna in Romania
14:30 – 15:30 Dejun bufet
15:30 – 19:30 Program liber
19:30 – 23:00 Cina bufet
Duminica, 16 martie
07:00 – 10:00 Mic dejun
10:00 – 12:00 Plecarea participantilor
Pentru detalii suplimentare organizatorii pot fi contactati la telefon/fax 0232 410013, e-mail: saviana.hutanu@osc.ro.
sursa: administratie.ro
Parcurile si gradinile zoologice, declarate de utilitate publica
Parcurile, gradinile zoologice, gradinile botanice si bazele sportive amenajate din bani publici sunt declarate de utilitate publica, potrivit propunerii legislative votate de catre Senat, cu o singura abtinere si cu larga majoritate a celor prezenti in sala.
Propunerea legislativa, initiata de senatorul independent Marius Marinescu, afiliat conservatorilor, modifica Legea 33 din 1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
La dezbaterea textului, in sala de plen au fost prezenti si membri ai mai multor ONG-uri, care au intampinat cu aplauze adoptarea propunerii legislative. In urma dezbaterilor din Senat a reiesit ca textul contine o serie de inadvertente de natura juridica, dar s-a convenit ca, pentru a castiga timp, propunerea legislativa sa nu fie retrimisa Comisiei juridice. Astfel, textul adoptat de Senat va fi trimis mai departe Camerei Deputatilor, cu observatii asupra inadvertentelor care trebuie corectate.
Mai concret, conform propunerii lui Marinescu, amendata in Comisia juridica a Senatului de catre Gavrila Vasilescu (PC), "sunt de utilitate publica (...) parcurile, gradinile botanice, gradinile zoologice si bazele sportive, proprietate publica si privata aflate in administrarea consiliilor locale si Consiliul General al Municipiului Bucuresti si amenajate din bani publici".
In expunerea de motive, senatorul Marinescu arata ca "avand in vedere agresiunea fara precedent asupra spatiilor verzi din tara noastra, solicit expropierea pentru cauza de utilitate publica a suprafetelor aflate astazi in proprietate privata din zonele verzi". Se precizeaza, de asemenea ca, la ora actuala, Bucurestiul are cea mai mica suprafata de spatiu verde pe locuitor. Este vorba despre 2,5 metri patrati de spatiu verde pe locuitor, in conditiile in care norma recomandata de ONU este de 50 de metri patrati pe locuitor.
sursa: administratie.ro
IPP acuza mimarea transparentei publice in administratia locala
Legea privind liberul acces la informatii de interes public este aplicata prost intr-o mare parte a administratiei locale, fiind multe primarii de orase si municipii fara pagina de internet, in care se cer taxe exorbitante pentru xerocopierea documentelor sau nu se consemneaza legal sedintele consiliilor locale, atentioneaza un studiu lansat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).
Studiul a fost desfasurat de IPP la nivelul primariilor si consiliilor locale din 36 de municipii, 23 de orase si din cele sase sectoare ale Capitalei, in perioada noiembrie 2007 - ianuarie 2008. Astfel, 16 primarii de orase si sase primarii de municipiu, dar si primariile sectoarelor 2 si 5 din Bucuresti au fost date in judecata de IPP pentru nerespectarea termenului legal de 30 de zile admis pentru a raspunde unor solicitari de informatii de interes public.
"Exista si primarii care practica preturi exorbitante si descurajante, de 1-2,5 lei pe pagina, pentru serviciile de copiere a documentelor de interes public cerute primariilor monitorizate. Este si cazul Primariei Municipiului Bucuresti, care a cerut pretul de aproape 1 leu pagina xeroxata, desi ar fi putut pune la dispozitie documentele cerute si in format electronic" - a mentionat coordonatorul proiectului IPP, Adriana Bunea. Ea a adaugat ca, potrivit legii, autoritatilor publice le este interzis sa obtina profit din acest serviciu de copiere.
De asemenea, majoritatea primariilor din orasele monitorizate de IPP nu au o pagina oficiala de internet iar la cele care au, se afiseaza un numar redus de informatii de interes public.
Totodata, din solicitarile IPP privind procesele verbale ale sedintelor consiliilor locale s-a constatat ca persista inca practica adoptarii unor hotarari fara dezbatere publica iar in procesele verbale nu se consemneaza nominal, cum cere legea, prezenta consilierilor si modul cum acestia isi exprima votul.
Astfel, la consiliile locale din municipii precum Cluj-Napoca, Gherla, Giurgiu, Satu Mare sau Tulcea se consemneaza doar numarul de voturi exprimate de consilieri, nu si numele acestora, iar din cauza acestor practici, cetateanul obisnuit nu poate avea certitudinea ca hotararile sunt adoptate in conditii de cvorum. Directorul adjunct al IPP, Adrian Moraru, a aratat ca este grav si faptul ca hotararile, legislatia locala adoptata de consilii si Primarie nu sunt disponibile pentru cetatean.
Studiul IPP este publicat in urma unui proiect de monitorizare finantat de Ambasada Statelor Unite prin programul "Small Democracy Grant" pentru asigurarea unei reforme reale si durabile a administratiei publice locale din Romania.
sursa: administratie.ro
Licitatie publica: Amenajarea Gradinii Publice
AUTORITATEA CONTRACTANTA: Orasul Siret
Adresa postala: Str. 28 Noiembrie Nr.1, Siret , Localitatea: Siret , Cod postal: 725500 , Romania , Punct(e) de contact: Vasile Tablan , Tel. 0230 280901 , Email: siret@zappmobile.ro , Fax: 0230 280624.
Tipul contractului si locul de executare a lucrarilor, de furnizare a produselor sau de prestare a serviciilor: Servicii
Servicii de arhitectura, servicii de inginerie specializata si servicii de inginerie integrata, servicii de proiectare urbanistica si peisagisitica, servicii conexe de consultanta stiintifica si tehnica, servicii de testari si analize tehnice
Clasificare CPV:
74252000-0 - Servicii de arhitectura peisagistica
74200000-1 - Servicii de arhitectura, de inginerie, de constructii si servicii conexe de consultanta tehnica
74233200-3 - Servicii de inginerie geotehnica
74252100-1 - Servicii de amenajare peisagistica
Contractul intra sub incidenta acordului privind contractele de achizitii publice: Da
Valoarea estimata fara TVA: 350,000 RON
Durata contractului sau termenul pentru finalizare: 4 luni incepand de la data atribuirii contractului
Termenul limita pentru depunerea cererilor de documente sau pentru acces la documente: 14.03.2008
Termen limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare 25.03.2008
Perioada minima pe parcursul careia ofertantul trebuie sa isi mentina oferta: 90 zile (de la termenul limita de primire a ofertelor)
Contractul se inscrie intr-un proiect/program finantat din fonduri comunitare: Nu
sursa: administratie.ro
Topul ciorbelor în Bucovina
Nu prea există masă de prânz la bucovineni, fie că e vorba de restaurant, pensiune sau bucătăria de acasă, să nu includă şi câte o ciorbă savuroasă. Asta demonstrează că sunt mulţi „borşari” printre ei, dar şi că turiştii au deprins preferinţa culinară şi ei...
De ce ciorbă?
Pentru cine nu este obişnuit cu acest fel de mâncare, e firesc să se întrebe de ce şi-or fi dorind cu toţii „zeamă” în loc de ceva mai consistent. La orice local poţi afla însă o explicaţie simplă. „Păi, iarna omul cere o ciorbă ca să se încălzească, vara o cere pentru că taie setea şi e cea mai uşoară mâncare când e prea cald şi nu îţi acceptă organismul altceva, iar în restul anului se cer pentru că sunt gustoase şi pentru că lumea s-a obişnuit aşa. Este, practic, cel mai solicitat fel de mâncare, desigur, în diferite sortimente, indiferent de sezon şi indiferent dacă suntem în câşlegi sau în post”, am aflat de la personalul unui restaurant din Câmpulung Moldovenesc.
Tradiţii la borş
Gastronomia locală „istorică” abundă şi ea în feluri de ciorbă. Există şi două reguli care nu se prea încalcă. Ciorba bucovineană e mai mult borş, pentru că se acreşte de obicei cu borş de putină şi nu cu oţet sau alte „chimicale”. În plus, ciorba bucovineană nu e finalizată decât după ce e dreasă din belşug cu smântână acrişoară, singura excepţie fiind perioadele de post. „Tot secretul e să fie borşul de pu-tină din cel proaspăt, făcut acasă, cu tărâţe cernute şi cu o crenguţă de vişin. Sigur că acum se folosesc, mai ales la restaurantele mari, sare de lămâie, oţet sau chiar praf din acela de acrit care e borş numai cu numele, dar pentru cine e gurmand cunoscător, diferenţa se simte. De ce credeţi că e mai bun orice borş la o casă simplă de oameni sau la pensiune la ţară? Pentru că e făcut natural, tradiţional, nu cu chimicale”, ne-a spus Maricica Piticaru.
Cele mai grozave ciorbe tradiţionale bucovinene sunt considerate de cunoscători borşul de cocoş cu tăiţei de casă, ciorba de văcuţă, borşul de miel şi borşul de ciolane afumate în perioadele în care nu se ţine post, precum şi ciorba de potroace la ocaziile mai „alcoolizate”. În post, ciorbele nu se dreg, dar tot există câteva foarte gustoase, precum cea de fasole, de sfeclă roşie, de urzici sau de „pupi” (zbârciogi).
Moda la restaurante
Dacă li s-a oferit „la pachet” un meniu tradiţional la o pen-siune, turiştii din Bucovina cu siguranţă vor mânca şi le va place mult ciorba de cocoş sau una de legume. Deşi fac parte din istoria culinară locală, acestea sunt însă mai puţin renumite. Aşa că, dacă sunt lăsaţi să aleagă singuri, fără a li se face vreo recomandare, turiştii nu solicită bunătăţile tradiţionale enumerate mai sus, ci ceea ce cunosc ei mai bine sau au auzit că ar fi gustos. Bucătarii de la restaurante spun invariabil că se cer ciorba de burtă şi cea rădăuţeană şi că turiştii insistă să le primească deşi adesea le încurcă între ele şi nu ar şti să le de-osebească după gust. Ciorba de burtă, care nici măcar nu e o invenţie strict bucovineană, ci este cea mai cunoscută ciorbă românească la ora actuală, se face peste tot din burtă de vită fiartă cu ciolan. În Bucovina li se pare însă clienţilor mai gustoasă, pur şi simplu pentru că gospodinele zonei nu se zgârcesc la ingrediente şi dreg ciorba cu multă smântână şi ardei iute. Chiar dacă nici nu e făcută din burtă adevărată, ci imitată cu şorici de purcel, ciorba în cauză nu e niciodată depistată de meseni drept „contrafăcută”, care se întrec în laude şi o pomenesc şi altora pe unde trec. Cât priveşte ciorba rădăuţeană, apărută tocmai ca alternativă gustoasă pentru cei care consideră prea grasă ciorba de burtă, aceasta ar trebui preparată, după reţeta originală, cu piept de curcan şi numai cu albitură ca legume. În restaurante se practică însă pe scară largă înlocuirea pieptului de curcan cu cel de pui sau chiar cu carnea de pe pulpele de găină, iar prin farfurii găseşti tot felul de legume. Nimeni nu se prea plânge însă că nu i-ar place, dacă se cheamă rădăuţeană.
Decadenţa potroacelor
Şi dacă tot e să vorbim despre un fel de top al preferinţelor la ciorbe, să nu uităm şi de cele care au dispărut fără vină dintre preferinţe. Ar fi mai multe, dar printre ele şi celebra ciorbă de potroace. Nu se întâmplă pentru că nu le-ar place clienţilor. Ei, mai ales dacă au chefuit la o nuntă, s-ar da în vânt după savoarea ei acrişoară. Problema este că nu prea se mai prepară, iar în restaurante este înlocuită tot mai des cu ciorba de perişoare. Motivul – e mai greu de preparat, mai dificil de potrivit la gust şi, spre deosebire de alte borşuri, care ies mai gustoase „la cazan”, aceasta iese gustoasă când e pregătită în cantităţi mici. Dar principala problemă este că se a-creşte cu moare de varză, iar moare de calitate se găseşte mai greu în cantităţi mari şi doar pe la casele gospodinelor. În rest, chiar dacă se pun murături, moarea nu mai este la fel ca odinioară pentru că se folosesc tot felul e aditivi sau pur şi simplu pentru că nu se mai utilizează sarea grunjoasă, neiodată, greu de găsit din cauza normelor de comercializare actuale. Pentru că sarea nu mai este la fel, este adăugată în surplus ca să poată conserva murăturile şi astfel moarea este prea sărată ca să se mai folosească la ciorba de potroace.
sursa: Crai Nou