Patru accidente de circulaţie au însângerat şoselele ţării

Video

Nenorocirile s-au ţinut lanţ în ultimele 24 de ore pe şoselele din toată ţara.

Trei oameni au murit şi alţi zece au fost răniţi în urma unor accidente cumplite, petrecute în Neamţ, Suceava, Timiş şi Prahova. La Piatra Neamţ, un tânăr care nu avea permis de conducere a ajuns în comă la spital, pentru că s-a urcat la volanul unui camion fără să ştie să îl şi controleze. A intrat direct într-un tir.Pompierii de la descarcerare s-au chinuit 20 de minute să-l elibereze pe tânăr din cabină. Nu mai mişca şi avea nevoie de ajutor, aşa că a fost dus în grabă la spital.

Tragedie şi în judeţul Suceava, unde un bărbat şi fiul său au plecat pe un drum fără întoarcere. Din cauza încărcăturii şi a vitezei, Dacia în care se aflau a intrat în balans, a derapat şi s-a zdrobit de un copac.

Şi în Timiş, un om a murit şi alţi şase au nimerit la spital, după ce autoturismul în care s-au înghesuit a zburat într-o vale adâncă. Cinci ambulanţe au ajuns la faţa locului.

Şirul ororilor s-a încheiat pe DN1, între Sinaia şi Buşteni. Aici două maşini s-au ciocnit frontal şi trei oameni au fost răniţi. Din cauza accidentului, circulaţia pe DN 1, între Braşov şi Bucureşti, s-a blocat pe ambele sensuri.

Boc: Haideţi să câştigăm localele, pentru a deschide drum către Palatul Victoria

Liderul PDL, Emil Boc, a declarat, duminică, la Convenţia Naţională a studenţilor PDL, că partidul este izolat sau se încearcă acest lucru, dar este primul în opţiunile de vot, el cerându-le tinerilor să contribuie la câştigarea alegerilor locale, pentru a deschide drum către Palatul Victoria.

"Dacă toată lumea spune că suntem izolaţi, se pune întrebarea «de ce?». Suntem izolaţi pentru că nu am intrat în jocurile lor de putere. Nu am intrat în jocurile lor, pentru a rămâne cu orice preţ la putere şi a satisface interesele mărunte sau de grup, cum ar fi dorit colegii noştri liberali", a precizat Emil Boc.

El a completat, însă, că PDL nu este izolat de cetăţeni, care sunt adevăraţii titulari ai puterii. "Când titularul puterii îţi spune că nu ai dreptate, conducătorii trebuie să plece acasă. Numai în România e posibil să avem guvernanţi care vor să utilizeze cât mai mult butoanele puterii", a susţinut liderul demorat-liberal.

„Suntem sau se încearcă izolarea noastră pe scena politică, dar, din fericire, suntem primii în opţiunile electoratului. În democraţie nu cotează ce spun Tăriceanu, Geoană, Vadim Tudor, contează ceea ce spune cetăţeanul când merge la vot", a spus Boc.

El le-a adresat un îndemn electoral de mobilizare studenţilor PDL, în faţa cărora a ţinut discursul: "Sunt convins că şi în 2008, dumneavoastră veţi face diferenţa. Haideţi să câştigăm alegerile locale, pentru a deschide drumul spre Palatul Victoria!".

În opinia lui Boc, este important ca viitoarea guvernare să aibă un premier din PDL, pentru ca valorile în care cred democrat-liberalii să fie cu adevărat regăsite în viaţa cetăţeanului.

Liderul PDL a susţinut că "Guvernul merge în continuare pe propriul interes, este atent doar să adune cât mai mulţi bani, pentru a-şi satisface combinaţiile electorale, chiar cu preţul sfidării românilor".

"Tăriceanu sfidează în continuare românii, pentru că nu pune în practică prevederile unei moţiuni simple", a mai spus Boc.

Vicepreşedinţii PNL Teodor Meleşcanu şi Norica Nicolai au declarat, sâmbătă, la Suceava, că după alegerile viitoare va trebui constituită o majoritate de guvernare fără PDL, partid care în opinia lor este conflictual şi nu are proiecte politice pentru România.

Şi vicepreşedintele PNL Crin Antonescu a susţinut recent că proiectul politic real al lui Traian Băsescu face imposibilă o relaţie între PNL şi PDL, astfel că este posibilă o majoritate parlamentară PNL-PSD-PC şi UDMR, după alegeri.

Un autocar cu copii a derapat pe DN 17A

Un autocar care transporta un grup de copii din Maramureş a derapat, sâmbătă, pe DN 17A, în judeţul Suceava, din cauza zăpezii şi a intrat cu o roată într-un şant de pe marginea drumului, copiii fiind duşi la o pensiune din localitatea Suceviţa până când maşina va fi scoasă din şanţ.

Accidentul s-a produs pe DN 17A, în zona pasului Palma, între Suceviţa şi Moldoviţa.

Prefectul de Suceva, Orest Onofrei, a declarat, sâmbătă, pentru corespondentul MEDIAFAX, că autocarul nu s-a răsturnat, ci doar a intrat cu o roată în şanţ, niciun copil nefiind rănit.

Autorităţile locale au intervenit şi au dus copiii la o pensiune din Suceviţa, urmând ca o echipă de intervenţie să scoată cu un utilaj autocarul din şant, a mai spus prefectul judeţului Suceava.

După ce autocarul va fi scos din şanţ, unde s-a împotmolit în zăpadă, copiii vor fi preluaţi şi îşi vor continua drumul, a adăugat Onofrei.

Flutur: Se pregăteşte "logodna" PSD-PNL

Vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur a declarat, vineri, că în prezent se pregăteşte să fie parafat "certificatul de logodnă" PSD-PNL, în condiţiile în care şi vicepreşedintele PNL Crin Antonescu a fost "contaminat cu pesedită" şi urmează "marea trădare" a electoratului PNL.

Flutur a spus, într-o conferinţă de presă, că "certificatul de logodnă" PSD-PNL este pregătit şi urmează să se parafeze, arătând că Adrian Năstase şi Viorel Hrebenciuc au prezentat o strategie de alianţă cu PNL.

El a adăugat că a fost surprins că şi vicepreşedintele PNL, Crin Antonescu, "a fost contaminat cu pesedită" şi că doreşte această alianţă.

"Se pregăteşte marea trădare a electoratului PNL", a spus Flutur.

El a menţionat că are informaţii că se trimit organigrame la instituţiile deconcentrate privind persoane care să ocupe funcţii în aceste unităţi, fiind reactivaţi membri PSD.

Vicepreşedintele PNL Crin Antonescu susţine că proiectul politic real al lui Traian Băsescu face imposibilă o relaţie între PNL şi PDL, astfel că este posibilă o majoritate parlamentară PNL-PSD-PC şi UDMR, după alegeri.

"În ciuda tuturor lucrurilor care ne despart de PSD, cred că din păcate proiectul politic real al lui Traian Băsescu este unul care face imposibilă o relaţie între noi şi PDL. În aceste condiţii, eu cred că şi PNL trebuie să se gîndească bine ce raporturi ar trebui să aibă cu PSD în perioadă postelectorală. Cred că o majoritate parlamentară PNL-PSD-PC şi UDMR este posibilă, şi din punctul meu de vedere e de dorit ca PNL să fie parte dintr-o majoritate guvernamentală şi după alegeri", a declarat Antonescu pentru "Cotidianul".

El a respins însă variantă unei alianţe preelectorale cu PSD.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a prezentat, luni, conducerii centrale a partidului, o analiză a celor patru variante pe care social-democraţii le-ar avea la dispoziţie din punct de vedere politic.

O scrisoare trimisa

Scrisoare deschisa catre Guvernul Romaniei
Domnului Prim Ministru Calin Popescu Tariceanu

Stimate domnule Prim Ministru,
Au trecut 432 de zile de cand Romania a fost acceptata in Uniunea Europeana, dupa un parcurs complicat, cu multe dificultati, cu satisfactii dar si cu deziluzii. Insa, mai inainte de toate, cu sprijinul nedisimulat al majoritatii romanilor, al celor care au crezut in destinul european al tarii noastre, cei care, atunci cand li s-a cerut, au strans cureaua si au acceptat reformele tranzitiei. Acestor oameni, circa 15 milioane – asa numitii euro optimisti, precum si tuturor celorlalti cetateni, le datoram un viitor mai bun, o Romanie in care sa traiasca mai bine.

In calitate de membru al Parlamentului European si de membru al comisiei pentru bugete, am participat la numeroase intalniri la care am discutat importanta fondurilor structurale, precum si impactul pe care proiectele ce urmeaza a fi finantate din aceste instrumente l-ar avea in privinta dezvoltarii durabile a Romaniei. Nu de putine ori, am primit semnale in ceea ce priveste necesitatea absorbirii acestor fonduri acum, in conditiile in care cunoastem alocarile financiare si regula jocului pana in 2013. Ce va fi dupa acest an, este greu de preconizat acum, insa cu siguranta batalia pentru a obtine banii europeni nu va fi simpla. In urma cu doua zile, am asistat la o dezbatere pe tema fondurilor structurale, organizata de deputatul european Giovanni Pittela, in cadrul careia a fost adusa in discutie importanta parteneriatului public privat in implementarea proiectelor finantate din fondurile europene. Cunoscand faptul ca acest instrument al politicilor economice a fost eliminat prin Ordonanta de Urgenta nr. 34, din 19 aprilie 2006, va adresez rugamintea, domnule Prim Ministru Calin Popescu Tariceanu, sa analizati oportunitatea reintroducerii parteneriatului public privat (PPP), ca vector de promovare a dezvoltarii de proiecte din fonduri europene.

Considerand ca societatea civila si mediul de afaceri privat trebuie sa participe mai activ la constructia Romaniei europene, alaturi de institutiile statului si de autoritatile administratiei publice locale, judetene si centrale, va rog, domnule Prim Ministru Calin Popescu Tariceanu, sa primiti expresia celei mai inalte consideratii.

Catalin-Ioan Nechifor
Membru al Parlamentului European

Suceava, 07 martie 2008

ATLETISM: Reşiţeanul Doru Ursu, locul al doilea la Campionatul Naţional de marş

Campionatul Naţional de Marş rezervat băieţilor şi fetelor s-a desfăşurat astăzi la Reşiţa, pe bulevardul Alexandru Ioan Cuza, la 5 categorii de vârstă. Au concurat la 10 km şi 5 km băieţii, iar fetele la 10, 5 şi 3 km. La competiţie au participat peste 120 de sportivi din 8 oraşe. Locul întâi a fost ocupat:

- la senioare 10 km de Ana Maria Groza de la CS Unirea Alba Iulia, iar la seniori 10 km de Silviu Casandra de la CSM Suceava;

- la tineret 10 km feminin - Diana Banciu, LPS-CSM Craiova, iar la tineret 10 km masculin - Dragoş Neacşu de la CSM Craiova;

- la juniori I 10 km - Florin Mucuţă, LPS Botoşani, iar la junioare I 10 km - Ana Maria Greceanu, LPS Farul Constanţa;

- la juniori II 10 km - Adrian Murariu, LPS Botoşani, iar la junioareII 5 km - Adriana Turnea, LPS Farul Constanţa;

- la juniori III 5 km - Adrian Dragomir de la CS Muscelu Câmpulung şi la junioare III 3 km - Alina Onofrei de la LPS Botoşani.

Dintre sportivii reşiţeni cel mai bine s-a clasat Doru Ursu de la CSM-CS Murariu Reşiţa, locul 2 la seniori 10 km; la juniori I 10 km, Stelian Băicuşi tot de la CSM-CS Murariu Reşiţa a sosit pe locul 2, iar la junioare III 3 km, pe locul 2 s-a clasat Mihaela Rotaru de la CS Universitatea-CS Murariu Reşiţa.

Din partea Federaţiei Române de Atletism a fost prezent profesorul Leonidas Caraiosifoglu, fost multiplu campion naţional şi Cătălin Giapanu, antrenor federal.

PSD deschis pentru preotii care vor sa candideze la locale

Preotii suceveni pot candida ca independenti pe listele organizatiei judetene a PSD la alegerile locale din data de 1 iunie, a declarat, vineri, liderul judetean al PSD Suceava, Gavril Marza, transmite corespondentul ROMPRES.

Marza a salutat decizia Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in baza careia preotii vor putea candida ca independenti in alegerile locale, cu aprobarea episcopului local si in urma unei verificari prealabile. Gavril Marza a declarat ca PSD este deschis pentru orice preot care va dori sa candideze, apreciind ca sansele acestora vor creste daca se vor afla pe listele unui partid politic.

In opinia lui Marza, decizia Sfantului Sinod este binevenita, avand in vedere ca, in calitate de consilieri locali, preotii ''vor participa la viata cetatii si vor putea influenta in bine lucrurile''.

Firmele straine curajoase au gasit o poarta spre noi piete estice

Orasul Radauti de la granita Romaniei cu Ucraina cunoaste vremuri mai grele in atragerea investitiilor decat orasele amplasate strategic din Transilvania. Clujul sau Brasovul, de exemplu, se afla pe principalele rute ce duc spre vest, garantandu-le accesul atat pe piata larga romaneasca, cat si pe pietele din Uniunea Europeana, in timp ce judetul Suceava priveste spre pietele din afara UE, respectiv Ucraina, Republica Moldova si alte state foste sovietice, acum membre ale CSI.

Cu toate acestea, anul trecut, doua companii austriece private au venit in Radauti propunandu-si sa tranforme in avantaje inconvenientele regiunii. Schweighofer, care gestioneaza gatere, si Egger, care fabrica placi din lemn, au decis sa instaleze impreuna filiale in oras. Pentru cele doua companii austriece, apropierea de tarile estice reprezinta un avantaj clar, scrie cotidianul britanic Financial Times, care publica vineri o serie de articole consacrate Romaniei.

Nichifor Tofan, directorul filialei Schweighofer din Radauti explica: Decizia deschiderii unei filiale la Radauti a derivat din disponibilitatea de material brut in zona Suceava si legatura directa cu sistemul feroviar ucrainean, ce ofera posibilitatea de a importa busteni mai usor'. In mod traditional, in regiune a dominat industria lemnului si chiar si in prezent in zona din jurul Radautilor se afla 30% din padurile cu copaci de esenta moale din Romania. Dar, in pofida acestui lucru, fabricile de mobila autohtone care reprezentau candva motorul economiei regiunii lucreaza putin in prezent.

Schweighofer si Egger detin linii feroviare secundare private cu trasee paralele si ecartamente atat pentru liniile europene, cat si pentru cele rusesti. Schweighofer importa busteni din Ucraina, in timp ce Egger vinde placi de lemn - folosite pentru fabricarea de mobila - pe pietele vecine, inclusiv cele din CSI. Pentru ele, traditia locala in industria lemnului si accesul spre est reprezinta atractii puternice.

Un sfert din productia Schweighofer este furnizata pe piata romaneasca, iar restul se exporta, in special in tari din Asia. Japonia este cea mai importanta piata, care inghite circa 50% din productie, a afirmat Tofan. La randul ei, Egger primeste comenzi din intreaga regiune, vanzandu-si productia in Ucraina, Rusia, Azerbaidjan, Turcia si Grecia, dar si pe piata interna.

Principala productie a Schweighofer este cheresteaua pentru constructii. Reziduurile rezultate din taierea lemnului sunt transferate catre fabrica vecina Egger, unde sunt fabricate placi de lemn. Investitia in Schweighofer se ridica la 120 de milioane de euro, iar cea pentru Egger la 200 de milioane. Cand vor fi complet operationale, in cele doua fabrici vor lucra in jur de 1200 de oameni. Dar nu totul merge bine. Logistica pentru transportul produselor pe piata da dureri de cap. Tofan este nemultumit in mod deosebit de performanta transportului feroviar, care a fortat Schweighofer sa se indrepte spre solutii mai costisitoare pentru o alta fabrica a sa din Romania care vinde pe pietele UE.

'Calea ferata nationala nu este suficient de competitiva. In urma cu trei ani, transportam 90% din produsele noastre in Europa pe calea ferata, dar astazi totul este transportat de camioane'. Intr-un oras de provincie pot, de asemenea, lipsi unele facilitati. Lipsa unor locuri de cazare adecvate pentru personalul aflat in vizita si pentru clienti a determinat compania sa construiasca un hotel de patru stele, in care a investit 6 milioane de euro. Investitia s-a dovedit a fi o binecuvantare, oferind cazare pentru turistii care viziteaza regiunea, faimoasa pentru frumusetea ei naturala si vechile ei manastiri.

Personalul este o alta provocare. Pentru ca a atras relativ putine investitii, perspectivele de angajare in Bucovina nu sunt atat de stralucitoare ca in zonele din tara care se dezvolta mai rapid. In schimb, judetul Suceava a contribuit cu muncitori care au ingrosat randurile diasporei romanesti din Italia si Spania. Unele sate si-au pierdut astfel jumatate din populatie. Reprezentantii companiilor austriece explica totusi ca problema nu este gasirea de suficienti muncitori, ci dificultatea de a angaja personal calificat, pentru ca doar putini localnici au avut sansa sa lucreze inainte cu dispozitive de inalta tehnologie.

Investitia companiei Egger a fost finantata partial de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, pentru ca s-a potrivit noii strategii a bancii de a se concentra pe investitii private in zonele mai putin dezvoltate din Romania. Peter Southie, economistul principal al bancii pentru Romania, a declarat: 'O parte din noua noastra strategie va fi sa aducem mai multe investitii in regiuni. Avem mai putin in vedere sa actionam in jurul Bucurestiului'.

Scrisoare deschisă către premierul Tăriceanu, de la eurodeputatul PSD Cătălin Nechifor

Europarlamentarul socialist sucevean Cãtãlin Nechifor a trimis o scrisoare deschisã către primul ministru Cãlin Popescu-Tãriceanu, prin care-i solicitã sã reintroducã în sistemul legislativ din România parteneriatul public-privat ca vector de promovare a dezvoltãrii de proiecte din fonduri europene, transmite corespondentul AMOS News. Nechifor a spus cã acest instrument al politicilor economice era stipulat încã din anul 2002 printr-o ordonanţã emisã de Guvernul PSD, însã a fost eliminat în 2006 de Guvernul Tãriceanu. Nechifor a declarat că, în calitate de membru al Parlamentului European şi de membru al Comisiei pentru bugete, a participat la numeroase întâlniri unde s-a discutat despre importanţa fondurilor structurale şi despre impactul pe care proiectele ce urmeazã a fi finanţate l-ar avea asupra dezvoltãrii durabile a României. Cãtãlin Nechifor consideră cã mediul de afaceri privat trebuie sã participe mai activ la construcţia României europene, alãturi de instituţiile statului şi de autoritãţile administraţiei publice locale, judeţene şi centrale, şi cã obligaţia implementãrii de proiecte cu bani europeni nu trebuie lãsatã "doar în cârca statului".

Foreign investment: Pioneers find a gateway to new eastern markets

Radauti, in Bukovina, on Romania’s north-eastern border with Ukraine, has a harder time attracting investment than the strategically-located cities of Transylvania.

A look at the map gives part of the explanation: where cities such as Cluj or Brasov are on the main routes heading west, guaranteeing easy access both to Romania’s large domestic market and to the markets of the wider European Union, Suceava county looks to the non-EU markets of Ukraine, the post-Soviet Commonwealth of Independent States, and Moldova.

Traditionally, timber was the region’s dominant industry, and even today the area around Radauti contains 30 per cent of the soft-wood timber in Romania, though the small-scale furniture manufacturers that once made up the bulk of the region’s economy employ very few today.

Last year, two private Austrian companies arrived in Radauti with the aim of turning the region’s drawbacks to their advantage.

Schweighofer, which operates sawmills, and Egger, which manufactures chipboard, decided together to open neighbouring facilities in the town.

For the two companies, proximity to eastern neighbours was a definite advantage. Nichifor Tofan, director of Schweighofer’s plant in Radauti, explains: “The decision for the location of Radauti derived from the availability of raw material in the Suceava area and the direct connection with the Ukrainian railway system and the possibility of importing logs more easily.”

The neighbouring plants have a private railway siding with parallel tracks in both European and Russian gauges. Schweighofer imports logs from Ukraine, while Egger sells its chipboard – used for making furniture – to neighbouring markets, including those of the CIS. For them, the local traditions in forestry, and access to the east, are strong attractions.

Nor was the remoteness necessarily a barrier, for Schweighofer, at least. “About one quarter of the production will supply the Romanian market, and the rest is for export – especially to Asian countries. Japan is the most important market for us, taking about 50 per cent of our production,” Mr Tofan says. Meanwhile, Egger’s sales office is taking orders from throughout the region, selling to Ukraine, Russia, Azerbaijan, Turkey and Greece, as well as the domestic market.

Schweighofer’s primary output is lumber for construction. Waste wood that is a residue of the cut timber is then passed to Egger’s neighbouring plant where chipboard is manufactured.

Both investments are substantial – Schweighofer’s plant in Radauti will cost €120m, when complete, and will employ some 500 people. Egger’s factory is a €200m investment and will be staffed by 700 workers.

While the companies were to some extent obliged to set up shop near their raw materials, a remote location poses challenges. The logistics of getting products to market are proving a headache.

Mr Tofan is particularly dissatisfied with the performance of the state railway, which has forced Schweighofer to turn to more expensive solutions for its other Romanian plant, which sells to EU markets. “The national railway is not competitive enough. Three years ago we transported 90 per cent of our goods to Europe by rail, but today it is all transported by trucks.”

Amenities can also be lacking in a provincial town. In particular, the lack of adequate accommodation for visiting staff and customers led the company to build a four-star hotel to house them, costing a further €6m. It has proved a blessing in disguise: the venture is already turning a profit, by providing lodgings for tourists visiting a region famous for its natural beauty and ancient monasteries.

Staffing is another challenge. Employment prospects are not as bright in Bukovina as in faster-growing parts of the country as it has attracted relatively little investment. But Suceava county has contributed many of the migrant workers who have swelled the Romanian diaspora in Italy and Spain. Some villages have lost half their population to the exodus.

Even if employees can easily be found, the kind of highly automated industry that the two companies are bringing to the area demands very different skills from the smaller-scale workshops they are replacing. “It is not difficult to hire enough people,” Mr Tofan says. “But it is difficult to hire qualified personnel. Regardless of educational background, only a few local people have had the chance to work with high technology machinery before.”

Egger’s investment was partially funded by the European Bank for Reconstruction and Development, which loaned the company €110m and spent a further €17m acquiring an equity stake in the Egger subsidiary that operates the plant.

The investment fits well with the bank’s new strategy of focusing on private investments in less-developed parts of Romania. Peter Southie, the bank’s principal economist for Romania, says: “Part of our new strategy will be to bring more investment to the regions. There’s less scope now for us to do things around Bucharest.”