Saptamana trecuta am avut ocazia sa ma intalnesc in Parlamentul European cu 35 de tineri si tinere din Sibiu, insotiti si de cateva persoane un pic mai in varsta. Vizita la Bruxelles venea ca o recompensa pentru faptul ca au participat ca voluntari, in toamna anului trecut, la organizarea celei de a III-a Adunari Ecumenice Europene, eveniment care a reunit personalitati ale vietii religioase si sociale de pe intreg teritoriul european. In primul rand, nu mica mi-a fost mirarea sa vad ca mai exista actiuni de voluntariat, in special in randul celor tineri. Si e bine sa fie asa, pentru ca, in unele cazuri intervine si motivarea sau rasplata intr-un fel sau altul.
„Negociata” la 15 minute de catre ofiterul de presa al delegatiei social democrate la Parlamentul European, intalnirea cu grupul de la poalele Fagarasului s-a transformat intr-o cascada de intrebari si raspunsuri dintre cele mai diverse. Obisnuiti cu un anumit regim de interactionare, pentru ca inainte cu cateva ore au fost primiti la Comisia Europeana, tinerii si tinerele, in marea lor majoritate pentru prima oara in capitala Europei, au devenit foarte interesati, dupa ce le-am povestit cateva dintre particularitatile parlamentului.
Plaja de intrebari a fost una foarte variata, de la modul in care suntem priviti noi, romanii, in Europa, la diferentele de sistem social care ne-au separat, in trecut, de lumea occidentala.
In cele din urma, dupa aproape 2 ore de „parlamentari” si evident dupa fotografiile de rigoare, in holul cu drapele de la intrarea pentru public, am fost nevoiti sa ne luam ramas bun si sa contam pe ceea ce am reusit sa invatam unii de la altii.
Pentru mine, chiar daca m-am predat neconditionat si am acceptat toate intrebarile, acest tip de interactionare cu un grup de adolescenti a insemnat o sursa de informare si de cunoastere a modului in care noua generatie percepe framantarile momentului in Romania. Avand in spate prestatia anterioara ca voluntari intr-o actiune religioasa, unele intrebari au avut legatura cu biserica, cu modul in care politicul tine sau nu cont de caracterul aparte al natiunii noastre, care nu inseamna altceva, decat faptul ca majoritatea larga crede in Dumnezeu, iar gradul de incredere in Biserica este inca la un nivel ridicat.
Au fost si framantari in legatura cu subiectele fierbinti de pe scena politica, directionarea intrebarilor aratandu-mi clar faptul ca aglomerarea de subiecte politice in viata cotidiana isi pune amprenta si asupra celor mai tineri, care sunt informati suficient de bine, chiar daca, in unele cazuri, pot cadea prada manipularii practicate de principalii actori ai scenei politice romanesti.
Un astfel de exercitiu cred ca ne-a fost de folos tuturor, iar mie imi da speranta ca generatia care vine poate continua reformarea Romaniei in ansamblu, mai ales prin prisma faptului ca ei reprezinta cu adevarat prima generatie de romani care s-au nascut dupa 1989.
Sper sa nu uite trecutul, sper sa-l inteleaga fara a-l condamna in mod neaparat si sper sa nu repete anumite greseli pe care, se pare, le tot repetam ciclic de-a lungul istoriei.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu