Liliacul de la sinagogă va înflori din nou

LILIACUL DE LA SINAGOGĂ VA INFLORI DIN NOU

Sinagoga din Suceava va intra în această primăvară în circuitul oficial al turismului bucovinean şi cel românesc, atât de renumite în lume. Astfel arată evenimentul cel mai nou cu care Bucovina îşi va încânta prietenii, turiştii şi colaboratorii, conform recentului acord de colaborare încheiat între Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Prefectura Judeţului Suceava (care a dorit de multă vreme să realizeze un Centru al Minorităţilor Naţionale, cu o secţiune specială alocată minorităţii evreieşti bucovinene), Consiliul Judeţean Suceava, Complexul Muzeal Bucovina. La toate acestea, aş adăuga activitatea sistematică de informare, de atitudine şi de deschidere către toate culturile şi confesiunile, ce a început la Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbera” încă de acum câţiva ani, inclusiv prin activarea Programul de Educaţie Antidiscriminare EU-HOPE DIVERSITY pe care îl conduc în cadrul Biroului Comunităţii UE şi îl susţin în parteneriat cu liderul presei locale, Monitorul de Suceava. În ultimii ani, în cadrul festivalului Le Printemps des Poètes, am organizat lecturi din scriitori de origine evreiască, precum Paul Celan, Benjamin Fondane, Norman Manea, evocări ca „Centenarul Mihail Sebastian” sau „Scriitori francofoni” din Israel (despre Marlena Braester) sau din România, iar la recentul Colocviu Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului „Eugeniu Coşeriu” de la Universitatea „Ştefan cel Mare”, am prezentat o comunicare ştiinţifică privind recentul volum Oublier en avant, de Marlena Braester. Biblioteca Bucovinei a organizat mai multe evocări ale Holocaustului, inclusiv al celui transnistrean, cea mai recentă bazându-se pe reconstituirea unor episoade tragice folosind mărturii din memorialistica lui Norman Manea, unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii contemporane, originar la rândul său din Suceava şi supravieţuitor al Holocaustului din Transnistria, dar emigrat în Statele Unite în 1986, după exacerbarea persecuţiilor antisemite din timpul ultimei dictaturi. Holul de expoziţii al Bibliotecii Bucovinei a găzduit şi expoziţia mea de grafică digitală intitulată Shoah, care se află permanent expusă şi pe Saatchi Gallery.
Ridicată la 1870, Sinagoga din Suceava se impune prin rafinament, prin timiditatea prezenţei şi prin culoarea de cenuşă (ce pare că evocă lungul şir al suferinţelor ce au însoţit etnia iudaică în ultimul secol), deşi nu putem spune că este la fel de impresionantă ca Sinagoga din Rădăuţi. Edificiul de cult iudaic sucevean se distinge prin stil, prin sobrietate, prin frumuseţea liliacului care îi invadează curtea în zilele primăverii. Prin comparaţie, edificiul rădăuţean este încă şi mai maiestuos, în veşmântul său de culoare cărămizie şi de lemn vechi, şi întotdeauna mi-a amintit de Sinagoga Portugheză din Mr. Visserplein 3, în Amsterdam, la marginea cartierului evreiesc. Ceea ce numesc Sinagogă Portugheză este de fapt un ansamblu de edificii în stil ionic datând din anul 1665 şi o sinagogă de rit sefard. Mai norocoasă poate decât edificiile româneşti (sinagogi din Oradea, Suceava, Arad, Neamţ, Târgu-Mureş, Cluj etc.) dar la fel de expusă vitregiilor istorice , această bijuterie a Nordului a fost restaurată în 1850 iar apoi în 1950-1951. De neuitat mi-au rămas de aici cele 12 columne de piatră (reprezentând cele 12 triburi ale Israelului) şi care susţin şi marchează galeria femeilor unde coboară braţele lungi ale candelabrelor ce pot duce circa 1000 de lumânări destinate serviciilor săptămânale. Alături de sinagogă, la distanţă de 200 de metri, un modern Muzeu al Istoriei Iudaice invită vizitatorii la un permanent dialog cu valorile civilizaţiei evreieşti din Europa, ca şi cu marile ei dureri. Vizita s-a încheiat cu peste 1000 de fotografii şi cu o masă tradiţională la un sobru local cu specific iudaic, extrem de distins şi de decent. Alături, la câteva standuri, sunt rafturi cu mezuze pentru casă şi pentru maşină, cărţi de rugăciuni, fotografii ale edificiilor de cult sefardic din Nord, fotografii din timpul Holocaustului, obiecte de artizanat evreiesc. Mi-ar plăcea să văd şi la Suceava, în cadrul noilor proiecte demarate în parteneriat cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti, un mic restaurant cu produse culinare evreieşti tradiţionale pentru Seder sau din cele de fiecare zi, pentru ca populaţia noastră să poată pătrunde din nou şi în cutumele de fond ale culturii iudaice cu care s-a însoţit în trecut timp de sute de ani de înflorire economică. Multe bunici îşi vor putea aminti astfel că celebra supă de pui, vindecătoare de gripă, limpede şi cu tăiţei de casă, evreii au adus-o în multe provincii româneşti, iar porţiile gustoase de ghefilte fish pot fi numite adevărate bunătăţi care cu timpul au intrat şi în bucătăria românească.
Chiar dacă la Suceava nu mai există cartierul evreiesc (aşa cum am văzut, bunăoară în Paris, în Rue des Rosiers, cartierul evreilor francezi), o reconstituire a memoriei şi prezenţei acestei comunităţi în Bucovina (ca proiect multicultural imperial) este posibilă în jurul Sinagogii, la dispoziţia căreia Complexul Muzeal Bucovina va pune un ghid specializat.
Lansez pe această cale către autorităţile sucevene propunerea de a susţine un concurs de proiecte şi apoi executarea şi amplasarea la Suceava a unui Monument al Holocaustului Transnistrean, eveniment care va consolida noua orientare de combatere a discriminării rasiale, xenofobiei şi antisemitismului în special prin activităţi de cunoaştere şi preţuire a istoriei şi civilizaţiei iudaice, ca şi a altor minorităţi confesionale (în România existând 18 culte religioase ce sunt recunoscute şi reglementate de legea Cultelor). În decembrie 2007 s-a adoptat Statutul Federaţiei Comunităţii Evreieşti care a reconfirmat calitatea FCE de reprezentare a Cultului Mozaic şi a minorităţii în Parlamentul României. Împreună cu statul român şi asociaţiile culturale, FCE s-a remarcat prin consecvenţa şi perseverenţa proiectelor sale de reconstruire a memoriei şi demnităţii iudaice, fiind acum preocupată şi de înfiinţarea unor comitete de sprijin privind politica financiară, cu implicarea mai multor forţe al societăţii româneşti. Simone Veil, supravieţuitoare a Auschwitz-ului, preşedintă a Fundaţiei Shoah şi om politc european considera că „memoria nu este doar monopolul copiilor victimelor şi apanajul copiilor ucigaşilor. Ea trebuie să fie o permanenţă a întregii omeniri, iar această memorie trebuie să ne ducă pe toţi, evrei şi neevrei, la o luptă consistentă împotriva antisemtismului şi intoleranţei”.
Vă invităm să deschideţi sezonul turistic de primăvară prin Bucovina cu o vizită la noua bijuterie a circuitelor culturale de prestigiu: Sinagoga de la 1870. Liliacul va înflori în curând, ca şi noile speranţe.


Angela Furtună