Provincia domina primul esalon in clasament, bucurestenii se lauda cu cei mai multi fotbalisti. Oltenia a cazut si de pe podium, Banatul nu e deloc „fruncea“, iar in Dobrogea e seceta mare.
Ofensiva provinciei se face cu jucatori bucuresteni. Demografic, primul esalon este dominat de jucatori din Capitala, la mare distanta fata de celelalte judete. Din cei peste 360 de fotbalisti care s-au aliniat la startul competitiei din acest sezon, aproape 50 isi au originea in Bucuresti, cu mult mai multi decit cei din zone cu traditie, precum Dolj (18), Arges (17) sau Constanta (11). „Arges si Dolj erau inainte de ’89 principalele pepiniere. Dar lipsa investitiilor a dus la aceasta scadere. Ca o regula generala, in fotbalul modern, doar prin investitii exista si rezultate. E fireasca ierarhia. In Bucuresti sint foarte multe baze sportive. In Craiova a mai ramas doar scoala de fotbal a lui Gica Popescu, iar in Arges, cea a lui Nicolae Dobrin. Fotbalul romanesc se situeaza pe linia europeana. In Anglia, Londra ramine principala pepiniera, in Franta - Parisul, iar in Italia - Roma si Milano“, ne-a declarat sociologul Marius Pieleanu. „E corecta ierarhia, pentru ca in Bucuresti sint foarte multe baze sportive“, considera si presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir. Judetele Cluj si Galati fac concurenta de la distanta Capitalei, cu cite 29, respectiv 22 de jucatori, chiar daca echipele reprezentative nu merg prea bine in campionat, exceptie fiind CFR Cluj, unde oricum aportul jucatorilor romani la echipa tinde sa fie nesemnificativ.
La polul opus, nu conteaza pe harta jucatorilor prim divizionari judete precum Covasna, Harghita sau Calarasi, cu cite un reprezentant, sau Salaj, Tulcea, Satu Mare, Ialomita, Giurgiu, Botosani si Alba, cu cite doi jucatori pe prima scena. Nici Teleormanul, un judet in care interesul pentru fotbal este foarte mare, chiar daca nu mai exista nici o echipa competitiva, nu sta mai bine pe harta fotbalului romanesc. „Aici de vina este lipsa de reactie a factorilor politici. Inainte sa retrogradeze din Liga a II-a, Rulmentul Alexandria avea cea mai mare medie de spectatori, chiar si peste Liga I“, spune Marius Pieleanu.
Situatia la nivel de judet tinde sa se generalizeze in planul regiunilor istorice. Primele trei pozitii sint ocupate, astfel, de Muntenia, cu 108 jucatori, urmata de Transilvania, la o distanta foarte mica, de sapte jucatori, ultima treapta a podiumului fiind ocupata de Moldova, cu 71 de jucatori. Nu de mult regiunea cu cei mai multi fotbalisti, Oltenia se situeaza doar pe locul al patrulea, avind intre echipele din Liga I 46 de jucatori. „Erau mai multi fotbalisti in Oltenia, dar acum s-au mai rarit, din cauza infrastructurii. Daca vrei sa faci croitorie, iti iei masina de cusut. Daca vrei sa inveti fotbal, iti iei teren pe care sa joci“, crede Dumitru Dragomir. „Exista potential mai mare in Transilvania decit in Moldova. La Cluj sint scoli de fotbal foarte bune. In Moldova sint zone mai sarace. Nu mai e ca inainte, saracia nu-i mai indeamna pe copii sa vina spre fotbal tocmai ca sa scape de ea“, considera sociologul de la SNSPA.
Logica ierarhiei pe regiuni nu o respecta neaparat pe cea a echipelor prezente in Liga I. Muntenia, detinatoarea recordului de jucatori pe prima scena, are si cele mai multe echipe - sase -, fiind insa urmata de Moldova, cu patru formatii in Liga I, de Transilvania, cu trei, si de Banat si Oltenia, cu cite doua. Dobrogea, cu o echipa in Liga - Farul -, are si cei mai putini jucatori - 13. Nu toti jucatorii ramin insa aproape de casa. De pilda, la Rapid sint in lot 8 jucatori bucuresteni, in timp ce la Steaua se afla doar doi. Patriotismul local functioneaza si la Craiova, unde joaca 8 dintre cei 18 doljeni din Liga I, asemenea la “U“ Cluj, unde evolueaza noua jucatori locali, fata de numai doi la CFR. Liderul este si detinatorul recordului de straini din lot, 17 stranieri luind startul sezonului 2007/2008. Interesante sint insa zonele fara echipa in prima divizie, dar ai caror jucatori ajung la virful competitiilor interne. In asteptarea lui FC Brasov in Liga I, judetul transilvanean a trimis 15 jucatori pe prima scena, in timp ce Suceava, Bacau sau Mures au in prima liga 13, 11, respectiv 10 jucatori. Chiar daca, in acest intersezon, se anunta schimbari majore, datele nu pot suferi insa mari modificari, intrucit tendinta conducatorilor romani este de a transfera cu precadere jucatori straini, nu sa promoveze tineri romani.
Tipologia fotbalistului roman ramine sudista
Harta care descria fotbalul romanesc pina la inceputul anilor ’90 s-a schimbat. Noul desen e mai dezordonat. Citeva centre mari au devenit gari mici. In primul rind, asa-numitul „continent craiovean“, adica Doljul si bazinul Olteniei, o zona de fertilitate iesita din comun pina acum 10-15 ani. Marea noutate, nu neaparat pozitiva, e aparitia in prim-plan a Bucurestiului care absoarbe, foarte probabil, si spatiul limitrof, pe o raza destul de mare (Ilfov, Ialomita, Prahova, Dimbovita). Nu e neaparat o evolutie sanatoasa, pentru ca Bucurestiul are, oricum, un statut superior: mai multe cluburi si centre de pregatire, precum si o densitate de finantare superioara. Rezultatele cumulate sugereaza ca ascensiunea Bucurestiului a avut loc in dauna centrelor din sud. A doua miscare notabila e revenirea relativa a Transilvaniei, ceea ce inseamna, deocamdata, cresteri insemnate la Cluj si Brasov. Dar disparitia unor centre de mare traditie ca Satu Mare si Oradea spune ca Transilvania nu are o dezvoltare fotbalistica unitara. De altfel, tendinta de fragmentare e generala: miscarile sint mai putin regionale si mai mult acumulari in jurul unor centre norocoase, protejate de potentati locali. Sub asteptari, segmentul Moldova. Galatiul ramine activ, dar Bacaul, un centru clasic de productie, e in cadere. Iasiul a disparut. A aparut in schimb Suceava, iar asta sugereaza, din nou, ca succesul sau insuccesul depinde de prezenta sau absenta investitiei. Marea absenta, la nivel national, e Banatul, o zona istorica de mare prestigiu. Dobrogea da, alaturi de Moldova centrala si de secuime, desertul industrial sportiv si cultural clasic al Romaniei. Izolarea relativa a acestor zone e neschimbata de zeci de ani.
Insumind, fotbalul se joaca in continuare in Sud si asta dicteaza tipologia de baza a jucatorului roman: un fotbalist de gabarit mediu, cu centrul de greutate jos si prin urmare mobil, tehnic, dar mai putin pregatit pentru angajament. Rezulta echipe de circulatie buna si presiune fizica insuficienta. Importurile nu schimba datele generale, intrucit urmeaza gustul si predilectia locala.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu