În fiecare an, tot mai multe tarabe în roşu şi alb acaparează trotuarele de pe principalele străzi ale oraşelor din ţară, dar şi centrul Capitalei. Afacerea înfloreşte în fiecare martie, aducând comercianţilor de ocazie profituri chiar şi de peste 5.000 de lei.
“Mi-am luat concediu până pe 10 martie. La fel am făcut şi anul trecut. Vindem mărţişoare şi ne luăm ceva în casă. Acu’ un an ne-am luat frigider din ce am câştigat”, a spus Irina Huştiu din Bacău.
Tarabele pline cu mărţişoare au blocat practic străzile Capitalei. Ieri de dimineaţă, în Piaţa Unirii abia te mai puteai strecura printre tarabele cu coşari, trifoi, dar şi pluşuri de toate mărimile.
Muşteriii aflaţi la cumpărături pe ultima sută de metri îşi făceau loc cu greu printre şanţurile pe lângă care se înghesuiau măsuţele pline cu mărţişoare şi cadouri. “Ia şi nişte ghiocei să-ţi poarte noroc în primăvara asta”, îmbie florăresele.
Câştig de 5.000 de lei în 10 zile
Centrul oraşului Piatra Neamţ este împânzit de o săptămână de zeci de tarabe cu mii de mărţişoare de toate formele şi culorile. Este o afacere, şi încă una de succes.
„În fiecare an, la începutul lui martie, veniturile mi se ridică chiar şi cu 5.000 de lei”, a mărturisit Marcel Amarinei, unul dintre cei pentru care mărţişorul este asociat cu prosperitatea. La fel de profitabilă la început de primăvară este şi vânzarea florilor, sumele câştigate pe 1 şi 8 martie ajungând la câteva zeci de mii de lei.
Un comerciant de mărţişoare din Petroşani rămâne la sfârşitul zilei cu un profit de cel puţin 1.000 de lei. Ileana Strâmb confecţionează mărţişoare timp de jumătate de an pentru a-şi recupera investiţia la început de martie. „Facem mărţişoare din 1990. Banii câştigaţi în trei zile sunt mulţi, deşi nu reuşim să vindem toate mărţişoarele”, a spus femeia.
Aglomeraţia de la tarabe a închis o stradă
În centrul oraşului Târgu Jiu, peste 70 de afacerişti de ocazie şi-au instalat corturile. Mulţi dintre ei se plâng însă de chiria pe care trebuie să o plătească municipalităţii. „Plătim aproximativ 55 de lei pe zi chirie pentru nouă metri pătraţi. Vânzările, din păcate, nu mai merg aşa cum am vrea noi, dar câştigăm peste 100 de lei pe zi”, a spus Elena Panduru.
Autorităţile locale din Bacău au interzis accesul maşinilor pe strada Revoluţiei din cauza afluxului mare de cumpărători veniţi să “testeze” marfa etalată pe numeroasele tarabe cu mărţişoare şi flori. “Am investit 1.500 de lei şi mă aştept să scot cel puţin dublu”, a mărturisit unul dintre comercianţi. Şi la Suceava comerţul de sezon nu duce lipsă de muşterii. Afaceriştii din spatele tarabelor spun că obţin profituri semnificative în această perioadă, chiar dacă trebuie să facă faţă unei concurenţe mai mari decât anul trecut: „Cei mai mulţi clienţi i-am avut în ultimele două zile, însă grosul abia vine”.
2.000 de autorizaţii în Capitală
Cele mai multe autorizaţii pentru comercializarea mărţişoarelor, 600, au fost eliberate în sectorul 1, în timp ce mai puţin atractiv pentru afaceriştii de martie a fost sectorul 5, unde s-au eliberat doar 120 de autorizaţii. “Sunt mult mai puţine solicitări decât în anii trecuţi, lumea s-a orientat spre zone mai centrale”, a precizat şeful serviciului privatizare de la sectorul 5, Mihaela Ţară.
Cu toate acestea, comercianţii care profită de sărbători pentru a-şi rotunji veniturile preferă în special această perioadă. “Anul acesta am avut aproximativ 350 de solicitări, de altfel, de Mărţişor sunt eliberate cele mai multe autorizaţii. De Paşte sau alte sărbători, avem mult mai puţine cereri”, au precizat reprezentanţii Primăriei Sectorului 2. În total, anul acesta, 2.000 de mici afacerişti au solicitat aprobare de la primăriile de sector pentru a-şi vinde mărţişoarele. (Secţia Corespondenţi)
Cadouri-unicat la Muzeul Ţăranului
Viorel Marian este din Fălticeni, Suceava, şi a venit la Muzeul Ţăranului Român pentru a-şi vinde mărţişoarele făcute manual. Pe cele mai multe dintre produsele sale sunt inscripţionate simboluri tradiţionale româneşti. “Muncesc patru ore ca să dovedesc un mărţişor”, ne-a mărturisit meşterul.
Elena Crişan este profesoară la arte şi participă pentru prima oară la târg, cu mărţişoare din argint lucrate manual. “După prima zi la acest târg, pot spune că lumea nu prea are persoane la care să ţină atât de mult încât să le cumpere cadouri foarte scumpe. Preferă mai multe şi mai ieftine”, a spus Elena Crişan.