În caz de un atac aerian, nuclear, chimic, biologic sucevenii nu au nici o şansă!

Sunetele asurzitoare ale sirenelor aeriene care urlă în tot oraşul îndeamnă la fugă. Pericol, durere, lacrimi şi disperare. Afară, oameni care ţipă şi aleargă în toate direcţiile. Lansatoarele de grenade sunt nimic pe lângă tancurile şi bombardierele care-şi fac cale liberă fără nici o grijă faţă de civilii necombatanţi sau proprietăţile lor. Inamicul, aruncă bombe de la o înălţime sigură, ascuns în spatele unei superiorităţi militare şi a unei tehnologii colosale. Din fericire, acesta este doar un scenariu imaginativ.
Ameninţarea unui atac armat asupra judeţului Suceava este deocamdată ipotetică. Chiar şi aşa, unele lucruri e bine să fie ştiute. La timp. În aceste zile, mulţi îşi pun problema siguranţei în cazul nefericit în care ar izbucni un război sau în situaţia în care s-ar produce o catastrofă naturală.

Problema adăposturilor de apărare civilă, singurul refugiu al oamenilor într-o asemenea situaţie, este destul de serioasă. Oricât de sumbră pare perspectiva apărării în cazul unui posibil pericol cauzat de un atac aerian, nuclear, chimic, biologic, cum o fi el, dar care are consecinţe nefaste asupra omului, indicat este, măcar să ştii că ai unde te adăposti, numai că adevărul este de-a dreptul necruţător.

Redacţia News Bucovina a adresat o solicitare oficială Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava, potrivit Legii 544/2001 - privind liberul acces al cetăţenilor la informaţiile publice. Astfel am fost informaţi că „pe teritoriul judeţului există 50 de adăposturi de protecţie civilă (cu o capacitate nominală de adăpostire a 7155 de persoane), din care jumătate sunt operative, iar 25 nu sunt în stare de utilizare conform destinaţiei acestora”.

Pe lângă faptul că aceste adăposturi ar oferi protecţie unui număr infim de cetăţeni, printre care, cu siguranţă se vor regăsi doar rubedeniile autorităţilor, nu noi muritorii de rând, jumătate din cele existente nu sunt funcţionale! Mulţi dintre suceveni şi-au atribuit subsolurile blocurilor în care locuiesc şi au construit tot felul de boxe pentru depozitarea diferitelor bunuri. Aşa că, o bună parte a subsolurilor blocurilor sunt pline cu borcane de zacuscă, murături, saci de cartofi sau alte obiecte de mobilier care nu le mai folosesc proprietarii în case. Sigur că, nu toate subsolurile se pretează la adăpostirea oamenilor în cazul unei situaţii de criză, dar din cele care există, unele nu sunt dotate ca atare.

Totuşi, şi în această situaţie, nimeni nu poate fi scos „ţap ispăşitor“ având în vedere că legislaţia actuală, permite într-o oarecare măsură, folosirea acestor spaţii pentru diverse nevoi. Cu o singură condiţie, ca ele să fie eliberate, în caz de nevoie, în 24 de ore. „Adăposturile de protecţie civilă se pot da în folosinţă pentru alte nevoi, cu avizul inspectoratelor judeţene de protecţie civilă, cu obligaţia de a fi menţinute în permanenţă în stare de funcţionare şi a le elibera, în caz de nevoie, în maximum 24 de ore“, se arată în Legea protecţiei civile 481 din 2004.

Teoretic, adăpostul de protecţie civilă are uşi etanşe. Este prevăzut cu instalaţii de filtroventilaţie, instalaţii electrice sanitare, toalete, bănci şi scaune, truse de deblocare şi salvare, rezerve de apă, mijloace de iluminat cu baterii, instalaţii de telecomunicaţii şi afişe cu reguli de comportare.

De asemenea, adăposturile subterane amenajate trebuie să aibă o intrare protejată printr-o încăpere tampon, una sau trei încăperi de adăpostit cu o capacitate de până la o sută de persoane fiecare, fără să fie prevăzute cu uşi, şi care comunică între ele prin goluri de trecere, precum şi o ieşire de salvare, construită din beton armat care comunică cu exteriorul în afara zonei de dărâmături printr-un puţ vertical, prevăzut cu scări în interior. Aceasta teoretic, practic...

Situaţia nu este mai bună nici în ceea ce priveşte capacităţile de preluare şi adăpostire a răniţilor în judeţul Suceava, în vederea acordării asistenţei medicale de specialitate. Potrivit răspunsului primit din partea Inspectoratului Judeţean Pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava preluarea şi adăpostirea răniţilor se poate face în „10 unităţi spitaliceşti, municipale şi orăşeneşti; 1900 locuri de cazare în unităţi de primire turistică (hoteluri, moteluri etc); 8200 locuri de cazare în internate şi cămine studenţeşti”.

După aceste date, nu putem decât să tragem concluzia că nu avem nici o şansă, decât să ne rugăm la Divinitate, să nu arunce „potopul” pe noi!

Redacţia News Bucovina a mai solicitat date şi privind rezervele de hrană şi medicamente, răspunsul Inspectoratului Judeţean Pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava fiind: „Datele solicitate cu privire la rezervele strategice de hrană şi medicamente au un caracter clasificat, nefiind destinate publicităţii.”