luni, 21 ianuarie 2008

Iordache susţine că Lungu ar fi semnat pentru PD-L

Iordache susţine că Lungu ar fi semnat pentru PD-L


Preşedintele organizaţiei municipale Suceava a PSD, Virginel Iordache, îi solicită liderului judeţean al PNL, Ion Lungu, să recunoască public apartenenţa sa la PD-L. Iordache a declarat ieri într-o conferinţă de presă că are informaţii certe potrivit cărora Lungu i-a părăsit deja pe liberali pentru democrat-liberali urmând să candideze pentru un nou mandat de primar din partea acestei formaţiunii conduse la nivel judeţean de senatorul Gheorghe Flutur. „Solicităm imperativ domnului primar Ion Lungu să dea dovadă măcar o dată de responsabilitate, de bărbăţie şi să recunoască public apartenenţa la PD-L. Faptul că nu ar putea-o face că-şi pierde funcţia de primar dacă recunoaşte că a trecut la un alt partid cred că nu este un impediment pentru domnul Lungu”, a declarat Iordache. El a adăugat că a recunoaşte că a trecut la PD-L ar însemna pentru Ion Lungu o dovadă de respect atât faţă de populaţia municipiului cât şi faţă de PNL. „Pentru o minimă decenţă mă gândesc că Ion Lungu trebuie să-i pună în gardă pe membrii PNL despre intenţiile domniei sale”, a menţionat preşedintele PSD Suceava.

Iordache a vorbit de întâlniri de taină între Lungu şi Flutur

Iordache a vorbit despre întâlniri de taină între Ion Lungu şi liderul PD-L Suceava, Gheorghe Flutur, la care au participat şi alţi primari PNL, unde s-ar fi parafat înţelegerea politică. „Convins fiind probabil că la alegeri Ion Lungu va avea o viaţă grea acesta caută sprijinul unui partid nou înfiinţat dar care nici măcar certificat de existenţă legală nu are ca să nu mai vorbim de electoratul ţintă”, explică Iordache. El şi-a motivat declaraţiile vizavi de trecerea lui Lungu la PD-L şi prin prisma comportamentului actualului primar. Liderul PSD Suceava a arătat că în ultimele apariţii televizate Lungu a folosit expresii de genul „voi candida din partea sucevenilor” şi a amintit că unele încălcări ale legii de către fostul PLD şi actualul PD-L au fost trecute cu vederea de către Ion Lungu. „Atunci când a fost încălcată sistematic legea de către PLD domnul Lungu nu a luat nici o măsură. Când s-au făcut focuri de tip indian la care s-au prăjit cârnaţi pe espalanada din centru domnul Lungu nu a luat nici o măsură spunând că este ultima dată când se va mai întâmpla lucrul acesta. Atunci când banner-ul PLD cu dimensiuni nelegale a fost afişţat în centrul Sucevei nimeni nu a luat nici o măsură. În acel moment eram convinşi că Ion Lungu de fapt nu se mai găseşte la PNL ci într-o altă formaţiune politică”, a afirmat Virginel Iordache.

Lungu întreţine misterul

Reacţia primarului liberal al Sucevei Ion Lungu al dezvăluirile lui Virginel Iordache a fost scurtă şi de natură să întreţină misterul. „Constat că domnul Iordache a rezolvat problemele în PSD şi a ajuns acum la PNL. Îi recomand că tot a fost membru de partid în perioada comunistă să respecte un principiu care era de bază în acea vreme şi anume neamestecul în treburile interne. Cred că am fost destul de clar în privinţa intenţiilor mele vitoare în ultimele ieşiri publice pe care le-am avut”, a declarat Lungu.

Dedeman Suceava, amendat de Garda de Mediu

Dedeman Suceava, amendat de Garda de Mediu


Comisarii Gărzii de Mediu Suceava au amendat, săptămîna trecută, două depozite mari din municipiul Suceava care nu respectau regimul deşeurilor. Potrivit comisarului şef Constantin Harasim, sancţiunile s-au ridicat, în ambele cazuri, la 2000 de lei. Motivul: neasigurarea colectării selective a materialelor refolosibile în recipienţi adecvaţi şi valorificarea acestor deşeuri din ambalaje la unităţi specializate. Găsite cu această neregulă: punctele de lucru din Suceava aparţinînd societăţilor „Dedeman” din Bacău şi „Delta Distribution” din Bucureşti. Constantin Harasim a mai anunţat că de săptămîna aceasta comisarii de mediu suceveni vor merge în control prin oraşele din judeţ pentru a vedea cum gestionează Primăriile problema salubrizării. Acolo unde vor fi găsite nereguli, comisarii vor aplica amenzi, acestea fiind cuprinse între 50 şi 150 de mii de lei. „Vrem să vedem dacă oraşele dispun de serviciile publice de salubrizare sau au încredinţat aceste servicii unui operator specializat”, a declarat şeful Gărzii de Mediu Suceava.

Plângere penală împotriva PD pentru ocupare abuzivă a sediului PSD


Social democraţii suceveni au depus plângere penală la Parchet împotriva PD pe motiv că ocupă abuziv un spaţiu de 91 de metri pătraţi în sediul PSD situat pe strada Meseriaşilor, nr. 2, în clădirea fostului BTT. Preşedintele organizaţiei municipale Suceava a PSD, Virginel Iordache, a declarat că acţiunea a fost făcută împotriva PD deoarece „PD minus L” încă nu s-a înregistrat legal ca partid politic. Iordache a amintit de faptul că cei de la PD care au fost găzduiţi timp de trei ani de zile în sediul proprietate PSD fără a li se percepe chirie nu au vrut să cedeze de bună voie spaţiul după ce s-au căsătorit cu PLD şi s-au mutat în casă nouă. Comportamentul celor de la PD i-a determinat pe social democraţi să solicite şi plata retroactivă a chiriei. „Am mai solicitat achitarea chiriei pe ultimii trei ani cu toate că între PSD şi PD nu exista nici un contract de închiriere dar lucrul acesta l-am solcitat întrucât reclamanţii au recunoscut faptul că au fost chriaşii PSD şi atunci dacă tot au recunoscut singuri lucrul acesta îi rugăm frumos să plătească şi chiria. Nu dorim să ne îmbogăţim pe seama chiriei dar dorim să le dăm o palmă pentru că nu e corect ca cineva să se transforme în factor reglator al societăţii din Suceava”, a declarat preşedintele PSD Suceava.

Spaţiul ocupat de PD în sediul PSD ferecat cu un lacăt democrat şi unul social-democrat

Iordache a arătat că PSD este proprietarul cu acte în regulă a spaţiului respectiv acte pe care le-a depus odată cu plângerea penală. El a precizat că PSD a cumpărat spaţiul în suprafaţă de 330 de metri pătraţi în baza Hotărârii Consiliului Local Suceava din 21 aprilie 2003, spaţiu pe care l-a intabulat ulterior. PD-L a acţionat în instanţă statul român prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Consiliul Local şi Primăria Suceava prin primar solicitând obligarea acestora să îi vândă spaţiul de 91 de metri pătraţi folosit de PD în sediul proprietate PSD. „Ei doresc probabil să stea în spatele a tot felul de chiţibuşii din astea avocăţeşti, vor să ne şicaneze, vor să aducă din nou în disucţie modul în care a fost dobândit acest sediu, o mulţime de nebunii care de fapt nu sunt lucruri corecte şi drepte. Un partid serios aşa cum se pretinde a fi PD-L nu debutează pe scena politică cu lucruri din astea care nu sunt corecte, omeneşti şi nici normale”, a mai spus Iordache. În prezent spaţiul folosit de PD în sediul PSD este bine ferecat. PD l-a încuiat şi a luat cheia acasă la PD-L iar PSD i-a mai ataşat un lacăt legat de un lanţ imens ca să fie sigur că nu mai intră nimeni acolo.

Profesorii suceveni vor schimbarea progresivă a legii educaţiei


Managerii unităţilor gimnaziale şi Ş.A.M. din zonele Suceava şi Rădăuţi, inspectori şcolari, reprezentanţi ai sindicatelor din învăţământ şi autorităţilor au participat pe 18 ianuarie la o reuniune de lucru în cadrul dezbaterilor organizate de IŞJ în această perioadă pe tema pachetului de legi ale educaţiei. Întîlnirile au avut loc la Botoşana şi Rădăuţi, iar inspectorii şcolari pentru management au prezentat publicului proiectele Legii învăţământului preuniversitar şi Statutului personalului didactic şi obiectivele dezbaterii, evidenţiind elementele de noutate propuse de M.E.C.T. Potrivit purtătorului de cuvînt al IŞJ, Laura Hacman, cele mai importante aspecte vizate în intervenţiile participanţilor au fost: reorganizarea structurii învăţământului preuniversitar (educaţia ante-preşcolară, obligativitatea învăţământului preşcolar de la 3 ani, clasa pregătitoare în învăţământul primar şi învăţământul obligatoriu de 9 clase); organizarea admiterii în liceu prin concurs la nivelul şcolii sau prin repartizare computerizată şi conducerea unităţii de învăţământ prin Consiliul de Administraţie. Laura Hacman spune că faţă de textele propuse în proiectele legislative, participanţii au subliniat că: în prezent sistemul românesc de învăţământ nu dispune de resursele umane şi materiale necesare care să permită reorganizarea reţelei în varianta propusă (personal didactic şi nedidactic specializat, spaţii şcolare suficiente cu dotările corespunzătoare pentru nivelul de învăţământ vizat). De asemenea, s-a recomandat includerea în textul de lege a unui articol care să prevadă realizarea progresivă a schimbărilor. În ce priveşte admiterea în liceu, majoritatea opiniilor exprimate au fost pentru organizarea unui concurs /examen la nivelul unităţilor liceale şi renunţarea la repartizarea computerizată. O remarcă importantă a participanţilor a fost numărul mare de metodologii la care se face trimitere în cele două legi cu precizarea că vor fi elaborate ulterior de către M.E.C.T. Potrivit calendarului I.S.J. Suceava, următoarele reuniuni de lucru cu directorii de unităţi şcolare vor fi desfăşurate în 22 ianuarie la Fălticeni şi 23 ianuarie la Cîmpulung Moldovenesc ( gimnazii şi SAM ), 24 ianuarie la Rădăuţi ( grădiniţe) şi în 25 ianuarie la Suceava ( licee).

Acatrinei cere bani pentru plata profesorilor


Consiliul Judeţean Suceava va înainta în cursul acestei săptămâni o adresă către Ministerul Finanţelor pentru a atrage atenţia că primăriile nu vor putea asigura, din sumele pe care le au la dispoziţie în momentul de faţă, salariile pentru întreg anul 2008. Vicepreşedintele CJ Suceava Stela Acatrinei a precizat că alocările bugetare pentru anul 2008 nu au avut în vedere o serie de acte normative emise la sfârşitul anului trecut, printre care cele care fac referire la creşterea salariului minim pe economie.Ea a precizat că adresa ce va fi trimisă la Ministerul Finanţelor face referire la Hotărârea de Guvern nr. 1507/2007 privind majorarea salariului minim garantat pe economie. „Conform acestei hotărâri, salariul minim creşte la 500 de lei lunar începând cu data de la 1 ianuarie 2008, şi la 540 de lei, de la 1 iulie 2008. Iar sumele primite de primării nu vor putea să acopere până la sfârşitul acestui an necesarul de fonduri pentru plata salariilor, în condiţiile în care acestea vor creşte”, a declarat Stela Acatrinei. Ea a precizat că aceste modificări salariale vor presupune sume suplimentare în special pentru plata profesorilor debutanţi, dar şi pentru o parte din personalul care lucrează în domeniul asigurărilor sociale. Stela Acatrinei a mai spus că schimbarea grilei de salarizare va însemna şi o creştere a cheltuielilor primăriilor în ceea ce priveşte contribuţiile la buget aferente salariilor. Vicepreşedintele CJ Suceava a spus că bugetele care ar putea să rămână „descoperite” până la sfârşitul acestui an sunt cele pentru plata salariilor cadrelor didactice, care trebuie asigurate din bugetele administraţiilor locale. Stela Acatrinei a mai adăugat că instituţia pe care o reprezintă va solicita Ministerului Finanţelor să ia în calcul aceste creşteri salariale, astfel încât să asigure din timp sumele necesare pentru plata salariilor. „Vom solicita alocarea de fonduri astfel încât să fie posibilă finanţarea drepturilor salariale. Şi asta pentru că suntem în situaţia în care trebuie să aplicăm nişte acte normative care au fost aprobate după fundamentarea bugetului”, spune vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava. În acelaşi timp, Acatrinei a mai precizat că pe lângă sumele destinate salariilor profesorilor, ar putea să apară probleme şi în ceea ce priveşte asigurarea sporurilor salariale pentru angajaţii din sistemul de asigurări sociale. Asta în condiţiile în care, spune vicepreşedintele CJ Suceava, angajaţii care lucrează în instituţiile cu asistaţi neuropsihici trebuie să beneficieze de sporuri între 15 şi 75% din salariile pe care le primesc.

PSD cere protecţie pentru morţii duşi spre cimitir

PSD cere protecţie pentru morţii duşi spre cimitir


Proaspătul purtător de cuvânt al organizaţiei municipale Suceava a PSD, Emil Ursu, s-a arătat indignat de starea proastă a drumurilor din cartierul Burdujeni şi în special a străzilor Cuza Vodă, Plevnei şi Eternităţii care duc spre cimitir. Ursu a declarat că a văzut în ce stare sunt respectivele artere de circulaţie săptămâna trecută când şi-a înmormântat o rudă constatând că din cauza gropilor mortul sărea practic din sicriu. Purtătorul de cuvânt al organizaţiei municipale Suceava a PSD cere primăriei plombarea străzilor care duc la cimitir pentru că „măcar ultimul drum merită un pic de respect din partea tuturor”. „Săptămâna trecută am avut un deces în familie şi am constatat o chestiune absolut jenantă. Vorbesc de Burdujeni. E o tradiţie ca morţii să iasă pe dreapta şi aş vrea să semnalez starea absolut dezastruoasă a străzilor Cuza Vodă, Plevnei şi Eternităţii străzi pe care trec toate înmormântările şi care arată cum arată. În acest sens aş ruga pe domnul primar măcar să le plombeze pentru că nu e frumos să spun dar e real sar morţii din sicrie şi pentru a nu încurca traficul pentru că după cum spuneam există obligativitatea de a o lua în dreapta înmormântările îşi au ca traseu aceste străzi. Nemaipunând la socoteală faptul că la urcarea în cimitir era multă gheaţă şi a fost greu cu maşinile. Cred că măcar ultimul drum merită un pic de respect din partea tuturor”, a declarat Ursu.

Biserica Sfânta Treime din Siret, prototipul din care s-a dezvoltat în epoca lui Ştefan cel Mare stilul moldovenesc


Timp Liber



Biserica Sfanta Treime Siret Biserica Sfânta Treime din Siret – ctitorită de Petru Muşat, constituie prima manifestare a planului triconc în Moldova (a doua jumătate a secolului al XIV-lea). Monumentul reprezintă prototipul din care s-a dezvoltat în epoca lui Ştefan cel Mare (secolul al XV-lea), stilul moldovenesc.

Biserica este alcătuita din două încăperi dreptunghiulare neegale, un pronaos scurt şi un naos alungit-încadrat de două abside semicirculare şi de altar. Înaltele firide oarbe ce se ridică pe feţele celor trei abside la exterior, elementele ceramice colorate şi smălţuite - cărămizi, crucilite şi discuri- dispuse deasupra ferestrelor, a uşilor, precum şi la partea superioară a edificiului formează o friză deosebit de frumoasă şi interesantă. Decoraţia de ceramică, precum şi planul bisericii din Siret amintesc de un anume tip arhitectonic; mai exact de cel morav - sârbesc, dar şi de bisericile munteneşti.

Construit în patru ape, acoperişul se sprijină pe o cornişa de cărămidă aparentă. Discurile ceramice, alternante cu flori cruciforme subliniază delicat arcadele semicirculare ale firidelor, iar ferestrele-excepţie făcând doar cea de la absida nordică- sunt împodobite la rândul lor de un chenar rectangular alcătuit din două rânduri de discuri smălţuite şi trei rânduri de flori cruciforme. Biserica deţine o frumoasă lespede funerară cu decoraţii de factură orientală şi gotică.

Aflata într-o avansata stare de degradare Sfânta Treime a trecut prin numeroase restaurări care au dus uneori la denaturarea vechilor sale forme. Excelenta lucrare de restaurare, executată între anii 1937-1940 a redat aspectul originar. Au fost salvate de la distrugerea totală stranele vechi, iar ceramica de pe faţadă -acolo unde lipsea- a fost înlocuită cu ornamente de teracotă.

A răbufnit! >> Interviu cu Dumitru Bernicu, directorul Liceului cu Program Sportiv din Suceava


Sport



-Interviu cu Dumitru Bernicu, directorul Liceului cu Program Sportiv din Suceava
Bernicu Dumitru

Dumitru Bernicu se contopeşte cu existenţa post-revoluţionară a LPS Suceava, instituţie pe care o conduce din 1993. Directorul Liceului cu Program Sportiv din Suceava este la al doilea mandat de membru în Consiliul de Administraţie al Federaţiei Române de Handbal

– Dle Bernicu, de câţi ani ocupaţi funcţia de director al LPS Suceava?

– Am intrat în cel de-al 15-lea an, mai exact din 1 februarie 1993.

– Care credeţi că au fost atuu-rile care v-au menţinut o perioadă atât de lungă la conducerea LPS?

– Cred că aş fi incorect să spun eu care au fost atuurile. Cei care sunt în măsură să mă aprecieze şi m-au apreciat de-a lungul timpului au fost inspectorii şcolari, colectivul în care am lucrat atâţia ani, colegiul profesoral şi consiliul de administraţie, care întotdeauna au avut un cuvânt greu de spus. Am ajuns să ocup postul de director prin concurs şi am beneficiat de aprecieri cu privire la realizările mele, atât pe plan profesional, cât şi în calitatea de manager.

– Să le luăm pe rând. Pe plan profesional...

– Până la un punct am reuşit să duc în paralel şi grupele pe care le-am avut în instruire înainte de a fi director. Este dificil să te ocupi şi de o echipă şi să fii manager, şi metodist, şi membru al Consiliului de Administraţie al Federaţiei Române de Handbal, şi director pe timpul vacanţelor şcolare în taberele ministerului. Este foarte presant.

– Presupun că sunt şi satisfacţii...

– Performanţele obţinute de-a lungul anilor au reprezentat cea mai mare satisfacţie. Când am avut echipa de handbal în instruire, şi aici mă refer la generaţia 1983-1984, care a fost una deosebită, dovadă că o bună parte dintre acei copii sunt acum la CS Universitatea, am câştigat medalia de aur. Cei născuţi în 1983 erau parţial ai mei, parţial ai dlui Ghervan, iar cei din 1984, parţial ai dlui Ghervan, parţial ai dlui Brânduşe. Din acest melanj, la momentul respectiv, s-au obţinut rezultate deosebite. De asemenea, trebuie menţionată şi medalia de argint cucerită în ’96-‘97 cu generaţia 1980, din care făceau parte Ghiţă Irimescu, în prezent jucător la UCM Reşiţa şi component al echipei naţionale de seniori, Pancu, care a evoluat şi el la Reşiţa, Coajă, actualmente jucător în Germania. Aceeaşi generaţie a câştigat medalia de argint la Turneul Final de juniori III de la Reşiţa, cu doi ani mai înainte. De asemenea, în 1990 am obţinut medalia de aur, tot la juniori III, la turneul final desfăşurat la Suceava. Şi înainte de Revoluţie am avut rezultate remarcabile cu promovări de sportivi la echipe ca Minaur Baia Mare, Dinamo Bucureşti, Poli Timişoara, Dinamo Braşov.

– Având o experienţă atât de mare în conducerea unei instituţii de învăţământ cu profil sportiv, spuneţi-mi cum a evoluat sportul sucevean de-a lungul anilor, mă refer desigur la aportul Liceului Sportiv?

– Cred că suntem o unitate fanion la nivelul juniorilor şi desigur, dacă privim în spate, pot spune că am asigurat baza sportului de performanţă la seniori. Cu mici excepţii, sportivii de supervaloare ne-au părăsit oraşul la terminarea junioratului. Au avut oferte tentante şi au plecat, dar şi cei care au rămas la Suceava au făcut treabă bună, la atletism la CSM Suceava, rugbi, volei, majoritatea şi în momentul de faţă sunt absolvenţi de-ai noştri. De exemplu, la echipa de volei a Sucevei mai sunt şi copii de la Bistriţa sau Bacău, dar marea majoritate sunt foştii noştri elevi. Să nu mai vorbim de fotbal, actuala echipă şi echipa de anul trecut, în proporţie de 60%, fiind elevii noştri. Tot la acest capitol pot spune că am şi un mare regret.

– Anume?

– Este vorba de elevii Mihai Luca şi Dorian Andronic de la fotbal, pe care noi i-am dat de bună credinţă la Cetatea, elevi fiind, şi în două săptămâni ei au fost transferaţi la FC Vaslui. Noi n-am pus nu ştiu ce clauze, cum fac alte cluburi, pentru că ne-am gândit că Primăria Suceava şi Consiliul Local finanţează şi clubul Cetatea, şi Liceul Sportiv.

– Erau elevii lui Aurel Constantin, din câte cunosc. Nu ar fi trebuit ca el să primească, în urma transferului, un procent din suma de transfer pentru formarea jucătorilor?

– Nu am stipulat în contract. Te laşi păgubaş, pentru că este mult de umblat. Cred că, până la urmă, clubul Cetatea s-a înţeles cu dl profesor Constantin şi e o problemă strict personală. Noi colaborăm excelent pe linia juniorilor cu Cetatea, mai ales acum, când cei mai buni juniori I de la noi şi cei mai buni de la Cetatea alcătuiesc o singură echipă care participă în campionat. A fost o sugestie a dlui primar Ion Lungu, care a spus că nu are rost să cheltuim în două părţi. Dar până la urmă cel mai bun antrenor e profesorul Aurel Constantin dintre colegii de la Cetatea. Absolut toţi colegii noştri de la fotbal au licenţa Pro, mai puţin Căldăruş, toţi au şi master.

– Apropo de cadre didactice. Ion Radu antrenează acum la Bacău. Mai are catedră la LPS?

– Sigur. El, după meci, se prezintă la Suceava. Vine sâmbăta şi pleacă marţea. Îşi face norma aşa cum trebuie.

– Câte clase cu profil sportiv sunt acum la LPS?

– 16 clase sportive. Clasele contează mai puţin, pentru că acestea lucrează pe grupe valorice: performanţă, avansaţi I, II şi III, şi aici vorbesc numai de liceu, fără gimnaziu. Avem 4 grupe la atletism, 4 la fotbal, 8 la handbal (băieţi şi fete) şi 8 la volei, de asemenea băieţi şi fete. La noi grupele sunt deschise şi asta înseamnă că oricând un copil care are valoare poate promova la nivelul superior.

– Revenind la contribuţia la dezvoltarea sportului sucevean...

– O bună parte dintre absolvenţii noştri joacă la echipele de Divizia C, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung, şi chiar în Liga a IV-a de fotbal. În clasamentele anuale care se fac de către Agenţia Naţională pentru Sport, în 2000, când spuneam că am câştigat medalia de aur cu juniorii I, argint cu juniorii II şi bronz cu juniorii III, am fost pe primul loc la nivel de juniori în România, cu cel mai înalt punctaj. A fost un an de excepţie dar nu te poţi menţine an de an la acelaşi nivel, sunt generaţii şi generaţii. Cu punctele cumulate de la toate secţiile, ne-am situat pe locul 24 din 314 cluburi şi licee, în care intră şi cluburile departamentale care ţin de ANS, cum este CSM Suceava, de exemplu.

– Este handbalul cea mai eficientă secţie?

– În 2007 cea mai eficientă a fost secţia lupte, care a obţinut un loc 3 la Campionatul European de juniori prin George Rotari, urmată de atletism, cu 7 medalii, abia apoi handbalul. La sporturile de echipă e mult mai greu să câştigi o medalie. Dar şi la handbal am mers bine anul trecut. Din 6 echipe înscrise la turneele zonale, două au ajuns la turneul final şi una în turneul semifinal. A fost un an bunişor pentru handbal ca rezultate de echipă, dar foarte bun pe planul promovării la loturile naţionale unde am avut 7 elevi (2 băieţi şi 5 fete), precum şi 2 băieţi la Centrul Olimpic de Excelenţă.

– Care ar fi soluţiile sau ce ar trebui făcut pentru a fi an de an în top?

– Banii sunt principala problemă. Finanţarea noastră provine de Primăria Suceava şi foarte puţin de pe la părinţi care mai au o firmă sau o rudă pe la o firmă.

– Cunoaşteţi situaţii în care unii părinţi au sprijinit o activitate sportivă şi au cerut în schimb ca odrasla lor să fie promovată mai repede?

– Nu, niciodată. Ori poate nu cunosc eu, dar la urechile mele nu au ajuns asemenea chestii. Vorbind de bani, atâţia câţi am avut, am reuşit să organizăm Cupa „Moş Crăciun” la fotbal. Au participat 24 de echipe şi o consider o reuşită totală. Atât cât a putut, liceul a sprijinit cu arbitrajul, asistenţa medicală, sala şi, parţial, la masa care s-a făcut. Această competiţie va deveni una tradiţională.

– Am înţeles că se va mai organiza în luna aprilie o altă competiţie de acest gen...

– În aprilie nu vom avea 24 de echipe, probabil vor fi mai puţine. Deocamdată suntem la stadiul de discuţii. În decembrie chiar am vorbit şi cu participanţii, conducătorii cluburilor respective, care au spus că le-a plăcut mult la noi. În 2008, Cupa „Moş Crăciun” se va desfăşura înainte de Crăciun. Anul acesta a fost gala lui Atodiresei şi rugămintea Consiliului Judeţean a fost să-l lăsam să-şi facă gala în sală. A fost şi acesta un eveniment deosebit, am asistat la el şi am fost impresionat.

– Anul 2007, bun sau rău?

– A fost un an bun, dar era loc şi de mai bine. Pentru asta avem nevoie de bani. Noi nu mai reuşim să ducem copiii în tabere, acolo unde este baza. Până prin 1996 noi făceam tabere la mare sau la munte, vara, şi iarna, refacere la Băile Felix. Era o treabă extraordinară. Prin 1998 am făcut numai o tabără, prin ‘99 s-a stricat treaba, pentru că s-a trecut cu cheltuielile liceelor sportive la bugetele locale. Cel puţin 1999 fost un an de coşmar, pentru că nu erau venite normele de aplicare. A fost un an în care s-au făcut tot felul de „artificii”. Fără pregătirea de bază la acest nivel nu se poate. Trebuie umblătură, în aceste tabere se creează spiritul de echipă. Cu ajutorul dlui prof. Eugen Beşene, care e director la centrul acela special din Solca, am mers şi noi cu o secţie de handbal la Solca, dar nu pe banii Primăriei, ci pe banii Ministerului Educaţiei, pentru că noi avem în denumire LPS-CSŞ. Atât! Eu chiar discutam odată cu dl primar Ion Lungu despre bugetul nostru pe anul 2007, care a fost de un miliard şi jumătate de lei vechi, din care am primit puţin peste un miliard. Pentru că nu sunt bani!

– Mai sunt speranţe să primiţi şi restul sumei?

– De-acu ăia sunt pierduţi! Alt buget, alţi bani. Şi acum iar revin şi mă gândesc că Cetatea a primit numai pe Luca şi pe Andronic două miliarde. Nu? Era corect, măcar, acolo… 200 de milioane să ne dea şi nouă.

– Nu aţi cerut o suplimentare de la bugetul local?

– Ce să discut?

– Măcar banii promişi! E greşeala dvs., poate nu v-aţi „luptat” suficient pentru acei bani?

– Eu, câteodată, mă duc pentru alte probleme la Primărie, nu numaidecât pentru bani, cum este cazul campusului acum. Dl Lungu când mă vede zice: ”Iar după bani?”. „Nu dle, nu după bani”. Nu se pune problema că nu merg să cer bani, dar trebuie să ai şi o anumită decenţă, să te încadrezi în bugete. Eu ştiu când se poate şi când nu. Dar dl primar îmi spune: „Dle Bernicu, vă rog să mă credeţi. Nu am. Nu am!”. El e foarte tranşant. Când are, face pe dracu-n patru şi îmi dă, nu se pune problema. Încă pe timpul dlui Lungu nu s-a pus problema să pledez pentru un buget mai mare. Nu fac politică, nu am treabă cu nimeni, dar faţă de cealaltă legislatură, îmi este mai confortabil cu dl Lungu, deoarece comunicăm foarte bine. Când dl Ionescu era primar, îmi era foarte greu să ajung la el, el te primea şi aproba tot, iar când ajungeai acasă – nimic, niciun rezultat.

– Spuneaţi că nu faceţi politică, totuşi aţi fost membru în PD, iar acum presupun că sunteţi în... PD-L? Nu?

– Eu...A fost o situaţie în PD, dacă vrei, treci, dacă nu, nu. Deocamdată nu mi-am exprimat nicio opţiune, nici n-a fost cazul. Eu am fost membru de partid conjunctural. Cineva de la Pro TV m-a întrebat cu ani în urmă ce politică fac, iar eu am spus că fac politica sportului. Am primit telefoane din ţară de la oameni care m-au lăudat. Este corect să fie lăsat omul să facă ceea ce ştie el cel mai bine. Eu nu mă pricep la politică.

– Ok, am înţeles că sub mandatul dlui Lungu, LPS Suceava a dus-o mai bine. Are vreo legătură asta cu „politica sportului”?

– Sunt mai mulţi factori care concură la realizarea performanţei sportive şi nu numai, ca şi la bunul mers al unui liceu. Comunicarea cu forurile superioare, cu IŞJ este esenţială. Eu am găsit înţelegere foarte uşor. Am convenit cu dl primar să-l sun: „Dl Lungu, mă primiţi?” „Vino în 5 minute”. Imediat m-am urcat în maşină şi sunt acolo. Pe timpul dlui Ionescu mergeam şi îmi pledam cauza, pe atunci aveam alocaţi opt sute de milioane, din care primeam 400 milioane. Erau alţi bani, oricum. Dar primeam jumătate din ei.

– Aţi progresat totuşi, de la 50% la aproape 70%...

– Are altă valoare banul. Nu asta este problema. Ce nu înţeleg este că, deşi solicitările noastre pentru partea sportivă au fost de 4 miliarde şi jumătate, noi primim un sfert. Acum, pentru acest an, am cerut tot cam atât, mai discutăm şi o să vedeţi cât primim. Încă nu s-a stabilit bugetul pentru 2008. Dacă pe acest plan este satisfăcător, singura noastră dorinţă este să asigurăm pregătirea sportivilor, atunci când plecăm într-o competiţie să le asigurăm puţin mai mult confort acestora, care, uneori, pleacă în aceeaşi zi în care e competiţia, le dăm numai o masă de prânz...

– Cu IŞJ în ce relaţii sunteţi?

– Relaţii excelente, nu am ce reproşa. Sigur, şeful meu este dl Carcalete în momentul de faţă, dar pe linia noastră directă dl Coman, este la al şaselea an de activitate şi consider că are o experienţă extraordinară.

– În ultimele luni au fost câteva schimbări repetate la conducerea IŞJ Suceava între dl Petru Carcalete şi dl Lucian Lungu. V-au afectat într-un fel anume acestea?

– În situaţia noastră, nu. Revin şi spun că tot comunicarea este esenţială. Viaţa m-a purtat prin hăţişurile astea de când sunt în performanţă. L-am cunoscut pe dl Carcalete cu ani în urmă, pe când era la Rădăuţi şi juca handbal la clubul Voinţa. Este un om deosebit, şi am ajuns să-mi fie şef. Este ok. A venit dl Lucian Lungu, care mi-a fost elev. Un handbalist desăvârşit putea ieşi din dumnealui. Avea o îndemânare şi o viteză extraordinare, numai că, fiind elev la „Ştefan cel Mare”, cred că el a pus accentul pe carte. Din câte ştiu a şi fost al doilea în facultate, după şeful de promoţie. Cred că şi părinţii au avut o influenţă asupra hotărârii pe care a luat-o dl Lungu, de nu a mai continuat cu sportul. S-a descurcat la juniori foarte bine, dar după clasa a X-a a ales o altă direcţie. Nu am avut deci niciodată probleme cu conducerea IŞJ. Cu dl Monacu am fost coleg câţiva ani, prin 1977-1980, când am suplinit catedra dnei Căldare de la „Ştefan cel Mare”, şi de acolo ne-am cunoscut foarte bine. Cu dl Iordache, când era inspector general adjunct, am avut chiar o relaţie de prietenie, cu dl Vitcu, care era şi arbitru, la fel.

– Mare parte dintre ei au avut o legătură mai mare sau mai mică cu sportul…

– Exact. Aşa a fost să fie…

– În concluzie, sunt relaţii bune... Nu ar putea fi vorba că din moment ce îi cunoaşteţi bine pe toţi aceştia aţi putea primi anumite „ajutoare”...

– Păi, cu ce ne poate ajuta un inspectorat? Secvenţa de CSŞ însemnă cam o treime din banii pe care îi primim de la primărie.

E bun atât cât este. Încă în 2006 am primit o adevărată „gură de oxigen”. Inspectoratul ne-a dat 3 miliarde pentru materiale şi echipamente şi ne-au prins foarte bine, pentru că atunci eram la limită. Secţia de atletism nu a avut garduri cumpărate din 1974 şi am cumpărat acum 12 bucăţi. De la primărie nu ne puteam permite 3 miliarde. După infuzia din 2006, în 2007 a fost mai puţintel, am avut cam 240 de milioane, dar… buni şi aceştia! Oricum, nu ne ajung banii pentru a mulţumi toate secţiile.

– Şi atunci care este criteriul după care acoperiţi nevoile?

– Încercăm să găsim un echilibru. Nu putem da numai celor mai buni, pentru că ar însemna să-i „omorâm” pe ceilalţi. Anul acesta, de exemplu, trebuie investit în rugbi, că, dacă ar fi doar pe criterii valorice, atunci ar însemna să dăm tot la lupte.

– Cum decurge colaborarea cu Universitatea „Ştefan cel Mare”, şi mă refer în principal la echipa locală de handbal care îşi dispută meciurile în sala LPS?

– Păi, 75% e aportul liceului. Ca să nu spun că, din 18 jucători, 12 sau 13 sunt ai noştri. Nu mai spun despre partea bazei materiale.

– Adică?

– Păi, ei ne ocupă sala, o medie de 3 ore pe zi şi uneori 4 ore.

– Vă afectează asta?

– Cum să nu! Păi, noi, grupele noastre, le strângem. În loc să lucrăm doi în sală lucrăm câte 3 sau chiar câte 4, la grupe mai mici, şi de bunăseamă că ei doresc poziţiile cele mai convenabile, care şi nouă ne sunt convenabile, şi părinţilor, de asemenea.

– Dar este spre beneficiul sportului sucevean până la urmă...

– Sigur că da, nu e o problemă, dar noi, ca să putem să mai promovăm acolo jucători, trebuie să avem condiţii, nu? Ori, elevii noştri termină antrenamentele la ora 21!

– Ce beneficii aveţi de pe urma colaborării cu Universitatea?

– Niciun beneficiu. Noi suntem cu femeile de serviciu, cu totul...

– Atunci înseamnă că sunteţi în pierdere?

– Nu e nicio pierdere!… Eu nu m-am plâns niciodată. Chiar am avut recent o discuţie cu dl Ghervan, care era nemulţumit vizavi de diferite aspecte... de curăţenie.

– Apropo de asta, au existat câteva discuţii referitoare la faptul că nu se face curăţenia aşa cum trebuie în sală...

– În sală? Exclus! Sub tribună poate. Dar cine face mizerie? Tot spectatorii, unii dintre ei fiind oameni în toată puterea vârstei şi vin şi mănâncă seminţe. Vă invit după un meci să vedeţi cum arată sala. Ţine şi de educaţia unora. De fapt, ce se întâmplă? Această sală este o sală didactică, deci nu a fost prevăzută ca să joace în ea o echipă de Ligă Naţională. Întâmplarea a făcut că echipa noastră a promovat, ceea ce este minunat. Tribunele ar fi avut altă structură dacă era o sală pentru asemenea meciuri. În această vară sper să reuşim să modernizăm tribunele.

– Au fost probleme şi cu coordonarea intrare-ieşire a spectatorilor...

– Nu e treaba mea! Noi punem personalul la dispoziţie. Dimineaţa vin două femei de serviciu care fac o curăţenie de nota 20, după care doamnele se retrag şi revin după meci. Acolo vin gardienii publici. Ei coordonează, ei au ordin de la comandantul lor. Nu e treaba noastră. Revenind la femeile de serviciu, am avut chiar o discuţie la dl primar Lungu în birou, la care a participat şi dl Ghervan. Sâmbăta şi duminica, doamnele ar trebui să fie libere, numai eu ştiu cum fac, nu le plătesc, le mai dau o zi liberă, le păcălesc, mi-e ruşine să o spun dar asta-i treaba. Noi avem 37000 de metri pătraţi de curăţat – sala de sport, anexe care înseamnă hol, subsol, vestiare, camere, toalete, bucătărie, sala de mese, birouri, şcoala, curtea interioară, stadionul de fotbal şi nu mai pun la socoteală aleile şi căile de acces. Ori, eu am 7 femei de serviciu, că nu sunt fonduri. Un om de serviciu ar trebui să aibă 700 metri pătraţi, conform normativelor. Păi, LPS Roman, are 11 oameni pe aceeaşi suprafaţă!

– De ce nu mai angajaţi personal?

– Dacă ar fi după mine... dar nu ne dă voie ministerul. Anul trecut aveam chiar o femeie mai puţin.

– Cu aerisirea din sala de sport au fost probleme la câteva meciuri....

– Nu a fost nicio problemă. Ce problemă a fost?

E meciul meu?

– Îmi aduc aminte de partida Universităţii Suceava contra Stelei în care s-au şters podelele din 5 în 5 minute...

– Păi, e treaba mea? E meciul meu? Atunci trebuia anunţată persoana care se ocupă de asta. Se învârt în jurul echipei Universitatea o groază de oameni, dar nu s-a găsit cineva care să anunţe? Aerisirea funcţionează foarte bine. Este un cetăţean, pe care nu ştiu cum îl cheamă, care vine, aduce bannere, verifică porţile, trebuia să anunţe el şi în legătură cu aerisirea la acel meci. Ei trebuiau să intuiască câţi spectatori vin. Să fim serioşi! Eu am asistat la meciul România-Ucraina în sala de la Focşani, România-Ucraina repet, nu Buzău-Dinamo sau Steaua-Suceava. Să fim serioşi! Deci meci inter-ţări. Care-i problema dacă au curs câteva picături? Da’ acolo, nu aşa, picura ca lumea, ploua chiar. Au dat cu mopu’, asta e situaţia. La următoarele meciuri nu au mai fost probleme. Consumă aceste instalaţii foarte multă energie şi nu le pornim permanent. Le dăm drumul doar când este un eveniment. Este un singur om care se ocupă de partea electronică, care este foarte sensibilă, el a făcut un instructaj la Bucureşti şi se pricepe. El, dacă era anunţat, nu existau probleme.

– La grupurile sanitare am înţeles că sunt probleme, iar în unele locuri faianţa a început să cadă...

– Eiii, nu! Exclus! Nu a picat nicio faianţă!

-Dl Ghervan spunea că nu poate să înţeleagă cum o sală care este construită de puţin timp se confruntă deja cu asemenea probleme...

– Domnul decan nu cunoaşte multe aspecte ale activităţii noastre, mai ales că 10 ani a funcţionat la noi, la plata cu ora, şi soţia lui a fost contabil-şef aici. Această sală are o istorie întreagă. Păi, eu în şcoală nu am asemenea infiltraţii, asemenea mucegai, asemenea miros. Repet, în şcoală, care are 21 de ani!

– Să înţeleg că aveţi destule motive pentru care vă doriţi ca Sala Polivalentă să fie construită cât mai repede la Suceava? Aşa este?

– Abia aştept! Aş fi cel mai bucuros. Apropo de asta, vreau să spun că, dacă aveam o Sală Polivalentă la Suceava, puteam găzdui meciuri de la Campionatul European de tineret-fete.

– Fiul dv., Andrei Bernicu, ce mai face?

– E în Franţa la o echipă din al patrulea eşalon valoric, HBBC Champcevinel, unde este antrenor-jucător. El a mai jucat în Franţa, iar de când a ajuns la această echipă oamenii l-au asimilat şi este foarte iubit.

– Câştigă bine?

– Primeşte 1100 de euro impozabili, casa gratis şi o masă la prânz. Dar este greu, oricum. Când juca înainte în Franţa, la Villeneuve Loubet, îmi spunea mereu că vine acasă.

– Din câte ştiu, a mai fost pe la Minaur Baia Mare. CS Universitatea Suceava nu era o variantă bună pentru el?

– Nu a mai fost dorit. Dl Ghervan i-a spus că l-a lăsat la greu...

– Ce proiecte aveţi pentru acest an şi care este cea mai mare dorinţă a dv. pentru 2008?

– Îmi doresc să finalizăm lucrările la noul campus. Costul acestora se ridică la 6 milioane de euro, dar obiectivul va fi unul modern, cu camere dotate cu toaletă, duş şi spaţiu pentru studiu. De asemenea, de luni vom demara lucrarea de schimbare a instalaţiei de apă şi canalizare. Sper ca până în toamnă să se finalizeze. După aceea pot ieşi la pensie liniştit.

– Veţi ieşi la pensie din funcţia de director al LPS Suceava?

– Voi rămâne în funcţie atât timp cât voi considera că sunt eficient, bineînţeles dacă voi câştiga concursul pentru acest post!

Fotbal >> Oficialii Cetăţii au înfruntat arbitrii


Sport



fotbal arbitri SV si oficialii FC Cetatea Oficialii de pe Areni au lăsat pentru o zi costumul şi discuţiile despre transferuri pentru echipamentul de joc şi o partidă de fotbal în campania arbitrilor din judeţ.

Artificii tehnice, mingi buclucaşe, încurajări, observaţii, înţepături şi glumele fine, proteste asupra arbitrajului, venite chiar dinspre cavalerii fluierului, toate acestea au întregit timp de o oră cadrul unui meci în care spectatorii nu au cerut demisia antrenorului, iar prestaţia jucătorilor nu a fost subiect de analiza pentru comisia de disciplină sau cea de arbitraj.

La întâlnirea desfăşurată duminică dimineaţă, pe terenul sintetic din cadrul Universităţii Suceava şi încheiată la egalitate, scor 2-2, au fost în premieră colegi de echipă nume ca: Marian Pană, Dumitru Moldovan, Florin Cristescu, Ovidiu Ciobanu, Nae Grosu, Constantin Bosânceanu sau Pepe Armeanca, în timp ce selecţionata arbitrilor a fost condusă de Vasile Păduraru şi Marius Şuhan.

„Spre deosebire de jucători, conducătorii nu sunt puşi la punct cu pregătirea fizică, iar acest lucru s-a resimţit din plin în teren. Am remarcat totuşi o poftă de joc printre cei prezenţi, mai ales în rândul antrenorilor. Totodată, mi-am dat seama că nu-i deloc uşor, ca fotbalist, să evoluezi un meci întreg într-un ritm susţinut”, a precizat la sfârşitul întâlnirii, preşedintele Cetăţii, Dumitru Moldovan.

Meci prea lung: Stiinta Bacau - CSMU Suceava

- Stiinta Bacau - CSMU Suceava 3:1 (25-15, 25-12, 22-25, 25-20), cu primarul si prefectul in tribuna

VOLEI MASCULIN - DIVIZIA A2: Stiinta Bacau a sustinut simbata trecuta primul meci din faza a doua a campionatului ligii secunde la volei masculin, cel cu CSMU Suceava. Stiinta a cistigat cu 3:1 (25-15, 25-12, 22-25, 25-20), un meci despre care se estima ca va dura putin si ca se va termina cu 3:0, bineinteles in favoarea voleibalistilor bacauani. Prima parte a partidei, cel putin, indica o durata mica a jocului, mai ales ca elevii lui Cornel Paduraru cistigasera la 15 si la 12 primele doua seturi. Un mic somn i-a cuprins pe voleibalistii Stiintei in setul al treilea, timp in care mai tinerii lor colegi de la Suceava au facut puncte suficient de multe pentru a prelungi partida. Cei citiva suporteri bacauani prezenti in tribuna isi faceau deja griji in privinta ducerii meciului pina in "pinzele albe", adica in tie-break, mai ales ca s-a mers "cap la cap" pina la 12-12. Incet, incet, Stiinta a facut punctele necesare pentru a pune capat unui joc care parea a fi unul de antrenament.
Stiinta: Manda (Sasu) - M. Cartacuzencu, Lazar, Sova, Ghencioiu, Tarila / Iagaru (libero); au mai jucat: Turcanu, Paraschiv, Molnar, G. Cartacuzencu;

CSMU Suceava: Semeniuc - Ursachi, Chitic, Feraru, Orasanu, Giurca; Rusu, Cucu, Maxim.
n La meci au asistat, in primele doua seturi, primarul Romeo Stavarache si prefectul Gabriel Berca. "Echipele de volei masculin si de handbal feminin ale Stiintei vor fi preluate cit de curind de Primarie. In februarie se va hotari. Vrem ca in sezonul viitor Stiinta sa aiba patru echipe in campionatele primei ligi", a spus Stavarache.
n In celalalt meci din etapa I a fazei a doua, CSU Galati a invins cu 3:0 pe NiroGuard Buccuresti.
Clasament

1. Galati 7 6 1 19:5 13
2. Bacau 7 5 2 17:11 12
3. Suceava 7 2 5 8:17 9
4. Niro 7 1 6 8:19 6

Volei, Divizia A2 - Est >> Andrei Ilaş a fugit în Italia

Unul dintre componenţii de bază ai echipei CSMU LPS Suceava a părăsit echipa locală de volei. Andrei Ilaş a evoluat constant în ultima perioadă în prima garnitură a formaţiei sucevene. Cu toate acestea voleibalistul a plecat în Italia fără să anunţe conducerea echipei.„ I-a spus doar colegului său Orăşanu că pleacă. A fugit ca un hoţ. Nu m-a anunţat de intenţia sa şi nici măcar nu a predat echipamentul. Şi aşa abia ne descurcăm cu banii. Păcat de el. Era un jucător înalt, de perspectivă. A preferat să muncească la mortar în Italia şi să fie ponegrit acolo decât să facă performanţă” a replicat antrenorul Victor Pancu.

Ştiinţa Bacău – CSMU LPS Suceava 3 – 1 (25-15, 25-12, 22-25, 25-20)

În primul meci din cadrul fazei a doua a Diviziei A2 Est, echipa locală de volei a pierdut disputa de la Bacău, în faţa Ştiinţei, în patru seturi, scor 25-15, 25-12, 22-25 şi 25-20.

„ Am ajuns târziu la Bacău pentru că ne-am deplasat acolo în ziua meciului. Chiar dacă am pierdut, eu consider că băieţii au jucat bine, mai ales cei doi ridicători, juniorii Semeniuc şi Chitic. Băcăuanii au fost încurajaţi de primarul şi prefectul lor şi au mâncat pământul. Mă bucur că le-am luat un set. La finalul meciului gazdele ne-au lăudat şi ne-au spus că avem o echipă tânără şi de perpectivă” a declarat tehnicianul formaţiei CSMU LPS, Victor Pancu.

În celălalt meci al etapei CSU CSŞ Galaţi a învins cu 3-0 formaţia AS Niro Guard Bucureşti. În urma acestor rezultate, clasamentul se prezintă astfel:

1. CSU CSŞ Galaţi 7 6 1 19-5 13p

2. Ştiinţa Bacău 7 5 2 17-11 12p

3. CSMU LPS Suceava 7 2 5 8-17 9p

4. AS Niro Guard Bucureşti 7 1 6 8-19 8p

Etapa a II-a (2 februarie 2008)

AS Niro Guard Bucureşti – CSMU LPS Suceava

CSU CSŞ Galaţi – Ştiinţa Bacău

Internati in spital din cauza unei vulpi turbate



Autorităţile sanitar veterinare, medicii epidemiologi şi poliţia au intrat, sâmbătă, în alertă, după ce în satul Rogojeşti, comuna Mihăileni, a apărut o suspiciune de turbare la o oaie, mai multe persoane ajungând la spital pentru a primi tratament medical de urgenţă. Trei ambulanţe, echipaje de la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) şi de la Autoritatea de Sănătate Publică (ASP), dar şi poliţişti au mers sâmbătă în localitatea Mihăileni pentru a lua măsuri, după ce o oaie, care în urmă cu două săptămâni a fost muşcată de o vulpe purtătoare de rabie, şi-a atacat stăpânul şi se comporta nefiresc. Pentru transportul celor 12 persoane, care au intrat în contact cu animalele, a fost nevoie de trei ambulanţe, acestea fiind transportate la Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean „Mavromati”.
Rabia, mortală pentru om
Oamenii făceau parte din două familii, cei care au ajuns la spital având vârstele cuprinse între 17 şi 75 de ani. Totul a pornit de la o oaie care, conform declaraţiilor persoanelor în cauză, ar fi prezentat semne de turbare. Gheorghe B., de 47 de ani, Ioan T., de 70 de ani, şi Ciprian T., de 18 ani, au fost aduşi la Botoşani, dar şi vecinii lor Elena D., de 75 de ani, Ioan D., de 70 de ani, Jenica B., de 37 de ani, şi adolescenţii Ioan D., de 17 ani, şi Erica B., de 15 ani, au fost consultaţi de medici, fiindu-le stabilit tratamentul în astfel de situaţii, rabia fiind o boală foarte periculoasă pentru om. „Sărea la mine, nu se mai comporta cum trebuie. Şi atunci, am tăiat-o şi am ars-o. Aşa a spus domnul doctor. Şi acum ne-a trimis la spital pentru ca să ne vaccineze, să nu ne îmbolnăvim”, a spus bătrânul în curtea căruia a apărut boala. Medicul de gardă al Spitalului Judeţean a spus că în primă instanţă decizia tratării pacienţilor este una de prevenţie. „Nu se pune problema îmbolnăvirii, noi vom vaccina persoanele pentru a preveni îmbolnăvirea. Rabia este o boală foarte gravă, care nu este vindecabilă. De aceea, este foarte important ca noi să vaccinăm pe toţi care au intrat în contact cu animalul infectat”, a spus medicul.
Ţinuţi sub supraveghere
După ce li s-a administrat un vaccin anti-rabic, persoanele din Rogojeşti au plecat acasă, urmând să rămână sub monitorizarea medicilor epidemiologi şi să revină la spital pentru a li se administra o nouă doză a vaccinului antirabic peste cinci zile. Ecaterina Chihaia, medicul şef al compartimentului epidemiologic al ASP, a efectuat o anchetă epidemiologică în gospodăria în care a apărut cazul. „Persoanele care au intrat în contact cu saliva animalului şi prezintă simptome la nivelul tegumentelor se anchetează epidemiologic şi se profilaxiază prin vaccin antirabic. Rabia este o boală care nu se vindecă din momentul declanşării, dar dispunem de un tratament Verorab, care este eficient. Trebuie să-l administrăm tuturor persoanelor care declară că au venit în contact cu animalul”, a spus Ecaterina Chihaia. Imediat, în gospodăria respectivă, medicii veterinari au dispus o serie de măsuri, printre care şi sacrificarea oii turbate şi vaccinarea celorlalte animale din sat. După ce au fost prelevate probe, acestea au fost transportate la Botoşani, unde urmează să fie dat un răspuns clar în privinţa bolii animalului. Pe de altă parte, conducerea DSVSA presupune că vulpea turbată care a muşcat oaia e din judeţul Suceava şi că a intrat pe raza Botoşanilor pe râul Siret, care a îngheţat.
Vulpea turbată, pierdută
Directorul DSVSA, Vladimir Rizac, susţine că animalul vine din judeţul vecin, unde au fost confirmate două cazuri de rabie. „Deocamdată, nu putem afirma nimic cu certitudine pentru că luni vom avea rezultatul analizelor histopatologice. Dar am mai avut cazuri de rabie şi în ultima lună a anului trecut. Noi credem că aşa a ajuns în judeţ vulpea, pe râul Siret. Dar se putea să se aducă şi de un câine vagabond, pentru că animalele care au turbat merg chiar şi zeci de kilometri. Şi ce este foarte important şi oamenii trebuie să ştie este că un animal turbat este blând şi acceptă prezenţa oamenilor. Atunci atacă şi muşcă, de aceea este foarte periculos. Am avut nevoie de intervenţia poliţiei pentru că oamenii când au auzit că trebuie să meargă la spital au fost reticenţi, dar când au auzit că aşa e legea, nu au mai spus nimic”, a precizat Vladimir Rizac.
Căutări inutile
Pe de altă parte, localnicii din Rogojeşti nu au fost deloc impresionaţi de faptul că turbarea s-ar fi manifestat în satul lor. Gheorghe Ghenache, vânătorul din sat, susţine că a văzut vulpea turbată. „Ea a trecut Siretul, care era îngheţat. Eu am văzut-o că nu se comporta normal şi mi-am dat seama că era turbată. Până însă să ajung acasă să-mi iau arma, deja o pierdusem”, a precizat vânătorul din Rogojeşti. De altfel, oamenii din zonă nu s-au arătat foarte speriaţi de ceea ce li s-a întâmplat. „A venit vulpea aia şi a sărit la oile noastre. Au venit medicii şi au luat-o pe sora mea, dar şi pe părinţi la spital”, a declarat Bogdan Bohoiciuc, unul dintre localnicii afectaţi de vizita vulpii turbate. Una dintre măsurile luate de către reprezentanţii Romsilva, dar şi ai Direcţiei Sanitar Veterinare este ca, începând de azi, să caute vulpea turbată şi să o împuşte.

Internati in spital din cauza unei vulpi turbate



Autorităţile sanitar veterinare, medicii epidemiologi şi poliţia au intrat, sâmbătă, în alertă, după ce în satul Rogojeşti, comuna Mihăileni, a apărut o suspiciune de turbare la o oaie, mai multe persoane ajungând la spital pentru a primi tratament medical de urgenţă. Trei ambulanţe, echipaje de la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) şi de la Autoritatea de Sănătate Publică (ASP), dar şi poliţişti au mers sâmbătă în localitatea Mihăileni pentru a lua măsuri, după ce o oaie, care în urmă cu două săptămâni a fost muşcată de o vulpe purtătoare de rabie, şi-a atacat stăpânul şi se comporta nefiresc. Pentru transportul celor 12 persoane, care au intrat în contact cu animalele, a fost nevoie de trei ambulanţe, acestea fiind transportate la Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean „Mavromati”.
Rabia, mortală pentru om
Oamenii făceau parte din două familii, cei care au ajuns la spital având vârstele cuprinse între 17 şi 75 de ani. Totul a pornit de la o oaie care, conform declaraţiilor persoanelor în cauză, ar fi prezentat semne de turbare. Gheorghe B., de 47 de ani, Ioan T., de 70 de ani, şi Ciprian T., de 18 ani, au fost aduşi la Botoşani, dar şi vecinii lor Elena D., de 75 de ani, Ioan D., de 70 de ani, Jenica B., de 37 de ani, şi adolescenţii Ioan D., de 17 ani, şi Erica B., de 15 ani, au fost consultaţi de medici, fiindu-le stabilit tratamentul în astfel de situaţii, rabia fiind o boală foarte periculoasă pentru om. „Sărea la mine, nu se mai comporta cum trebuie. Şi atunci, am tăiat-o şi am ars-o. Aşa a spus domnul doctor. Şi acum ne-a trimis la spital pentru ca să ne vaccineze, să nu ne îmbolnăvim”, a spus bătrânul în curtea căruia a apărut boala. Medicul de gardă al Spitalului Judeţean a spus că în primă instanţă decizia tratării pacienţilor este una de prevenţie. „Nu se pune problema îmbolnăvirii, noi vom vaccina persoanele pentru a preveni îmbolnăvirea. Rabia este o boală foarte gravă, care nu este vindecabilă. De aceea, este foarte important ca noi să vaccinăm pe toţi care au intrat în contact cu animalul infectat”, a spus medicul.
Ţinuţi sub supraveghere
După ce li s-a administrat un vaccin anti-rabic, persoanele din Rogojeşti au plecat acasă, urmând să rămână sub monitorizarea medicilor epidemiologi şi să revină la spital pentru a li se administra o nouă doză a vaccinului antirabic peste cinci zile. Ecaterina Chihaia, medicul şef al compartimentului epidemiologic al ASP, a efectuat o anchetă epidemiologică în gospodăria în care a apărut cazul. „Persoanele care au intrat în contact cu saliva animalului şi prezintă simptome la nivelul tegumentelor se anchetează epidemiologic şi se profilaxiază prin vaccin antirabic. Rabia este o boală care nu se vindecă din momentul declanşării, dar dispunem de un tratament Verorab, care este eficient. Trebuie să-l administrăm tuturor persoanelor care declară că au venit în contact cu animalul”, a spus Ecaterina Chihaia. Imediat, în gospodăria respectivă, medicii veterinari au dispus o serie de măsuri, printre care şi sacrificarea oii turbate şi vaccinarea celorlalte animale din sat. După ce au fost prelevate probe, acestea au fost transportate la Botoşani, unde urmează să fie dat un răspuns clar în privinţa bolii animalului. Pe de altă parte, conducerea DSVSA presupune că vulpea turbată care a muşcat oaia e din judeţul Suceava şi că a intrat pe raza Botoşanilor pe râul Siret, care a îngheţat.
Vulpea turbată, pierdută
Directorul DSVSA, Vladimir Rizac, susţine că animalul vine din judeţul vecin, unde au fost confirmate două cazuri de rabie. „Deocamdată, nu putem afirma nimic cu certitudine pentru că luni vom avea rezultatul analizelor histopatologice. Dar am mai avut cazuri de rabie şi în ultima lună a anului trecut. Noi credem că aşa a ajuns în judeţ vulpea, pe râul Siret. Dar se putea să se aducă şi de un câine vagabond, pentru că animalele care au turbat merg chiar şi zeci de kilometri. Şi ce este foarte important şi oamenii trebuie să ştie este că un animal turbat este blând şi acceptă prezenţa oamenilor. Atunci atacă şi muşcă, de aceea este foarte periculos. Am avut nevoie de intervenţia poliţiei pentru că oamenii când au auzit că trebuie să meargă la spital au fost reticenţi, dar când au auzit că aşa e legea, nu au mai spus nimic”, a precizat Vladimir Rizac.
Căutări inutile
Pe de altă parte, localnicii din Rogojeşti nu au fost deloc impresionaţi de faptul că turbarea s-ar fi manifestat în satul lor. Gheorghe Ghenache, vânătorul din sat, susţine că a văzut vulpea turbată. „Ea a trecut Siretul, care era îngheţat. Eu am văzut-o că nu se comporta normal şi mi-am dat seama că era turbată. Până însă să ajung acasă să-mi iau arma, deja o pierdusem”, a precizat vânătorul din Rogojeşti. De altfel, oamenii din zonă nu s-au arătat foarte speriaţi de ceea ce li s-a întâmplat. „A venit vulpea aia şi a sărit la oile noastre. Au venit medicii şi au luat-o pe sora mea, dar şi pe părinţi la spital”, a declarat Bogdan Bohoiciuc, unul dintre localnicii afectaţi de vizita vulpii turbate. Una dintre măsurile luate de către reprezentanţii Romsilva, dar şi ai Direcţiei Sanitar Veterinare este ca, începând de azi, să caute vulpea turbată şi să o împuşte.

Selgros se extinde

Compania Selgros Cash/Carry România îsi va deschide în acest an înca doua magazine.

Astfel, cunoscuta retea de magazine va numara 18 unitati în România.
Primul magazin va fi deschis în aceasta primavara la Braila.
În 2007, reteaua s-a extins cu 3 unitati în Suceava, Iasi si Galati. La finele anului trecut reteaua Selgros numara16 unitati în întreaga tara.

Drumul nostru



Indiferent de ceea ce se intampla in tara, indiferent de scandalurile politice fara sfarsit, indiferent de listele cu persoane gata sa fie anchetate, drumul nostru trebuie sa duca inainte.
Si cred ca a venit deja momentul ca autodeterminarea, in sensul bun al cuvantului, trebuie sa devina un adevarat motto al Sucevei si al sucevenilor. Avem o regiune cum multi si-ar dori, un relief foarte variat, un potential important agricol si industrial, avem, in plus, un fel de a fi si de a trai specific locuitorilor acestor meleaguri. Avem un bun simt care de multe ori ne duce si la pierdere, mai ales in aceste perioade tulburi.

Avem, mai mult decat atat, obligatia de pastra ceea ce am primit mostenire de la cei care au trait inaintea noastra. De la manastirile voievodale la cetatea de scaun, de la obiceiurile din mosi stramosi la portul si limba noastra. Avem, in acelasi timp, obligatia de a pune in valoare si de a promova tot ceea ce exista frumos si de valoare, de la Izvoarele Sucevei la Probota, de la Panaci la Musenita.

Raspunsul la ceea ce avem de facut nu trebuie inventat. Trebuie doar sa privim inapoi, in istoria mai indepartata sau mai apropiata, atunci cand cuvintele la ordinea zilei erau relatii bune cu vecinii, apropierea de alte regiuni, toleranta fata de cei de alta nationalitate sau credinta. Asa au reusit cei dinaintea noastra sa pastreze un caracter aparte al celor care au trait, traiesc si vor trai aici in Tara de Sus, aproape de Putna, unde Maria Sa Stefan isi doarme somnul de veci, aproape de codrii seculari, unde Dragos – imblanzitorul de zimbri – isi cauta loc de tara.

Mai ramane de pus o intrebare, cina sa faca toate astea? Iar raspunsul nu e nici simplu, nici greu, e la indemana noastra, pentru ca nimeni altcineva, in afara de noi nu ne va ajuta. Noi, sucevenii, suntem singurii in masura sa ne croim drumul nostru, sa vedem mai departe de orizont si sa lasam in urma tot ceea ce a fost rau sau tot ceea ce ne-ar mai putea face rau. Sigur, ceea ce spun e cazul cel mai fericit, aproape abstract si cu certitudine ideal.

Dar avem nevoie sa tintim sus, pentru ca daca Stefan, Petru Musat, Alexandru cel Bun si alti ilustri inaintasi nu visau cu ochii deschisi, mai departe decat puteau cei multi sa viseze, astazi acest petec de pamant n-ar mai fi pastrat atatea comori. Sta in puterea noastra sa continuam ceea ce am inceput si dovezile ca suntem pe drumul cel bun apar in fiecare zi.

Nu mai departe de sfarsitul saptamanii trecute, Suceava si-a capatat identitatea unui pol de crestere, prin organizarea primei editii a Forumului economic regional Bucovina, la care au participat firme din ambele parti ale Bucovinei istorice, Suceava si Cernauti. Dupa aproape un deceniu de constructie asidua in planul relatiilor de colaborare dintre cele doua regiuni vecine, incepem, usor-usor, sa culegem roade. Tot acest efort diplomatic prinde contur si avem acum posibilitatea de a pune fata in fata, la masa dialogului, factori de decizie din administratie, din politica si cel mai important, din mediul de afaceri. Pentru ca, am reusit sa intelegem, dupa multe, foarte multe intalniri romano – ucrainene, ca avem, in calitate de vecini doar doua variante: sa ne intelegem, sau nu. Iar prima dintre variante pare sa fie imbratisata din ce in ce mai mult in toate relatiile existente intre Suceava si Cernauti, in Bucovina istorica.
Ramane doar sa speram ca drumul pe care am decis sa il urmam va fi drumul cel bun.

Rugbistii suceveni tintesc primul loc in play-out



Deşi abordează perioada pregătirilor cu doar un singur nume la capitolul achiziţii, Vlad Voicu, venit de la CS Gura Humorului, antrenorul echipei locale de rugbi, Constantin Vlad, este optimist în privinţa sezonului de primăvară, acolo unde CSM Bucovina Suceava va evolua în play-out-ul Diviziei Naţionale. „Vrem să terminăm turneul de play-out pe primul poziţie, mai ales că suntem avantajaţi şi de noul sistem de punctaj, prin care toate formaţiile pleacă de la 0 puncte în partea secundă a campionatului. Totodată, ar însemna să terminăm sezonul pe un meritoriu loc 7 la nivel naţional”, a declarat Constantin Vlad.

Reabilitarea secţiei de juniori, o prioritate pentru rugbiul sucevean

Antrenorul grupării sucevene a explicat şi importanţa reabilitării secţiei de juniori, aceasta fiind în opinia sa principalul pilon al primei echipe. „Deşi suntem obligaţi prin regulament să deţinem formaţii de juniori, suntem conştienţi că trebuie să ne creştem proprii jucători. Fiind şi director tehnic al echipei naţionale de rugbi U20, am în vedere câţiva tineri jucători care evoluează mai puţin la echipele mari, dar acestora trebuie să le oferi nişte condiţii decente de cazare şi masă, iar noi nu putem asigura un asemenea cadru la momentul actual”, a mărturisit Constantin Vlad.

De altfel, tehnicianul Bucovinei Suceava a demarat deja primele discuţii cu oficialii Federaţiei Romane de Rugbi pentru reluarea activităţii la nivel de juniori, atât la Suceava, prin revigorarea secţiei de rugbi din cadrul Liceului cu Program Sportiv, cât şi la Gura Humorului.

Totodată, doi dintre jucătorii primei echipe, Cornel Opariuc şi Mihai Creţuleac, au reuşit, zilele trecute, prin intermediul unei selecţii, să atragă spre acest sport un număr de 20 de copii de la Colegiului Tehnic „Petru Muşat”. „Rugbiul poate reprezenta şi un mijloc de integrare în societate. Am ales respectiva locaţie deoarece este apropiată de stadionul Unirea şi este mai uşor şi pentru jucători. Această acţiune este un prim pas pentru formarea unor echipe de juniori la nivelul municipiului Suceava”, a încheiat Constantin Vlad.

Cetatea Suceava este pe cale sa se desparta de brazilienii Dimas si Rodrigo



Dimas şi Rodrigo, pe făraş

Cetatea Suceava este pe cale să se despartă în aceste zile de brazilienii Dimas şi Rodrigo. Cei doi fotbalişti nu au reuşit să impresioneze în prima parte a campionatului, astfel că oficialii grupării de pe Areni au decis punerea lor pe lista de transferuri.

Atacantul Dimas Braz Rimi a prins doar 2 jocuri în tricoul Cetăţii Suceava, mai mult evoluând pentru echipa secundă a clubului, pentru care a reuşit să marcheze şi 2 goluri. Nu se poate spune acelaşi lucru şi despre celălalt conaţional al său, fundaşul Rodrigo Almeida, care a jucat doar pentru Cetatea II Suceava Arbore. "Dimas şi Rodrigo nu au dovedit că merită să joace pentru Cetatea şi am hotărât să ne despărţim de ei încă din această iarnă. Astfel, suntem în discuţii avansate cu un impresar din Bucureşti pentru cedarea celor doi la o echipă din eşaloanele inferiore ale capitalei", a precizat preşedintele clubului, Dumitru Moldovan.

Cel de-al treilea jucător brazilian din lot, Tomaz Donizete, pare să-l fi mulţumit pe Marian Pană, antrenorul dorindu-l în continuare la echipă, însă cu condiţia ca jucătorul să fie transferat definitiv la gruparea suceveană.

Amical: CSM Oradea - CS Universitatea Suceava 35-36



Victorie în primul amical al anului

Aflaţi de miercuri într-un stagiu de pregătire la Băile Felix, handbaliştii de la CS Universitatea Suceava au disputat sâmbătă un prim meci de verificare în compania echipei CSM Oradea, pe care au învins-o cu scorul de 36-35.

Pe banca tehnică a echipei s-a aflat Leonard Bibirig, care, ieri, a fost în tribunele Sălii Polivalente din Oradea, unde a asistat la meciul dintre naţionalele României şi Letoniei.

După ce a încheiat cu succes campania de calificare la barajul pentru mondialul din 2009, Petru Ghervan s-a alăturat lotului sucevean care va continua pregătirea la Băile Felix.

În perioada 24-26 ianuarie, CS Universitatea va participa la un puternic turneu, alături de HCM Constanţa, Minaur Baia Mare, CSM Oradea, HC Arad şi Komloi Banyasz (Ungaria).

Trei malluri dintr-un foc in Suceava


Nu mai putin de trei malluri urmeaza sa se deschida in acest an la Suceava.


Bucovina Shopping City, Galleria si Iulius Mall vor face concurenta puternica hipermarketurilor deja existente pe piata suceveana - Metro, Kaufland si Selgros. Clientul va avea astfel numai de castigat, din moment ce fiecare hipermarket este interesat sa-l atraga prin diversitatea serviciilor, prin promotiile si facilitatile oferite. Valoarea totala a investitiilor in cele trei mari complexuri comerciale este de aproape 200 de milioane de euro. Aparitia acestora va duce si la crearea a circa 5.000 de noi locuri de munca.

Primul centru comercial care va fi inaugurat in acest an la Suceava este Bucovina Shopping City, care isi asteapta primii clienti in aprilie. Bucovina Shopping City a fost proiectat ca un lant de supermarketuri si zeci
de magazine de renume, reunite intr-un complex comercial care se va intinde pe o suprafata de 55.000 de metri patrati. Investitia de la Suceava a fondului britanic de investitii imobiliare North Real Estate Opportunities Fund este de aproximativ 60 de milioane de euro.

„Piesele de rezistenta”, respectiv ancorele, sunt cele patru supermarketuri - Carrefour, Baumax, Media Galaxy si Mobexpert, care acopera patru mari domenii de activitate. Nu in ultimul rand, aici va fi amenajata o galerie comerciala cu o suprafata de 12.000 de metri patrati, in cadrul careia vor fi deschise intre 80 si 100 de magazine cu suprafete mai mici, care comercializeaza marci de renume.

Iulius Mall se deschide din toamna

Cel de-al doilea mall, Galleria, va fi deschis in luna mai. Acesta reprezinta o investitie de 30 de milioane de euro a companiei Israel Globe Trade Center. Centrul comercial Galleria, amplasat la iesirea din Suceava inspre Falticeni, va fi construit pe trei niveluri - subsol, parter si un etaj. Acesta va include spatii comerciale, centre de prezentare a unor produse, spatii de relaxare si distractie.

In toamna, este anuntata cu surle si trambite deschiderea celui mai mare centru comercial Iulius Mall din nordul Moldovei. „Am ales Suceava pentru ca este o zona de importanta strategica, cu un potential economic foarte ridicat”, a declarat Iulian Dascalu, presedintele companiei Iulius Group. Proiectul multifunctional Iulius Mall Suceava va include zone verzi, 150 de magazine, galerii comerciale, servicii bancare si postale, cafenele, cofetarii si cinematografe multiplex. Noul Iulius Mall urmeaza sa aiba si 1.308 locuri de parcare gratuite.

Urmărire după un poliţist

Un poliţist de frontieră a fost protagonistul unui incident, în noaptea de sâmbătă spre duminică. Totul s-a întâmplat în jurul orei 3,30, când Serviciul Poliţiei Rutiere (SPR) a fost informat că Răzvan Petru Harafeniuc, de 21 de ani, din Vatra Dornei (jud. Suceava), agent la punctul de trecere a frontierei Stînca – Ştefăneşti de jumătate de an, ar fi urcat băut la volan.
Agenţii au dat în consemn autoturismul şi l-au localizat pe Strada Marchian. Deşi poliţiştii i-au făcut semn să oprească, şoferul şi-a continuat deplasarea până în parcarea discotecii ”Koma”. Legitimat, tânărul a refuzat să sufle în etilotest. Celelalte două persoane din maşină (un poliţist de frontieră şi o tânără), au susţinut că acesta nu ar fi condus şi ar fi ieşit de la discotecă. Cum discuţiile riscau să degenereze, a fost nevoie de intervenţia altor două echipaje de poliţie.


Răzvan Petru Harafeniuc a fost condus la Spitalul Judeţean, în vederea recoltării probelor de sânge, dar a refuzat. ”I s-au întocmit actele premergătoare începerii urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei”, a precizat comisarul şef Dumitru Zmău, şeful SPR.
Agenţii rutieri i-au ridicat şi permisul de conducere, care îi va fi reţinut pentru cel puţin trei luni, pentru neoprire la semnal. Tot ieri, reprezentanţii SPR au trimis o notă informativă la Inspectoratul General al Poliţiei Române. Potrivit legii, refuzul de recoltare de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei este considerat infracţiune, sancţionându-se cu închisoare de la unu la cinci ani. Cazul urmează să fie soluţionat de procurori.

Un politist de frontiera sforaia in post

Ofiterii din cadrul Sectiei Politiei de Frontiera Vicov, judetul Suceava, au efectuat un control privind modul de executare a atributiilor de serviciu a personalului din cadrul Grupei Operative Brodina. In urma controlului, ofiterii l-au surprins dormind pe agentul de politie Daniel I., in timp ce era planificat in misiune de paza si acces la sediul grupei operative, desi conform atributiilor de serviciu acest lucru este interzis cu desavarsire. Politistul de frontiera dormea pe o masa fara sa-i pese in vreun fel de atributiile pe care le are pe linie de serviciu. "Conducerea Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Suceava a dispus cercetarea prealabila si constituirea Consiliului de disciplina privind analizarea abaterii disciplinare comise de politistul de frontiera care a fost surprins de superiorii sai dormind in timpul serviciului. Conducerea IJPF Suceava, dezaproba astfel de fapte si a dispus fata de agent cercetarea prealabila in regim de urgenta, cu trimiterea in fata Consiliului de disciplina al Inspectoratului pentru analizarea abaterii disciplinare si propunerea catre comanda inspectoratului cu privire la luarea masurilor legale ce se impun", se arata intr-un comunicat semnat de subcomisarul Ilie Poroch-Seritan, purtatorul de cuvant al IJPF Suceava. Cu doua luni in urma, alti doi agenti au fost destituiti dupa ce au fost prinsi dormind.

Din teribilism, şase minori beţi au profanat cimitirul din Rădăuţi


Actualitate



cimitir iarna. După ce s-au îmbătat bine, un număr de şase minori din municipiul Rădăuţi şi-au măsurat curajul, distrugând nu mai puţin de 58 de cruci din lemn din cimitirul din localitate. Potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, sâmbătă dimineaţă, la ora 09.00, Poliţia Municipiului Rădăuţi a fost sesizată de un muncitor cu atribuţii de întreţinere la Cimitirul Central din localitate, despre faptul că mai multe cruci au fost rupte. IPJ Suceava precizează că proprietarul cimitirului este Primăria Municipiului Rădăuţi, iar atribuţiile de pază erau date Poliţiei Comunitare, dar, care motivând insuficienţa personalului, în noaptea de vineri spre sâmbătă nu au avut asigurată pază.

Poliţiştii rădăuţeni au demarat ancheta astfel că, autorii, au fost identificaţi, toţi fiind minori din localitate: U.D., C.A. -ambii de 14 ani, I.M., M.V., C.R. -toţi trei având vârsta de 15 ani şi C.C. în vârstă de 16 ani.

„Din cercetări a rezultat că minorii au distrus 58 de cruci din lemn pe fondul consumului de alcool şi al teribilismului, nefiind membrii vreunei grupări sataniste” precizează IPJ Suceava, în acest caz fiind întocmit dosar penal pentru comiterea infracţiunii de profanare de morminte.

Acesta este al doilea caz de profanare înregistrat în judeţul Suceava, în ultima perioadă. Astfel, o pensionară din oraşul Siret s-a ales cu dosar penal pentru profanare de morminte, după ce a fost prinsă furând cruci din cimitirul greco-catolic din localitate.

Aceasta a fost prinsă în urmă cu două săptămâni după o lună de căutări. Ea a furat de trei ori crucea de pe acelaşi mormânt. Paul Ş., în vârstă de 30 de ani, din Siret a reclamat la Poliţie că persoane necunoscute au furat crucea din lemn de pe mormântul mamei sale. După ce, şi cea de-a doua cruce a fost furată, deşi în cimitir erau sute de cruci de lemn, poliţiştii au luat o nouă cruce din lemn pe care au dat cu praf criminalistic -care nu poate fi observat cu ochiul liber şi au pus-o la mormântul mamei reclamantului.

La dispariţia celei de a treia cruci, poliţiştii au adus la sediul Poliţiei Siret toate persoanele aflate pe lista suspecţilor în acest caz, printre care şi o fostă profesoară, Greti C., în vârstă de 57 de ani, pensionară. În timpul verificărilor pensionara a fost găsită pe mâini cu praf de culoare fluorescentă, aceasta recunoscând că a luat crucile din lemn, şi a motivat că în acel mormânt se află corpul neînsufleţit al unui copil nebotezat, care nu merită să aibă cruce la căpătâi. Fiind cunoscută cu antecedente psihice, poliţiştii au internat-o în Spitalul de Psihiatrie din Siret, pentru a fi expertizată psihiatric.

Şeful Jandarmeriei, asaltat de cei care vor să se angajeze



Dintre cele 543 de persoane primite în audienţă pe parcursul anului trecut de colonelul Eugen Şalar, şeful Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava, aproape 500, adică în jur de 90%, au venit în biroul acestuia în speranţa că se vor putea angaja în cadrul Jandarmeriei.

Deşi locurile scoase la concurs au fost prezentate de fiecare dată pe site-ul Jandarmeriei şi în presă, şi au fost afişate la unitate, iar o informaţie cu privire la data la care se mai scot posturi la concurs s-ar putea obţine doar cu un simplu telefon, mulţi vor neapărat să audă din gura şefului cum stau lucrurile.

„Atunci când anunţă că vor să vină în audienţă invocă o problemă personală, pe care trebuie să o discute cu şeful, fără a dori să detalieze. În general, după ce trec pe la conducere, până la urmă tot la biroul de informare ajung”, a explicat locotenentul Bogdan Cornaci, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Suceava.

Părinţii îşi vor copiii jandarmi

De multe ori, în audienţă la colonel nu ajung chiar tinerii în cauză, care ar dori să devină jandarmi, ci părinţii acestora, şi ei foarte dornici să-şi vadă odrasla în uniformă de om al legii.

În afara celor care vin în audienţă pentru a se angaja, alte câteva zeci de persoane au ajuns anul trecut în faţa şefului Jandarmeriei cu alt fel de probleme.

Unii au fost nemulţumiţi de procesele verbale care le-au fost întocmite, ori au reclamat comportamentul unor angajaţi ai Jandarmeriei.

De la audienţe nu au lipsit nici reprezentanţii unor bănci ori ai unor societăţi comerciale, care au solicitat sprijin pentru asigurarea măsurilor de ordine în incinta unităţilor pe care le reprezintă.

Pe parcursul anului trecut, la Jandarmeria Suceava au mai ajuns şi 741 de petiţii, atât prin depunere directă la secretariatul unităţii, cât şi prin poştă, email, etc..

Sucevenii au invadat agenţiile loto prono



Cel mai mare pot din istoria Loteriei Române nu i-a lăsat indiferenţi pe sucevenii dornici de câştig. Agenţiile Loto din judeţ au fost luate cu asalt în ultima săptămână de zeci de mii de jucători, care-şi investesc banii în biletele de loterie care ar putea să-i facă mai bogaţi cu aproximativ 11 milioane de euro.

Angajaţii agenţiilor loteriei nu au avut odihnă nici ieri. Încă de la prima oră a dimineţii, odată cu deschiderea agenţiilor, sute de suceveni au stat la cozi interminabile pentru a-şi încerca norocul.

Întârziaţii au ţinut cu orice preţ să joace în această săptămână. „Simt că azi (n.r. ieri) cineva o să câştige, şi poate o să fiu chiar eu”, a spus unul dintre sucevenii care stăteau răbdători la coada formată la agenţia loto din centrul municipiului Suceava.

Unii au jucat sume impresionante de bani, alţii şi-au încercat norocul şi au pus doar o singură variantă, dar toţi speră să prindă potul cel mare.

„Eu am jucat de 15 lei, adică trei variante şi sper să câştig. Alţii joacă mai mult, cineva care stătea cu mine la rând a jucat de 800 de lei” , a spus Ioan Teodorovici, un alt jucător la loto. Tot el a spus că a mai câştigat cu alte ocazii. Nu a prins toate numerele, dar a luat ceva bani, şi asta îl face să se simtă norocos şi să mai încerce.

Lenuţa Mihaela Sofian a jucat un bilet de 9 lei, adică două variante de joc, şi speră să nu fi dat greş şi să fi ales numerele norocoase.

20 de săptămâni fără câştigător

Dacă pentru unii numerele pe care le bifează pe bilet reprezintă datele de naştere ale apropiaţilor, sau datele unor evenimente importante din viaţa lor, pentru alţii aceste numere au fost de prea multe ori jucate, nu le-au adus nici un câştig, aşa că mizează întru totul pe şansă.

„Iau şi eu la întâmplare nişte numere de aici, poate am mâna norocoasă măcar”, a spus amuzată o jucătoare fidelă la loto prono.

De 20 de săptămâni, nici un român nu a fost însă într-atât de norocos încât să dea lovitura şi să ghicească cele şase numere câştigătoare.

În luna august a anului trecut, s-a înregistrat ultimul mare premiu de la 6/49, atunci un jucător din Călăraşi intrând în posesia unui premiu de 10 milioane de euro. Şi săptămână trecută câţiva dintre jucători au prins cele şase numere norocoase, însă cum nu au picat pe schemă au trebuit să se mulţumească doar cu premiul de la categoria a II-a.

Săptămâna trecută în ţară s-au jucat aproape patru milioane de variante, pe 1.500.000 de bilete.

Accidente provocate de şoferi cu permis de câteva luni



Şoferii cu permis de conducere de câteva luni de zile au fost implicaţi în ultima vreme într-un număr mare de accidente rutiere şi tamponări.

Ultimul caz de acest gen s-a petrecut sâmbătă, în jurul orei 12.15, pe DN 17 în comuna Iacobeni.

Marian B., în vârstă de 19 ani, din municipiul Vatra Dornei, posesor de permis de conducere din 2007, aflat la volanul unei Dacii, a intrat la un moment dat într-o autospecială marca „Iveco”, condusă regulamentar în faţă de Artimon L., în vârstă de 50 de ani, din comuna Dorna Arini. Cum era mult prea aproape, tânărul şofer nu a mai putut evita impactul când maşina din faţă a frânat.

Urmare a impactului, Roza B., în vârstă de 42 de ani, din comuna Cârlibaba, pasageră în Dacie, a ajuns la spital, fără a avea răni grave însă.

Şoferii, ambii cu centurile de siguranţă ataşate, nu au suferit răni de pe urma accidentului.

Primarul de Şcheia se protejează împotriva înjurăturilor



Lac de acumulare sub pasarela CFR de la Şcheia. Şoferii care au circulat la sfârşitul săptămânii dinspre Suceava spre Gura Humorului, ori în sens invers, au trebuit să se aventureze prin valurile lacului de acumulare format sub pasarela de la Şcheia, la doar câţiva zeci de metri de ieşirea din municipiul Suceava.

Pentru ca neplăcerile să fie şi mai mari, apa nămoloasă ascunde foarte bine şi craterele imense lăsate neastupate în asfalt, de ani de zile, încât, la fiecare metru, pe şoferi îi pândesc gropi-capcane care, dacă nu le blochează roata, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori, tot le afectează sistemul de suspensii ale autovehiculului.

Situaţia e cu atât mai ruşinoasă cu cât acea porţiune de drum, foarte circulată, care face legătura între Suceava şi Şcheia, face parte din Drumul Naţional 17.

Până când cei responsabili de starea drumului în zona respectivă se vor sesiza, să ia măsurile necesare, şoferii vor trebui să stea mereu cu teamă că de au de circulat pe sub pasarela de la Şcheia, pot să îşi facă praf maşina prin gropile ascunse de apă, ori chiar să se trezească cu apa năvălind în maşină.

Plăcuţe indicatoare pentru cei ce vor să înjure

Primarul comunei Şcheia, Vasile Andriciuc, s-a săturat să tot fie înjurat de şoferi din cauza stării proaste a drumului la intrarea în localitate pe sub podul de cale ferată.

Andriciuc este hotărât să monteze plăcuţe în zona respectivă pe care să scrie cine este administratorul drumului, astfel încât şoferii să direcţioneze înjurăturile spre cine trebuie, mai exact spre cei de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.

„Domnilor şoferi, nu înjuraţi primarul din comuna Şcheia degeaba”, este mesajul transmis de Andriciuc în disperare de cauză.

Vasile Andriciuc a explicat că porţiunea de drum despre care face vorbire este inclusă în categoria drum naţional şi că Primăria Şcheia nu poate investi în reabilitarea ei, neavând competenţe în acest sens. Primarul a apreciat că modul în care arată artera de circulaţie care asigură de fapt intrarea în municipiul Suceava „este o ruşine” pentru judeţ.

„Din punct de vedere juridic, Primăria Şcheia nu poate să intervină, pentru că nu are competenţe în acest sens. Este o ruşine pentru toţi cei care fac administraţie că intrarea în municipiul Suceava arată ca un drum sătesc”, a precizat Andriciuc.

El a spus că starea dezastruoasă a drumului respectiv produce disconfort în trafic şi reprezintă un pericol real pentru siguranţa circulaţiei.

Sesizări şi supărări

Andriciuc a amintit că a făcut repetate sesizări cu privire la porţiunea de drum din DN17, însă nimeni nu a luat nici o măsură.

„Am contactat toţi factorii de răspundere din judeţ, Prefectura, Consiliul Judeţean, pe cei care execută lucrările la DN17 pentru rezolvarea în regim de urgenţă a situaţiei drumului, însă degeaba. Era o chestiune de bun simţ ca până să fie executate lucrările de reabilitare a drumului să se toarne nişte asfalt în craterele care s-au format în timp”, a spus Andriciuc.

El este supărat şi pe modul în care au fost executate lucrările de aducţiune a apei potabile din sursa Berchişeşti în cartierul Burdujeni din municipiul Suceava, lucrări ce au afectat şoseaua de centură care trece prin Şcheia.

„Lucrările de aducţiune a apei au fost părăsite, iar în urmă au rămas mormane de pământ. Solicităm să fie făcute şanţuri pentru a se putea scurge apa pluvială şi cu un utilaj special să se aducă la starea iniţială zona drumului care a fost afectată de lucrările de montare a conductelor de apă. Este singura şosea de centură a municipiului Suceava şi nu trebuie să ne batem joc de ea”, a mai spus Andriciuc.

60 de cruci distruse în cimitirul din Rădăuţi



Sâmbătă 19 ianuarie – cimitirul central din Rădăuţi, puţin după orele 08.00. Un bătrân care poartă în mâini un hârleţ şi o mătură intră pe poarta cimitirului central din municipiul Rădăuţi. Pătrunde pe aleea ce duce către mormântul soţiei sale şi se împiedică de o scândură, după care cade. În momentul când se ridică de pe pământ realizează că se împiedicase de o cruce smulsă de la locul ei. Apoi priveşte în jur şi observă că pe o porţiune de câţiva metri sunt o mulţime de cruci rupte sau mutate de la locul lor. „Sataniştii!”, gândeşte bărbatul, apoi pleacă să dea alarma.

60 de cruci din lemn rupte sau mutate

Poliţia Municipiului Rădăuţi este anunţată că în cimitirul de pe strada Ştefan cel Mare fuseseră profanate câteva zeci de morminte. Imediat, un echipaj se îndreaptă spre cimitir şi, după verificări, contabilizează 60 de cruci din lemn rupte sau mutate de la locul lor, o parte înfipte invers, cu susul în jos, şi o altă cruce metalică contorsionată.

Puţin mai târziu e descoperită o criptă pe care a fost arsă o coroană funerară.

După primele aparenţe, cimitirul găzduise pe parcursul nopţii o procesiune satanistă, dar nu era exclus ca totul să fie opera unor teribilişti.

Departe de zvonurile care deja circulau prin municipiu, zvonuri potrivit cărora cimitirul fusese vizitat de „un grup de draci cu feţe umane”, lucrătorii de poliţie au pornit căutările pentru identificarea „necuraţilor”.

La orele serii, după o zi în care lucrătorii de la Investigaţii Criminale şi de la Poliţia Urbană au „bătut” străzile localităţii în lung şi în lat, au fost descoperiţi cei care au reuşit să pună „la fiert” o întreagă aşezare - şase puştani, elevi la şcoli din municipiu.

Cercetaţi pentru profanare de morminte

Vineri după amiază, cei şase prieteni, cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani, s-au întâlnit la locuinţa unuia dintre ei, undeva în apropierea cimitirului.

Acolo, puştanii s-au decis să facă o vizită în cimitir. Apoi, după orele 18.00., când deja se întunecase, copiii au intrat în cimitir şi au rupt sau mutat crucile.

După mai puţin de două ore, după ce au „aranjat” câteva zeci de cruci, gaşca s-a spart şi puştanii s-au despărţit.

Şeful Biroului Investigaţii Criminale Rădăuţi, subinspectorul Gheorghe Lemnariu, a afirmat că, potrivit primelor cercetări, acţiunea celor şase minori nu are nici o legătură cu satanismul, gestul lor fiind motivat de teribilism.

Cei şase minori sunt cercetaţi sub acuzaţia de profanare de morminte, infracţiune pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

Povestea dispariţiei „Elodiei din Rădăuţi”



A ajuns cea mai cunoscută persoană din Rădăuţi în numai câteva luni. Oltiţa Schipor, de 39 de ani, este femeia despre care se vorbeşte la orice colţ de stradă încă din noiembrie anul trecut. Mai exact de când a dispărut cu aproape 100.000 de euro, bani pe care fie i-a împrumutat de la diferiţi cunoscuţi, fie i-a furat pur şi simplu din casieria firmei unde lucra.

Se presupune că „Elodia”, aşa cum a fost botezată Oltiţa Schipor, s-ar afla în Italia, după anumite surse, fie în Anglia, după cum cred alte persoane.

Povestea care a făcut vâlvă în Rădăuţi a început în noiembrie anul trecut, atunci când Oltiţa Schipor, angajata unei case de schimb valutar din oraş, a dispărut fără urmă.

La scurt timp, administratorul casei de schimb valutar, Dorin Moroşan, a înaintat plângere la Poliţia din Rădăuţi. Acesta a observat că din casierie au dispărut 21.000 de lei.

„Pe 5 noiembrie mi-a cerut liber 2 zile, pe motiv că fiica ei este bolnavă. A doua zi am observat că lipsesc 21.000 de lei. Am chemat-o la serviciu şi mi-a spus că este o problemă cauzată de calculator. Ulterior am aflat că a şters toate datele din luna octombrie, sperând că toate urmele vor dispărea”, a precizat Dorin Moroşan.

Bărbatul a încercat să-şi ia la întrebări angajata, dar aceasta nu a mai fost de găsit. Pentru a-şi recupera prejudiciul a depus plângere la Poliţie.

Cum ştirea a făcut rapid înconjurul Rădăuţiului, la Poliţie s-au adunat mai multe plângeri. Printre cei care au reclamat că i-au dat diferite sume de bani Oltiţei Schipor se numără un medic din Rădăuţi, o rudă, o vecină, dar şi mai mulţi cunoscuţi.

Şi-a păcălit vecina

Una dintre persoanele înşelate de „Elodia” este Helena Maria Nuţu. Pentru că cele două femei erau vecine de mai bine de 15 ani, Oltiţa locuia la etajul patru, iar Helena la trei, între ele se legase o relaţie de prietenie. Aşa se face că Oltiţa i-a câştigat încrederea vecinei, iar de-a lungul timpului i-a schimbat diferite sume de bani.

Pe 5 noiembrie 2007, Helena Maria Nuţu i-a dat Oltiţei 8.000 de euro şi i-a cerut să-i aducă echivalentul în lei, „până la sfârşitul săptămânii”.

„Am văzut-o după două zile, dar nu m-am gândit că o să dispară. Nu am crezut că poate face aşa ceva”, a mărturisit Helena Nuţu.

Aceasta spune că nu şi-a mai văzut vecina de la începutul lunii noiembrie, iar în apartamentul unde Oltiţa locuia nu a mai intrat nimeni. În afara acestor persoane, „Elodia” a mai împrumutat 30.000 de euro de la un cunoscut medic din Rădăuţi, 2.500 de euro de la un frate al acestuia. De asemenea, de la o rudă a luat 20.000 de euro şi 1.000 de dolari, iar de la alte două cunoştinţe câte 6.000 de euro, respectiv 1.000 de euro.

Acestea sunt reclamaţiile înregistrate la Poliţie împotriva Oltiţei Schipor, dar mai există şi alte persoane care, din diferite motive, încă nu au depus plângeri, ceea ce face ca suma strânsă de femeie să se ridice la aproape 100.000 de euro.

A lăsat acasă o fetiţă de 13 ani

Dispărută fără urmă de mai bine de două luni, Oltiţa Schipor a dat totuşi câteva telefoane pentru a le spune apropiaţilor că este sănătoasă. Sora „Elodiei” are un chioşc în Bazarul din Rădăuţi, iar din noiembrie este principala ţintă a celor escrocaţi de Oltiţa.

„Oamenii vin să mă întrebe unde este Oltiţa şi ce a făcut cu banii. Eu le spun că nu ştiu nimic pentru că chiar nu ştiam de preocupările surorii mele. De când a plecat nu mi-a dat nici un telefon. A vorbit cu fiica ei înainte de Crăciun şi i-a spus că este bine sănătoasă. Nu pot să vă spun unde este. Oricum, în Anglia, la copiii mei, aşa cum se spune prin Rădăuţi, nu este”, a precizat Lucica, sora Oltiţei.

Fiica de 13 ani a „Elodiei” spune şi ea că nu ştie prea multe. A recunoscut că a fost sunată de mama ei, dar aceasta nu i-a dezvăluit locul unde se află.

Sigiliul de pe uşa apartamentului, rupt

Oltiţa Schipor este acuzată de delapidare, înşelăciune şi fals material în înscrisuri oficiale, situaţie care a determinat punerea apartamentului său sub sechestru.

Sâmbătă la prânz, când am trecut pe la apartamentul din Rădăuţi al „Elodiei” sigiliul aplicat pe uşă dispăruse.

Se pare că înăuntru ar fi intrat fiica Oltiţei, dar aspectul acesta trebuie lămurit de anchetatori.

Directoare de bancă, bătută în sediul instituţiei



Atacată în instituţia pe care o conduce. Directoarea filialei băncii Volksbank din Vatra Dornei a fost pocnită chiar în sediul unde îşi desfăşoară activitatea.

Totul s-a întâmplat la mijlocul anului trecut, iar agresoarea este Rodica Pohoaţă, de 56 de ani, soţia liderului Partidei Rromilor, filiala judeţeană Suceava.

Între timp, bătaia din sediul băncii s-a mutat în instanţă, judecătorii din Vatra Dornei urmând să soluţioneze dosarul finalizat de procurori.

În dimineaţa zilei de 18 iulie 2007, la scurt timp după ce banca s-a deschis pentru clienţi, în sediul instituţiei a intrat Rodica Pohoaţă.

În interiorul instituţiei, directoarea Gheorghina Geta Iordache tocmai se deplasa din biroul personal într-o altă cameră pentru a discuta cu o subalternă.

A observat-o pe Rodica Pohoaţă, numai că între timp i-a sunat telefonul şi a început o conversaţie.

Deşi soţia liderului Partidei Rromilor părea liniştită, totul s-a schimbat în numai câteva secunde.

Potrivit rechizitoriului de sesizare a instanţei de judecată „Pohoaţă Rodica s-a îndreptat spre partea vătămată, a salutat şi apoi i-a aplicat fulgerător câţiva pumni peste frunte, palme peste faţă şi lovituri cu piciorul peste coapsa stângă. Apoi s-a întors cu spatele, şi-a îndreptat coafura şi a părăsit sediul băncii. Toată acţiunea infracţională s-a desfăşurat într-un timp foarte scurt, sub timpul de cinci minute”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei.

Şi victima incidentului spune că nu se aştepta la un asemenea deznodământ.

„Deşi iniţial a abordat un comportament normal, în câteva secunde şi-a schimbat atitudinea, lovindu-mă şi aducându-mi tot genul de injurii multicolore, specifice domniei sale”, se arată în plângerea depusă la Poliţie de Gheorghina Geta Iordache.

Soţia lui Pohoaţă, judecată pentru ultraj

Pentru că totul s-a derulat fulgerător, directoarea filialei Volksbank Vatra Dornei nu a avut timp decât pentru a-şi proteja ochelarii.

Din cauza elementului surpriză, nici angajaţii băncii nu au putut interveni. În plus, agentul de pază nu se afla în acel moment în sediu, fiind trimis să cumpere hârtie menajeră de la un magazin din apropiere.

Nici poliţiştii, alarmaţi prin serviciul de preluare a apelurilor de urgenţă 112, nu au mai reuşit să o prindă pe Rodica Pohoaţă.

Gheorghina Geta Iordache a depus totuşi plângere la Poliţie, iar soţia lui Virgil Pohoaţă a fost trimisă în judecată pentru ultraj.

Virgil Pohoaţă, mărul discordiei?

Interesant în tot scandalul este faptul că Rodica Pohoaţă nu a negat nici un moment că a lovit-o pe directoare, numai că nu a dorit să precizeze şi motivele pentru care a recurs la acest gest golănesc.

Din informaţiile care circulă prin Vatra Dornei, se pare că totul a fost cauzat de gelozie. Soţia liderului Partidei Rromilor bănuia că este înşelată de Virgil Pohoaţă tocmai cu femeia pe care a lovit-o. De altfel, Virgil Pohoaţă a fost chemat ca martor în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, deşi în momentul producerii scandalului nu a fost prezent la faţa locului.

Oricum, scandalul de la mijlocul lunii iulie 2007 nu este primul dintre cele două femei, acest lucru fiind recunoscut chiar de victimă. „Nu este la primul incident de acest gen (n.r. – Rodica Pohoaţă). Deşi am tolerat comportamentul impardonabil al doamnei, se pare că am procedat greşit”, se arată în plângerea depusă de directoarea filialei Volksbank din Vatra Dornei.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 5 februarie 2008.