marți, 29 iulie 2008

Ajutor din Bazinul Dornelor

Cabinetul parlamentar al deputatului PD-L de Suceava, Dumitru Pardău, împreună cu Radio Orion şi Monitorul de Dorna, a lansat un apel către locuitorii zonei Dornelor de a demara o campanie de colectare de bunuri materiale, în scopul ajutorării persoanelor din zona calamitată a judeţului Suceava.

Acţiunea umanitară este în curs de derulare, o parte din ajutoare fiind trimise deja către 5 localităţi precum Brodina, Ulma, Vicovu de Jos, Putna, Moldoviţa, iar cealaltă parte se depozitează la Cabinetul parlamentar pentru a fi distribuită la sfârşitul săptămânii.

Totodată, Dumitru Pardău a informat că a luat legătura cu toţi primarii din bazinul Dornelor, indiferent de culoarea politică, pentru a se organiza asemenea puncte de colectare la nivelul fiecărei primării.

Deputatul PD-L a precizat că ,după retragerea apelor acţiunea de sprijinire a persoanelor şi a localităţilor calamitate va continua, prin acordarea de material lemnos şi materiale pentru realizarea de gabioane. Dumitru Pardău a mai adăugat că personal va contribui cu un ajutor constând în mobilier şi aparatură electrocasnică în cazul unei familii din zona Câmpulung care a avut de suferit de pe urma inundaţiilor, identificată de dânsul.

FC Cetatea Suceava învinge la limită în singurul meci din cantonament

Înainte de cantonamentul de la Vatra Dornei, nimeni din iubitorii fotbalului sucevean nu s-a gândit sub nicio formă că echipa FC Cetatea Suceava nu va putea practic juca niciun amical, exceptând cel din debut cu formaţia gazdă Dorna Vatra Dornei şi ultimul, cel cu CS Gura Humorului. Pe tot parcursul perioadei de pregătire centralizată a plouat, lucru care a făcut imposibilă disputarea oricărui meci.În ziua în care era programată întoarcerea la Suceava, după cantonament, FC Cetatea Suceava a întâlnit echipa CS Gura Humorului. La capătul unei partide echilibrate, componenta Ligii I a învins cu scorul de 1-0 prin golul marcat de Celpan.FC Cetatea Suceava a început partida cu CS Gura Humorului în următoarea alcătuire: Roheţki – Cotolan, Ungureanu, Bernard, Irinel Ionescu – Cojenel, Onciu, Celpan, Buhuşi – Guriţă, Drăgan. Pe parcursul jocului tehnicienii suceveni au folosit întreg lotul de jucători. Formaţia suceveană va întâlni în următorul joc amical echipa CSM Ploieşti, joi 31 iulie, de la ora 18.00.

În judeţul Suceava nu mai sunt localităţi inundate

Prefectul judeţului Suceava, Alexandru Băişanu, a anunţat că în momentul de faţă, în judeţul Suceava nu mai sunt localităţi sau zone inundate. Băişanu a precizat că echipele de intervenţie au intervenit în toate zonele inundate, atât pentru evacuarea apelor din locuinţe, cât şi pentru acordarea de ajutoare. El a precizat că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava lucrează cu 179 de angajaţi în 18 locaţii din judeţ, pentru decolmatarea fântânilor şi evacuarea apei din beciuri şi subsoluri, iar acţiunile de evacuare a apei din localităţi încheindu-se în urmă cu două zile.
Băişanu a precizat că în localităţile afectate de inundaţie se acţionează şi cu efective de poliţişti şi jandarmi, atât pentru menţinerea ordinii publice, cât şi pentru evacuarea nămolului din locuinţe. În acelaşi timp, angajaţii E-on lucrează pentru alimentarea cu energie electrică a localităţilor Rîşca, Demăcuşa, Izvoarele Sucevei, Capul Câmpului, Botoşana Clit şi Măneuţi, Argel şi Falcău.

„Trebuie spus că Direcţia Sanitar Veterinară a început acţiunile de ecarisaj în localităţile afectate de inundaţii, iar Autoritatea de Sănătate Publică a început şi va continua vaccinarea copiilor împotriva hepatitei A şi vaccinarea adulţilor antitetanos. De asemenea, se continuă supravegherea calităţii apei din municipiul Fălticeni”, a precizat Băişanu.



Ajutoare pentru zonele sinistrate



Băişanu a mai arătat că în cursul zilei de ieri, Prefectura a trimis în zonele afectate 11.524 peturi cu apă minerală, 800 bucăţi de pâine, 400 cutii conserve de carne, 400 cutii pate, precum şi carburanţi în şapte localităţi. Pe lângă acestea au mai fost distribuite 61.510 peturi a 1,5 litri apă minerală, 33.340 pâini, 2.000 cutii conserve de carne, 22.000 cutii pate, carburanţi în alte 19 localităţi. Prefectul a mai spus că au fost înlocuite 50 posturi de transformare, astfel încât s-a realizat alimentarea parţială cu energie electrică a localităţii Ţibeni şi alimentarea provizorie a staţiei de alimentare cu apă a municipiului Rădăuţi. De asemenea, la solicitarea primariilor s-au organizat misiuni de evacuare a apei în 15 localităţi din judeţul Suceava Putna, Ţibeni, Horodnic de Jos, Vicovu de Jos, Vicovu de Sus, Straja, Frătăuţii Noi, Frătăuţii Vechi, Dorneşti, Brodina, Ulma, Todireşti, Fălticeni, Liteni, Frumosu.
„Mai sunt doar 185 de persoane evacuate cazate la rude sau în locaţiile special amenajate pentru sinistraţi, celelalte s-au întors la locuinţe. Am dat o mare atenţie situaţiei de la Ulma, unde au fost transportaţi trei specialişti pentru realizarea unei reţele de comunicare cu această localitate, un medic de familie şi un asistent medical cu medicamente de primă necesitate pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei izolate şi luarea primelor măsuri medicale dacă situaţia o impune, alimente şi alte materiale”, a mai declarat Alexandru Băişanu.

Pericol pe râul Suceava în Brodina

Efectele ploilor şi inundaţiile din ultimele zile din judeţul Suceava sunt pe departe de a se termina. În cursul zilei de marţi, în localitatea Brodina a apărut o nou situaţie gravă. Este vorba despre o alunecare de teren de pe un versant, care a înaintat pe anumite porţiuni până la patru metri, existând pericolul blocării cursului de apă şi formării unui baraj natural pe râul Suceava, în condiţiile în care lăţimea apei este de şapte metri. Potrivit unei informări a Prefecturii Suceava, alunecarea de teren a afectat deja două case şi o construcţie dezafectată. Prefectul Alexandru Băişanu a arătat că faţa locului s-au deplasat specialişti de la Apele Române şi un geolog pentru monitorizarea situaţiei şi identificarea soluţiilor pentru stabilizarea versantului. El a mai spus că în Brodina s-au deplasat şi 51 de angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava şi 22 de jandarmi pentru salvarea eventualelor persoane surprinse şi evacuarea bunurilor din gospodăriile ameninţate.

Guvernul a alocat bani pentru sinistraţi

Guvernul României a aprobat, în şedinţa de ieri, acordarea primelor ajutoare în bani şi produse sinistraţilor din judeţul Suceava. Prezent în Suceava, ministrul muncii, Paul Păcuraru, a declarat că Executivul a aprobat trei hotărâri, prin care persoanele care au avut de suferit în urma inundaţiilor, precum şi autorităţile din localităţile în care au fost înregistrate pagube la infrastructură vor primi primele ajutoare sociale.

Păcuraru a spus că prin Ministerul Muncii se vor acorda ajutoare de urgenţă pentru familie şi persoanele singure afectate de inundaţii, în valoare de 12 milioane de lei, bani care vor ajunge şi în alte judeţe ale calamitate. Aceste ajutoare vor fi în sumă de 300 de lei pentru fiecare membru al unei familii afectată de inundaţii. Ministrul muncii a explicat că această sumă va creşte în funcţie de diferite situaţii, după cum urmează: cu 5.000 de lei pentru fiecare familie în care un membru al acesteia a decedat din cauza inundaţiilor, şi cu 800 de lei pentru fiecare familie şi persoană singură cu locuinţele distruse în totalitate. De asemenea, familiile cu casele distruse în procent de 50% vor primi un ajutor suplimentar de 500 de lei, iar pentru case distruse în proporţie mai mică de 50%, sumele primite în plus vor fi de 300 de lei. Paul Păcuraru a explicat că în situaţia în care locuinţele se deteriorează mai mult decât în momentul efectuării evaluării, ca efect al acţiunii apei, fiecare familie va primi în plus încă 800 de lei.

„Aceste ajutoare vor fi acordate pe bază de anchetă socială, care va fi făcută de specialiştii Direcţiei de Muncă Suceava. Vreau să precizez că aceste sume nu sunt pentru construcţia sau reconstrucţia caselor afectate, ci reprezintă un ajutor social pentru familiile care au avut de suferit în urma inundaţiilor. Şi dacă va fi nevoie, cu siguranţă vom suplimenta sumele alocate în momentul de faţă”, a spus ministrul muncii.



Ajutoare în produse de 2,5 milioane de lei pentru judeţul Suceava



Paul Păcuraru a arătat că Executivul a aprobat o altă hotărâre prin care judeţul Suceava a primit cea mai mare sumă dintre toate judeţele din nordul ţării afectate de inundaţii. El a precizat că din totalul de 4,8 milioane de lei alocate pentru acordarea de produse în zonele sinistrate, Suceava a primit mai mult de jumătate, adică 2,5 milioane de lei. Din aceste fonduri vor fi distribuite alimente, conserve de carne, legume, ulei, făină, haine, bocanci dar şi alte produse în toate localităţile judeţului afectate de inundaţii.
Pe lângă aceste sume, în şedinţa de ieri s-a mai aprobat şi alocarea a 50 de milioane de lei pentru şapte judeţe calamitate, bani care vor ajunge la localităţile în care s-au înregistrat pagube la infrastructură. „Acordarea sumelor se va face în funcţie de evaluările făcute la nivelul fiecărei localităţi şi au ca destinaţie refacerea de urgenţă a infrastructurii”, a mai spus Păcuraru.

Pagube de mii de miliarde de lei vechi

Consiliul Judeţean Suceava se va întruni, la sfârşitul acestei săptămâni, într-o şedinţă extraordinară pentru a găsi soluţii în vederea alocării de fonduri de la bugetul judeţului pentru reabilitarea infrastructurii în zonele calamitate. Preşedintele administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, a reamintit că fondurile disponibile de la buget sunt limitate, în condiţiile în care fosta conducerea a CJ nu a dispus constituirea fondului de rezervă pentru intervenţii în situaţii de criză. „Vom analiza şi vom găsi o soluţie astfel încât să putem rectifica bugetul judeţului pentru a putea aloca fonduri în vederea refacerii infrastructurii în zonele inundate”, a arătat Flutur.

El a precizat că aproximativ 130 de kilometri de drumuri judeţene au fost distruse de viituri, cele mai mari pagube înregistrându-se pe valea Sucevei spre comuna Ulma, pe valea Moldoviţei, în Pătrăuţi, Humoreni, Comăneşti, Soloneţul Nou – Cacica, unde au fost distruse atât porţiuni de drum, cât şi poduri şi podeţe. Gheorghe Flutur a precizat că potrivit unei estimări provizorii, valoarea pagubelor ar fi de câteva mii de miliarde de lei vechi.

„Cele mai mari pagube le avem la infrastructură. Acum lucrăm la evaluarea exactă a pagubelor şi sperăm că premierul Călin Popescu Tăriceanu şi Guvernul vor aloca fonduri pentru a-i sprijini pe cei sinistraţi. Este o obligaţie a Guvernului să aloce aceste fonduri, aşa cum a făcut-o şi pentru alte judeţe, în cazuri asemănătoare. Pe de altă parte, vreau să-i mulţumesc preşedintelui României, Traian Băsescu, pentru că a fost prezent de două ori în judeţ, pentru a fi alături de persoanele sinistrate”, a spus preşedintele CJ Suceava.

El a adăugat că, pentru început, ar fi necesară o sumă de 100 de miliarde de lei vechi, fonduri care ar fi folosite pentru deblocarea judeţului, respectiv pentru refacerea drumurilor calamitate.



Apel la solidaritate făcut de Flutur


Gheorghe Flutur a făcut apel atât la populaţie, cât şi la firmele din judeţ să fie alături de persoanele sinistrate, Consiliul Judeţean deschizând un cont special la Raiffaissen Bank, filiala Suceava, RO29RZBR0000060006485873, în care se pot face dotaţii.

Flutur a precizat că donaţiile făcute de agenţii economici se vor face în baza unor contracte de sponsorizare.
În opinia lui Flutur, sprijinul cel mai eficient pentru persoanele afectate de inundaţi este în bani, după care se pot dona alimente, apă, detergenţi şi materiale de construcţie. El a anunţat că până în prezent, consiliile judeţene din Timiş, Dîmboviţa, Dolj şi Braşov au anunţat că vor să trimită în judeţul Suceava materiale de construcţie pentru a veni în sprijinul sinistraţilor. „Am făcut apel şi la instituţiile publice din judeţ pentru a găsi soluţii să ajute persoanele calamitate. De asemenea, am discutat deja cu cei de la Regiunea Naţională a Pădurilor să ne sprijine cu material lemnos, atât pentru reconstrucţia caselor distruse, cât şi pentru construcţia gardurilor distruse de inundaţii”, a declarat Flutur. El a anunţat că a solicitat Crucii Roşii din România să se implice cu ajutoare şi cu asistenţă pentru persoanele din în zonele calamitate.

Nu în ultimul rând, Gheorghe Flutur a precizat că din contribuţia financiară a câtorva angajaţi ai Consiliului Judeţean Suceava au fost achiziţionate deja cinci grupuri electrogene, trei fiind trimise la Ulma şi două la Moldoviţa.



Teren gratis pentru familiile rămase fără locuinţe


Preşedintele CJ Suceava a declarat că a solicitat primarilor din localităţile afectate de inundaţii ca familiilor care au rămas fără locuinţe să li se acorde terenuri gratuit. Flutur a precizat că terenul va fi dat din suprafeţele aflate în proprietatea primăriilor. EL a arătat că printre localităţile în care există familii care au rămas fără case sunt Voitinel, Todireşti, Straja şi Moldoviţa. Pe de altă parte, preşedintele CJ Suceava a spus că este posibil ca persoanele care au rămas fără culturi agricole să primească produse precum, grâu, făină sau cartofi. „Deja am fost anunţaţi de domnul Radu Berceanu, că din judeţul Dolj ar urma să ajungă la Suceava transporturi cu grâu şi făină”, a precizat Flutur.

Afaceristul dispărut a fost găsit la Ulma

Ştefan Belmega, afaceristul în vârstă de 46 de ani, din comuna Izvoarele Sucevei, dispărut în urmă cu mai bine trei săptămâni a fost găsit în cursul zilei de marţi de locuitorii comunei Ulma. În momentul în care a fost găsit, bărbatul era inconştient şi deshidratat, fiind trasnportat de urgenţă cu un elicopter la Spitalul din Rădăuţi. Potrivit unui comunicat al Prefecturii Suceava, pentru recuperarea lui Ştefan Belmega, prefectul Alexandru Băişanu a solicitat modificarea traseului de zbor al elicopterului cu care survola zonele inundate din judeţ. Afaceristul din Izvoarele Sucevei a fost căutat timp de o săptămână după ce maşina acestuia a fost găsită abandonată pe un drum forestier din localitatea Brodina. Poliţiştii au găsit în maşină un bilet prin care Ştefan Belmega îşi lua adio de la persoanele apropiate şi de la familie, precizând că vrea să se sinucidă din cauza unor probleme financiare.

Programul turului seriei I a Ligii a II-a

Primul meci al FC Cetatea Suceava în seria I a Ligii a II-a va fi pe teren propriu, împotriva echipei Forex Braşov. Meciurile din Liga a II-a de fotbal vor debuta în data de 16 august, ultimul meci al turului urmând a avea loc pe 6 decembrie 2008, după 17 etape de joc. De remarcat să fotbaliştii suceveni au anunţat că ţinta lor este promovarea în primul eşalon al fotbalului românesc Vă prezentăm programul Seriei I a Ligii a II-a, stabilit după tragerea la sorţi care a avut loc, marţi, la sediul Federaţiei Române de Fotbal:



Etapa I, 16 august



Cetatea Suceava – Forex Braşov

FC Snagov – FC Botoşani

Delta Tulcea – Poiana Câmpina

Dunărea Giurgiu – Dinamo II

CSM FC Ploieşti – Progresul Bucureşti

FCM Bacău – Petrolul Ploieşti

FC Buftea – Sportul Studenţesc

Prefabricate Modelu – Ceahlăul P.

Aerostar Bacău – Concordia Chiajna



Etapa a II-a, 23 august



Forex Braşov – FC Snagov

FC Botoşani – Delta Tulcea

Poiana Câmpina – Dunărea Giurgiu

Dinamo II – FCM Bacău

Progresul Bucureşti – FC Buftea

Petrolul Ploieşti – CSM FC Ploieşti

Sportul Studenţesc – Prefabricate Modelu

Ceahlăul P. Neamţ – Aerostar Bacău

Concordia Chiajna – Cetatea Suceava



Etapa a III-a, 30 august



Cetatea Suceava – Ceahlăul P. Neamţ

FC Snagov – Concordia Chiajna

Delta Tulcea – Forex Braşov

CSM FC Ploieşti – Dinamo II

FCM Bacău – Dunărea Giurgiu

FC Buftea – Petrolul Ploieşti

Prefabricate Modelu – Progresul Bucureşti

Aerostar Bacău – Sportul Studenţesc

FC Botoşani – Poiana Câmpina



Etapa a IV-a, 6 septembrie



Dunărea Giurgiu – CSM FC Ploieşti

Forex Braşov – FC Botoşani

Poiana Câmpina – FCM Bacău

Dinamo II – FC Buftea

Progresul Bucureşti – Aerostar Bacău

Petrolul Ploieşti – Prefabricate Modelu

Sportul Studenţesc – Cetatea Suceava

Ceahlăul P. Neamţ – FC Snagov

Concordia Chiajna – Delta Tulcea



Etapa a V-a, 13 septembrie



Cetatea Suceava – Progresul Bucureşti

FC Snagov – Sportul Studenţesc

Delta Tulcea – Ceahlăul P. Neamţ

CSM FC Ploieşti – FCM Bacău

FC Buftea – Dunărea Giurgiu

Prefabricate Modelu – Dinamo II

Aerostar Bacău – Petrolul Ploieşti

Forex Braşov – Poiana Câmpina

FC Botoşani – Concordia Chiajna



Etapa VI-a, 20 septembrie



Dunărea Giurgiu – Prefabricate Modelu

FCM Bacău – FC Buftea

Poiana Câmpina – CSM FC Ploieşti

Dinamo II – Aerostar Bacău

Progresul Bucureşti – FC Snagov

Petrolul Ploieşti – Cetatea Suceava

Sportul Studenţesc – Delta Tulcea

Ceahlăul P. Neamţ – FC Botoşani

Concordia Chiajna – Forex Braşov



Etapa a VII-a, 27 septembrie

Cetatea Suceava – Dinamo II

FC Snagov – Petrolul Ploieşti

Delta Tulcea – Progresul Bucureşti

FC Buftea – CSM FC Ploieşti

Prefabricate Modelu – FCM Bacău

Aerostar Bacău – Dunărea Giurgiu

Forex Braşov – Ceahlăul P. Neamţ

FC Botoşani – Sportul Studenţesc

Concordia Chiajna – Poiana Câmpina



Etapa a VIII-a, 4 octombrie



Dunărea Giurgiu – Cetatea Suceava

CSM FC Ploieşti – Prefabricate Modelu

FCM Bacău – Aerostar Bacău

Poiana Câmpina – FC Buftea

Dinamo II – FC Snagov

Progresul Bucureşti – FC Botoşani

Petrolul Ploieşti – Delta Tulcea

Sportul Studenţesc – Forex Braşov

Ceahlăul P. Neamţ – Concordia Chiajna



Etapa a IX-a, 11 octombrie



Cetatea Suceava – FCM Bacău

FC Snagov – Dunărea Giurgiu

Delta Tulcea – Dinamo II

Prefabricate Modelu – FC Buftea

Aerostar Bacău – CSM FC Ploieşti

Forex Braşov – Progresul Bucureşti

FC Botoşani – Petrolul Ploieşti

Ceahlăul P. Neamţ – Poiana Câmpina

Concordia Chiajna – Sportul Studenţesc



Etapa a X-a, 18 octombrie



Dunărea Giurgiu – Delta Tulcea

CSM FC Ploieşti – Cetatea Suceava

FCM Bacău – FC Snagov

FC Buftea – Aerostar Bacău

Poiana Câmpina – Prefabricate Modelu

Dinamo II – FC Botoşani

Progresul Bucureşti – Concordia Chiajna

Petrolul Ploieşti – Forex Braşov

Sportul Studenţesc – Ceahlăul P. Neamţ



Etapa a XI-a, 25 octombrie



Cetatea Suceava – FC Buftea

FC Snagov – CSM FC Ploieşti

Delta Tulcea – FCM Bacău

Aerostar Bacău – Prefabricate Modelu

Forex Braşov – Dinamo II

FC Botoşani – Dunărea Giurgiu

Sportul Studenţesc – Poiana Câmpina

Ceahlăul P. Neamţ – Progresul Bucureşti

Concordia Chiajna – Petrolul Ploieşti



Etapa a XII-a, 1 noiembrie



Dunărea Giurgiu – Forex Braşov

CSM FC Ploieşti – Delta Tulcea

FCM Bacău – FC Botoşani

FC Buftea – FC Snagov

Prefabricate Modelu – Cetatea Suceava

Poiana Câmpina – Aerostar Bacău

Dinamo II – Concordia Chiajna

Progresul Bucureşti – Sportul Studenţesc

Petrolul Ploieşti – Ceahlăul P. Neamţ



Etapa a XIII-a, 8 noiembrie



Cetatea Suceava – Aerostar Bacău

FC Snagov – Prefabricate Modelu

Delta Tulcea – FC Buftea

Forex Braşov – FCM Bacău

FC Botoşani – CSM FC Ploieşti

Progresul Bucureşti – Poiana Câmpina

Sportul Studenţesc – Petrolul Ploieşti

Ceahlăul P. Neamţ – Dinamo II

Concordia Chiajna – Dunărea Giurgiu



Etapa a XIV-a, 15 noiembrie



Cetatea Suceava – Poiana Câmpina

Dunărea Giurgiu – Ceahlăul P. Neamţ

CSM FC Ploieşti – Forex Braşov

FCM Bacău – Concordia Chiajna

FC Buftea – FC Botoşani

Prefabricate Modelu – Delta Tulcea

Aerostar Bacău – FC Snagov

Dinamo II – Sportul Studenţesc

Petrolul Ploieşti – Progresul Bucureşti



Etapa a XV-a, 22 noiembrie



FC Snagov – Cetatea Suceava

Delta Tulcea – Aerostar Bacău

Forex Braşov – FC Buftea

FC Botoşani – Prefabricate Modelu

Poiana Câmpina – Petrolul Ploieşti

Progresul Bucureşti – Dinamo II

Sportul Studenţesc – Dunărea Giurgiu

Ceahlăul P. Neamţ – FCM Bacău

Concordia Chiajna – CSM FC Ploieşti



Etapa a XVI-a, 29 noiembrie



Cetatea Suceava – Delta Tulcea

FC Snagov – Poiana Câmpina

Dunărea Giurgiu – Progresul Bucureşti

CSM FC Ploieşti – Ceahlăul P. Neamţ

FCM Bacău – Sportul Studenţesc

FC Buftea – Concordia Chiajna

Prefabricate Modelu – Forex Braşov

Aerostar Bacău – FC Botoşani

Dinamo II – Petrolul Ploieşti



Etapa a XVII-a, 6 decembrie



Delta Tulcea – FC Snagov

Forex Braşov – Aerostar Bacău

FC Botoşani – Cetatea Suceava

Poiana Câmpina – Dinamo II

Progresul Bucureşti – FCM Bacău

Petrolul Ploieşti – Dunărea Giurgiu

Sportul Studenţesc – CSM FC Ploieşti

Ceahlăul P. Neamţ – FC Buftea

Concordia Chiajna – Prefabricate Modelu

Mama Natură vrea să îşi arate sânii pe plajă

De când a primit interdicţie prin contract să mai pozeze pentru revistele dedicate bărbaţilor, Roxana Ionescu devenită celebră sub titulatura de Mama Natură nu ratează nicio ocazie de a încălca contractul şi de a-şi expune măcar sânii, informează cotidianul Atac. După ce în urmă cu trei săptămâni ea a fost surprinsă făcând plajă topless, spre satisfacţia bărbaţilor prezenţi la plajă, ea şi-a revizuit acum „ţinuta”. Fără să ştie că anumite clauze din contract îi interzic să mai apară dezbrăcată, Mama Natură s-a dezlănţuit aşa cum doar ea ştie, după o lungă perioadă în care se plângea că, după ce şi-a schimbat şi culoarea părului şi se îmbrăca mult mai decent nu mai era recunoscută nici măcar pe stradă. Aşa se face că, cel puţin timp de o zi, chiar sub privirile soţului ei, Roxana a avut iar parte de succes, toate privirile bărbaţilor fiind atrase de sânii ei mari. Weekendul trecut însă, după ce i-a fost atrasă atenţia, Roxana nu şi-a mai dat sutienul jos nicio clipă, şi, după cum era de aşteptat, succesul i-a lipsit.

Încă o maşină spartă de hoţii de detectoare radar

Cu poliţia pe urme



Seria furturilor de detectoare radar din maşinile sucevenilor a continuat la sfârşitul acestei săptămâni, de data aceasta fiind spart un autoturism „VW Golf”, parcat pe strada Alexandru cel Bun. Potrivit poliţiei, în noaptea de duminică spre luni, în jurul orei 23:20, persoane neidentificate încă au spart geamul de la portiera dreapta spate a autoturismului VW şi din interior au sustras un diplomat cu actele firmei proprietarului maşinii şi un detector radar marca „Cobra”. Valoarea prejudiciului a fost estimată la circa 700 de lei.În ultimele două luni, poliţiştii suceveni au fost sesizaţi şi cu privire la alte fapte de acest gen, oamenii legii fiind convinşi că au de-a face cu o grupare de hoţi care vizează în principal detectoarele radar.Modul de operare e identific de fiecare dată. Hoţii sparg geamul de la portiera din faţă şi în câteva zeci de secunde au dispărut în noapte cu tot cu detectorul radar sau, eventual, alte bunuri găsite în autoturism. Şeful Biroului de Investigaţii Criminale, comisarul Ioan Halaicu, a tras, marţi, un semnal de alarmă în privinţa acestui gen infracţional, cerându-le şoferilor să-şi ia toate măsurile de siguranţă împotriva hoţilor de detectoare radar.Deşi mulţi dintre proprietarii de maşini îşi lasă peste noapte detectoarele în torpedouri, aceştia nu îşi scot de pe parbriz şi suporturile de tip ventuză, situaţie în care, spune Halaicu, hoţii îşi dau seama că în acel autoturism au şanse mari să găsească ceea ce urmăresc.

Proiectile şi grenade de război, aduse de viitură în mijlocul sinistraţilor

Pericol de explozie



Pirotehniştii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava au intervenit, zilele trecute, pe raza mai multor localităţi din judeţ, acolo unde viiturile au adus în mijlocul sinistraţilor mai multe elemente de muniţie din timpul celui de-al doilea război mondial, riscul producerii unei explozii fiind foarte ridicat.

Dumincă, pirotehniştii au mers la Horodnic de Sus, acolo unde pe albia unui pârâu a fost adus de ape un proiectil explozibil calibru 76 de milimetri. „Proiectilul prezenta un pericol major pentru populaţie, fiind găsit în apropierea unui grup mare de locuinţe. Operaţiunea a fost delicată din cauza viiturilor, deoarece orice manevrare greşită sau lovire de către un alt corp se putea lăsa cu urmări grave”, a declarat şeful ISU Suceava, colonelul Lucel Lulciuc.

În aceeaşi zi, specialiştii ISU au mers şi la Hânţeşti, acolo unde, în mijlocul drumului, a fost găsită o grenadă de mână defensivă, în perfectă stare de funcţionare. „La sosirea echipei de pirotehnişti, în jurul grenadei erau o mulţime de oameni printre care şi foarte mulţi copii”, a precizat Lulciuc, subliniind imprudenţa de care au dat dovadă acele persoane, care, în orice moment, puteau deveni victimele unei explozii. Luni, în jurul orei 13:00, pe raza comunei Berchişeşti, la intersecţia DJ 209 C cu DN 2E, mai mulţi localnici au dat peste o bombă explozivă de calibrul 82 milimetri, existând pericolul ca la cel mai mic şoc aceasta să explodeze. Pentru a diminua riscurile pe timpul transportului, în faţa autospecialei pirotehniştilor a circulat o maşină a poliţiei rutiere, care a asigurat eliberarea drumului. „În toate cazurile, muniţia a fost ridicată, transportată şi depozitată provizoriu în condiţii de maximă siguranţă, fără să se înregistreze nici o problemă”, a precizat ofiţerul de relaţii publice al ISU Suceava, căpitanul Dan Baltaru. Pirotehniştii îi avertizează pe cei care găsesc elemente de muniţie să anunţe imediat acest lucru la Serviciul de preluare a apelurilor de urgenţă-112.

Adolescent salvat din mijlocul puhoaielor

Izolat între ape



Un adolescent în vârstă de 16 ani a trăit momente de coşmar, după ce, luni, a rămas izolat, între apele râului Suceava. Băiatul, informează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, se afla, luni după-amiază, în jurul orei 13:00, cu o căruţă pe albia râului Suceava, pe raza localităţii Vicovu de Jos. La un moment dat, din cauza apelor foarte mari, tânărul nu a mai avut pe unde trece, rămânând izolat. La faţa locului au fost trimise cadrele Gărzii de Intervenţie din localitate şi trei autospeciale ale Detaşamentului Rădăuţi, tânărul fiind scos la mal de pompieri.

Şapte autospeciale de pompieri, trimise să distribuie apă menajeră

La Rădăuţi



În urma sistării apei potabile şi menajere în municipiul Rădăuţi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava a trimis, marţi, în localitate, nu mai puţin de şapte autospeciale pentru distribuirea de apă menajeră. Maşinile pompierilor se află în mai multe puncte de distribuţie repartizate în cartierele de blocuri ale oraşului.

Pompierii suceveni au fost susţinuţi şi de colegi de la inspectoratele pentru situaţii de urgenţă din Harghita şi Vrancea.

„Operaţiunea este în curs de desfăşurare şi se va derula atât timp cât va fi necesar, până la repunerea în funcţiune a staţiei de pompe”, a declarat, marţi, ofiţerul de relaţii publice al ISU Suceava, căpitanul Dan Baltaru.

I-a incendiat gospodăria, din răzbunare

Scandal



Un bărbat din municipiul Vatra Dornei s-a ales cu dosar penal, după ce, din răzbunare, a incendiat gospodăria unui bărbat din aceeaşi localitate.

Marţi dimineaţă, în jurul orei 5:00, două autospeciale de intervenţie ale Detaşamentului de Pompieri Vatra Dornei au fost trimise la o casă din localitate, acolo unde izbucnise un incendiu, flăcările cuprinzând o magazie construită din lemn şi ameninţând să se extindă la un atelier mecanic învecinat şi la locuinţă.

Pompierii au reuşit să stingă flăcările în aproximativ două ore, în urma incendiului arzând două anexe, în care se aflau trei metri cubi de scândură, patru tone de fân, patru metri cubi pari de vie şi o maşină tocătoare de nutreţ. De asemenea, flăcările au distrus în proporţie de 30% şi un ifron, valoarea totală a pagubelor fiind estimată la circa 10.000 de lei.

În urma cercetărilor, poliţiştii au stabilit că incendiul a fost provocat de un bărbat care a lucrat ca zilier la partea vătămată şi care, în urma unui conflict izbucnit din cauza unor datorii pe care le avea de primit, a vrut să se răzbune.

Zilierul a fost identificat de poliţişti în persoana lui Mihai Guraliuc, de 44 de ani, bărbatul fiind acum cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere.

Guraliuc şi-a recunoscut fapta şi le-a mărturisit poliţiştilor că a aprins un ziar pe care l-a aruncat în dependinţa unde se afla fânul, după care a fugit.

A căzut în gol de la 7 metri înălţime

Accident de muncă



Un bărbat din comuna Brodina, angajat la o societate comercială din Falcău, a ajuns în stare gravă la spital, după ce a căzut de la înălţime, în timp ce lucra la dezafectarea unei hale industriale. Potrivit poliţiei, accidentul s-a petrecut în după-amiaza zilei de luni, în jurul orei 15:10. Vasile U., în vârstă de 46 de ani, s-a dezechilibrat şi a căzut în gol de la o înălţime de aproximativ şapte metri, acuzând dureri de umăr şi spate. Bărbatul a fost transportat de urgenţă la spital, fiind diagnosticat cu mai multe fracturi şi leziuni, pentru care necesită peste 60 de zile de îngrijiri medicale.„Din primele indicii nu există suspiciuni cu privire la comiterea vreunei fapte penale, fiind anunţat Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava”, se precizează într-un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava.

Zeci de şoferi amendaţi pentru că nu purtau centura de siguranţă

În numai două ore



Zeci de şoferi au fost amendaţi, în urma unei acţiuni fulger a poliţiei rutiere pe străzile Sucevei.Luni, între orele 11:00-13:00, cadrele Biroului de Siguranţa Circulaţiei pentru Mediul Urban Suceava au organizat o acţiune pe raza municipiului reşedinţă de judeţ, pe străzile care fac parte din DN 2, pentru sancţionarea abaterilor săvârşite de către conducătorii auto, urmărindu-se cu prioritate folosirea centurii de siguranţă.În cele două ore ale acţiunii, oamenii legii au dat nu mai puţin de 61 de amenzi, în valoare de 3400 de lei, din care 39 au fost pentru neutilizarea centurii, două pentru şoferii de motoscutere care nu purtau cască de protecţie şi 20 pentru alte abateri.

Un tânăr pe motoscuter, băgat în spital de un şofer băut

Dosar penal



Un tânăr în vârstă de 30 de ani, din municipiul Rădăuţi, a ajuns la spital, în urma unui accident petrecut luni seară, în jurul orei 22:30, pe strada Mihai Viteazul, la intersecţia cu strada Grănicerului, din localitate.Adrian C. conducea un motoscuter marca „Aprilia” în momentul în care a fost izbit în plin de un autoturism „VW Caddy”, la volanul căruia se afla Ioan B., în vârstă de 50 de ani, din aceeaşi localitate. Tânărul a fost transportat la spital, unde i s-a stabilit diagnosticul de fractură femur drept, necesitând pentru vindecare 50 de zile de îngrijiri medicale.Poliţiştii care au făcut cercetări la faţa locului au stabilit că vina pentru producerea accidentului îi aparţine conducătorului auto, care nu a acordat prioritate la dreapta la virajul la stânga.Şoferul autoturismului VW Caddy riscă să fie cercetat penal şi pentru că se afla la volan sub influenţa băuturilor alcoolice, după ce, pus să sufle în alcooltest, a fost găsit cu o alcoolemie de 0,47 la mie în aerul expirat.

Consiliul Euroregiunii Prutul de Sus, convocat de urgenţă la propunerea preşedintelui Gheorghe Flutur

Măsuri



Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, s-a întâlnit, marţi după amiază, cu omologul său din Regiunea Cernăuţi, guvernatorul Volodymyr Culiş, şeful Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi.Întâlnirea a avut loc la PCTF Siret şi a avut ca teme informarea reciprocă a efectelor inundaţiilor din ultimele zile, care au afectat grav cele două regiuni şi stabilirea unui plan de acţiune comun în situaţii de urgenţă.Reuniunea celor două delegaţii s-a desfăşurat de la început până la sfârşit în prezenţa presei din România şi Ucraina, lucru mai puţin obişnuit la întâlnirile de la acest nivel.Guvernatorul de Cernăuţi a explicat că autorităţile româneşti au fost informate asupra situaţiei din Ucraina şi s-a oferit să colaboreze cu autorităţile din Suceava la o „hartă a inundaţiilor”, la care încep să lucreze specialiştii ucraineni. Apreciind deschiderea şi transparenţa arătate de autorităţile ucrainene, preşedintele Gheorghe Flutur i-a propus omologului său să accepte o convocare de urgenţă a Consiliului Euroregiunii Prutul de Sus pentru a se stabili modul comun în care se va acţiona pentru diminuarea efectelor calamităţilor în ceea ce priveşte infrastructura şi gospodăriile populaţiei afectate, convenirea unui sistem de alertă şi comunicaţie directă şi rapidă, dar şi cooperarea pe proiecte transfrontaliere, cu finanţare de la Uniunea Europeană. Cei doi au căzut de acord ca întrunirea să aibă loc vineri, la graniţa Republicii Moldova, cea care deţine la această oră preşedinţia Euroregiunii, din care fac judeţele Botoşani şi Suceava din România; raioanele Briceni, Edineţ, Faleşti, Glodeni, Ocniţa şi Rîşcani din Republica Moldova; regiunile Cernăuţi şi Ivano-Frankivsk din Ucraina.

Flutur va cere convocarea Consiliului euroregiunii Prutul de Sus


Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat, pentru MEDIAFAX, că se va întâlni marţi cu guvernatorul regiunii Cernăuţi din Ucraina căruia îi va cere convocarea Consiliului euroregiunii Prutul de Sus pentru ca acesta să solicite CE fonduri pentru reconstrucţia infrastructurii din zonă.

Flutur a precizat că se va întâlni cu guvernatorul regiunii Cernăuţi la ora 15.00, la punctul de frontieră Siret, şi va discuta cu acesta despre ultimele evenimente din zona judeţului Suceava şi de la graniţa cu Ucraina, în privinţa inundaţiilor.

"Intenţionez să-i cer convocarea Consiliului euroregiunii Prutul de Sus pentru a solicita fonduri de urgenţă Comisiei Europene, prin programul de cooperare transfrontalieră pentru infrastructură”, a spus Flutur.

Ministrul Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David, a criticat, luni, comunicarea "foarte săracă" dintre autorităţile române şi cele ucrainene pe tema inundaţiilor din nordul Moldovei, precizând că informaţiile despre starea reală a debitelor au ajuns târziu la autorităţile române.

"Comunicarea cu ucrainenii este foarte săracă. Nu avem informaţii suficiente şi la timp din Ucraina, pentru a şti ce putem şi ce trebuie să facem noi, aici", a declarat, luni, ministrul David, aflat la Rădăuţi-Prut, în judeţul Botoşani, localitate distrusă în mare măsură de apele revărsate ale Prutului.

MAE a anunţat, luni, printr-un comunicat, remis MEDIAFAX, că ministrul afacerilor externe Lazăr Comănescu a avut, în cursul după-amiezii, o întrevedere cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Markiyan Kulyk.

"În cadrul întrevederii, la care a fost prezent şi Gheorghe Stoica, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, s-a discutat despre importanţa unei cooperări cât mai eficiente între autorităţile de resort române şi ucrainene pentru gestionarea efectelor recentelor inundaţii din zona de frontieră dintre cele două ţări. Partea română a propus părţii ucrainene realizarea unei evaluări comune de către specialiştii români şi ucraineni a situaţiei, a posibilelor evoluţii hidro-meteorologice şi a măsurilor care pot fi luate în continuare. În acest cadru, partea română a arătat că o echipă de experţi hidrologi este gata să se deplaseze în Ucraina, în zonele afectate şi a solicitat acceptul părţii ucrainene în acest sens", se arată în comunicat.

Suceava: Alunecări de teren în comuna Brodina


Suceava: Alunecări de teren în comuna Brodina (Imagine: Mediafax Foto)


Două case au fost distruse, după ce o alunecare de teren care se manifestă pe o suprafaţă foarte mare a antrenat porţiuni de pământ cu tot cu pădure şi ameninţă să obtureze albia râului Suceava, a declarat pentru MEDIAFAX subprefectul de Suceava Orest Onofrei

Potrivit sursei citate, fenomenul alunecării de teren s-a manifestat încă de luni pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, însă marţi suprafaţa "este mult mai mare".

Orest Onofrei a declarat că două case au fost "luate" de alunecarea de teren, iar porţiuni de pământ cu tot cu pădure au ajuns în albia râului Suceava, riscând să o obtureze.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat pentru MEDIAFAX că în zonă au fost trimişi hidrotehnicieni pentru a evalua situaţia şi a stabili măsurile care se impun.

Potrivit lui Flutur, la ora transmiterii acestei ştiri, localnicii din zona Brodina, afectată de alunecările de teren, au început să fie evacuaţi.

Comuna Brodina este situată în apropierea comunei Ulma, care este complet izolată de patru zile, din cauza inundaţiilor puternice, după ce apele revărsate ale Sucevei au distrus drumul care face legătura dintre cle două comune, pe o porţiune de şapte kilometri.

Program Liga a II-a


Programul Seriei I a Ligii a II-a, stabilit după tragerea la sorţi care a avut loc, marţi, la sediul Federaţiei Române de Fotbal, este următorul:

Etapa I, 16 august
Cetatea Suceava – Forex Braşov
FC Snagov – FC Botoşani
Delta Tulcea – Poiana Câmpina
Dunărea Giurgiu – Dinamo II Bucureşti
CSM FC Ploieşti – Progresul Bucureşti
FCM Bacău – Petrolul Ploieşti
FC Buftea – Sportul Studenţesc Bucureşti
Prefabricate Modelu – Ceahlăul Piatra-Neamţ
Aerostar Bacău – Concordia Chiajna

Etapa a II-a, 23 august

Forex Braşov – FC Snagov
FC Botoşani – Delta Tulcea
Poiana Câmpina – Dunărea Giurgiu
Dinamo II Bucureşti – FCM Bacău
Progresul Bucureşti – FC Buftea
Petrolul Ploieşti – CSM FC Ploieşti
Sportul Studenţesc Bucureşti – Prefabricate Modelu
Ceahlăul Piatra-Neamţ – Aerostar Bacău
Concordia Chiajna – Cetatea Suceava

Etapa a III-a, 30 august
Cetatea Suceava – Ceahlăul Piatra-Neamţ
FC Snagov – Concordia Chiajna
Delta Tulcea – Forex Braşov
CSM FC Ploieşti – Dinamo II Bucureşti
FCM Bacău – Dunărea Giurgiu
FC Buftea – Petrolul Ploieşti
Prefabricate Modelu – Progresul Bucureşti
Aerostar Bacău – Sportul Studenţesc Bucureşti
FC Botoşani – Poiana Câmpina

Etapa a IV-a, 6 septembrie

Dunărea Giurgiu – CSM FC Ploieşti
Forex Braşov – FC Botoşani
Poiana Câmpina – FCM Bacău
Dinamo II Bucureşti – FC Buftea
Progresul Bucureşti – Aerostar Bacău
Petrolul Ploieşti – Prefabricate Modelu
Sportul Studenţesc Bucureşti – Cetatea Suceava
Ceahlăul Piatra-Neamţ – FC Snagov
Concordia Chiajna – Delta Tulcea

Etapa a V-a, 13 septembrie
Cetatea Suceava – Progresul Bucureşti
FC Snagov – Sportul Studenţesc Bucureşti
Delta Tulcea – Ceahlăul Piatra-Neamţ
CSM FC Ploieşti – FCM Bacău
FC Buftea – Dunărea Giurgiu
Prefabricate Modelu – Dinamo II Bucureşti
Aerostar Bacău – Petrolul Ploieşti
Forex Braşov – Poiana Câmpina
FC Botoşani – Concordia Chiajna

Etapa VI-a, 20 septembrie
Dunărea Giurgiu – Prefabricate Modelu
FCM Bacău – FC Buftea
Poiana Câmpina – CSM FC Ploieşti
Dinamo II Bucureşti – Aerostar Bacău
Progresul Bucureşti – FC Snagov
Petrolul Ploieşti – Cetatea Suceava
Sportul Studenţesc Bucureşti – Delta Tulcea
Ceahlăul Piatra-Neamţ – FC Botoşani
Concordia Chiajna – Forex Braşov

Etapa a VII-a, 27 septembrie
Cetatea Suceava – Dinamo II Bucureşti
FC Snagov – Petrolul Ploieşti
Delta Tulcea – Progresul Bucureşti
FC Buftea – CSM FC Ploieşti
Prefabricate Modelu – FCM Bacău
Aerostar Bacău – Dunărea Giurgiu
Forex Braşov – Ceahlăul Piatra-Neamţ
FC Botoşani – Sportul Studenţesc Bucureşti
Concordia Chiajna – Poiana Câmpina

Etapa a VIII-a, 4 octombrie
Dunărea Giurgiu – Cetatea Suceava
CSM FC Ploieşti – Prefabricate Modelu
FCM Bacău – Aerostar Bacău
Poiana Câmpina – FC Buftea
Dinamo II Bucureşti – FC Snagov
Progresul Bucureşti – FC Botoşani
Petrolul Ploieşti – Delta Tulcea
Sportul Studenţesc Bucureşti – Forex Braşov
Ceahlăul Piatra-Neamţ – Concordia Chiajna

Etapa a IX-a, 11 octombrie
Cetatea Suceava – FCM Bacău
FC Snagov – Dunărea Giurgiu
Delta Tulcea – Dinamo II Bucureşti
Prefabricate Modelu – FC Buftea
Aerostar Bacău – CSM FC Ploieşti
Forex Braşov – Progresul Bucureşti
FC Botoşani – Petrolul Ploieşti
Ceahlăul Piatra-Neamţ – Poiana Câmpina
Concordia Chiajna – Sportul Studenţesc Bucureşti

Etapa a X-a, 18 octombrie
Dunărea Giurgiu – Delta Tulcea
CSM FC Ploieşti – Cetatea Suceava
FCM Bacău – FC Snagov
FC Buftea – Aerostar Bacău
Poiana Câmpina – Prefabricate Modelu
Dinamo II Bucureşti – FC Botoşani
Progresul Bucureşti – Concordia Chiajna
Petrolul Ploieşti – Forex Braşov
Sportul Studenţesc Bucureşti – Ceahlăul Piatra-Neamţ

Etapa a XI-a, 25 octombrie
Cetatea Suceava – FC Buftea
FC Snagov – CSM FC Ploieşti
Delta Tulcea – FCM Bacău
Aerostar Bacău – Prefabricate Modelu
Forex Braşov – Dinamo II Bucureşti
FC Botoşani – Dunărea Giurgiu
Sportul Studenţesc Bucureşti – Poiana Câmpina
Ceahlăul Piatra-Neamţ – Progresul Bucureşti
Concordia Chiajna – Petrolul Ploieşti

Etapa a XII-a, 1 noiembrie

Dunărea Giurgiu – Forex Braşov
CSM FC Ploieşti – Delta Tulcea
FCM Bacău – FC Botoşani
FC Buftea – FC Snagov
Prefabricate Modelu – Cetatea Suceava
Poiana Câmpina – Aerostar Bacău
Dinamo II Bucureşti – Concordia Chiajna
Progresul Bucureşti – Sportul Studenţesc Bucureşti
Petrolul Ploieşti – Ceahlăul Piatra-Neamţ

Etapa a XIII-a, 8 noiembrie
Cetatea Suceava – Aerostar Bacău
FC Snagov – Prefabricate Modelu
Delta Tulcea – FC Buftea
Forex Braşov – FCM Bacău
FC Botoşani – CSM FC Ploieşti
Progresul Bucureşti – Poiana Câmpina
Sportul Studenţesc Bucureşti – Petrolul Ploieşti
Ceahlăul Piatra-Neamţ – Dinamo II Bucureşti
Concordia Chiajna – Dunărea Giurgiu

Etapa a XIV-a, 15 noiembrie
Cetatea Suceava – Poiana Câmpina
Dunărea Giurgiu – Ceahlăul Piatra-Neamţ
CSM FC Ploieşti – Forex Braşov
FCM Bacău – Concordia Chiajna
FC Buftea – FC Botoşani
Prefabricate Modelu – Delta Tulcea
Aerostar Bacău – FC Snagov
Dinamo II Bucureşti – Sportul Studenţesc Bucureşti
Petrolul Ploieşti – Progresul Bucureşti

Etapa a XV-a, 22 noiembrie
FC Snagov – Cetatea Suceava
Delta Tulcea – Aerostar Bacău
Forex Braşov – FC Buftea
FC Botoşani – Prefabricate Modelu
Poiana Câmpina – Petrolul Ploieşti
Progresul Bucureşti – Dinamo II Bucureşti
Sportul Studenţesc Bucureşti – Dunărea Giurgiu
Ceahlăul Piatra-Neamţ – FCM Bacău
Concordia Chiajna – CSM FC Ploieşti

Etapa a XVI-a, 29 noiembrie
Cetatea Suceava – Delta Tulcea
FC Snagov – Poiana Câmpina
Dunărea Giurgiu – Progresul Bucureşti
CSM FC Ploieşti – Ceahlăul Piatra-Neamţ
FCM Bacău – Sportul Studenţesc Bucureşti
FC Buftea – Concordia Chiajna
Prefabricate Modelu – Forex Braşov
Aerostar Bacău – FC Botoşani
Dinamo II Bucureşti – Petrolul Ploieşti

Etapa a XVII-a, 6 decembrie
Delta Tulcea – FC Snagov
Forex Braşov – Aerostar Bacău
FC Botoşani – Cetatea Suceava
Poiana Câmpina – Dinamo II Bucureşti
Progresul Bucureşti – FCM Bacău
Petrolul Ploieşti – Dunărea Giurgiu
Sportul Studenţesc Bucureşti – CSM FC Ploieşti
Ceahlăul Piatra-Neamţ – FC Buftea
Concordia Chiajna – Prefabricate Modelu

Programul Seria a II-a a ligii secunde, sezonul 2008-2009, stabilit după tragerea la sorţi care a avut loc, marţi, la sediul Federaţiei Române de Fotbal, este următorul:

Etapa I, 16 august
CFR Timişoara – FCM Târgovişte
Dacia Mioveni – Minerul Lupeni
FCM Târgu-Mureş – FCM UTA Arad
Universitatea Cluj – Drobeta Turnu-Severin
Liberty Salonta – Mureşul Deva
Internaţional Curtea-de-Argeş – CS Mechel Câmpia-Turzii
ACU Arad – Jiul Petroşani
Unirea Alba Iulia – FC Bihor Oradea
Chimia Râmnicu-Vâlcea – Arieşul Turda

Etapa a II-a, 23 august
FCM Târgovişte – Dacia Mioveni
Minerul Lupeni – FCM Târgu-Mureş
FCM UTA Arad – Universitatea Cluj
Drobeta Turnu-Severin – Internaţional Curtea-de-Argeş
Mureşul Deva – ACU Arad
CS Mechel Câmpia-Turzii – Liberty Salonta
Jiul Petroşani – Unirea Alba Iulia
FC Bihor Oradea – Chimia Râmnicu-Vâlcea
Arieşul Turda – CFR Timişoara

Etapa a III-a, 30 august
CFR Timişoara – FC Bihor Oradea
Dacia Mioveni – Arieşul Turda
FCM Târgu-Mureş – FCM Târgovişte
Liberty Salonta – Drobeta Turnu-Severin
Internaţional Curtea-de-Argeş – Universitatea Cluj
ACU Arad – CS Mechel Câmpia-Turzii
Unirea Alba Iulia – Mureşul Deva
Chimia Râmnicu-Vâlcea – Jiul Petroşani
Minerul Lupeni – FCM UTA Arad

Etapa a IV-a, 6 septembrie
Universitatea Cluj – Liberty Salonta
FCM Târgovişte – Minerul Lupeni
FCM UTA Arad – Internaţional Curtea-de-Argeş
Drobeta Turnu-Severin – ACU Arad
Mureşul Deva – Chimia Râmnicu-Vâlcea
CS Mechel Câmpia-Turzii – Unirea Alba Iulia
Jiul Petroşani – CFR Timişoara
FC Bihor Oradea – Dacia Mioveni
Arieşul Turda – FCM Târgu-Mureş

Etapa a V-a, 13 septembrie
CFR Timişoara – Mureşul Deva
Dacia Mioveni – Jiul Petroşani
FCM Târgu-Mureş – FC Bihor Oradea
Liberty Salonta – Internaţional Curtea-de-Argeş
ACU Arad – Universitatea Cluj
Unirea Alba Iulia – Drobeta Turnu-Severin
Chimia Râmnicu-Vâlcea – CS Mechel Câmpia-Turzii
FCM Târgovişte – FCM UTA Arad
Minerul Lupeni – Arieşul Turda

Etapa VI-a, 20 septembrie
Universitatea Cluj – Unirea Alba Iulia
Internaţional Curtea-de-Argeş – ACU Arad
FCM UTA Arad – Liberty Salonta
Drobeta Turnu-Severin – Chimia Râmnicu-Vâlcea
Mureşul Deva – Dacia Mioveni
CS Mechel Câmpia-Turzii – CFR Timişoara
Jiul Petroşani – FCM Târgu-Mureş
FC Bihor Oradea – Minerul Lupeni
Arieşul Turda – FCM Târgovişte

Etapa a VII-a, 27 septembrie
CFR Timişoara – Drobeta Turnu-Severin
Dacia Mioveni – CS Mechel Câmpia-Turzii
FCM Târgu-Mureş – Mureşul Deva
ACU Arad – Liberty Salonta
Unirea Alba Iulia – Internaţional Curtea-de-Argeş
Chimia Râmnicu-Vâlcea – Universitatea Cluj
FCM Târgovişte – FC Bihor Oradea
Minerul Lupeni – Jiul Petroşani
Arieşul Turda – FCM UTA Arad

Etapa a VIII-a, 4 octombrie
Universitatea Cluj – CFR Timişoara
Liberty Salonta – Unirea Alba Iulia
Internaţional Curtea-de-Argeş – Chimia Râmnicu-Vâlcea
FCM UTA Arad – ACU Arad
Drobeta Turnu-Severin – Dacia Mioveni
Mureşul Deva – Minerul Lupeni
CS Mechel Câmpia-Turzii – FCM Târgu-Mureş
Jiul Petroşani – FCM Târgovişte
FC Bihor Oradea – Arieşul Turda

Etapa a IX-a, 11 octombrie
CFR Timişoara – Internaţional Curtea-de-Argeş
Dacia Mioveni – Universitatea Cluj
FCM Târgu-Mureş – Drobeta Turnu-Severin
Unirea Alba Iulia – ACU Arad
Chimia Râmnicu-Vâlcea – Liberty Salonta
FCM Târgovişte – Mureşul Deva
Minerul Lupeni – CS Mechel Câmpia-Turzii
FC Bihor Oradea – FCM UTA Arad
Arieşul Turda – Jiul Petroşani

Etapa a X-a, 18 octombrie
Universitatea Cluj – FCM Târgu-Mureş
Liberty Salonta – CFR Timişoara
Internaţional Curtea-de-Argeş – Dacia Mioveni
ACU Arad – Chimia Râmnicu-Vâlcea
FCM UTA Arad – Unirea Alba Iulia
Drobeta Turnu-Severin – Minerul Lupeni
Mureşul Deva – Arieşul Turda
CS Mechel Câmpia-Turzii – FCM Târgovişte
Jiul Petroşani – FC Bihor Oradea

Etapa a XI-a, 25 octombrie
CFR Timişoara – ACU Arad
Dacia Mioveni – Liberty Salonta
FCM Târgu-Mureş – Internaţional Curtea-de-Argeş
Chimia Râmnicu-Vâlcea – Unirea Alba Iulia
FCM Târgovişte – Drobeta Turnu-Severin
Minerul Lupeni – Universitatea Cluj
Jiul Petroşani – FCM UTA Arad
FC Bihor Oradea – Mureşul Deva
Arieşul Turda – CS Mechel Câmpia-Turzii

Etapa a XII-a, 1 noiembrie
Universitatea Cluj – FCM Târgovişte
Liberty Salonta – FCM Târgu-Mureş
Internaţional Curtea-de-Argeş – Minerul Lupeni
ACU Arad – Dacia Mioveni
Unirea Alba Iulia – CFR Timişoara
FCM UTA Arad – Chimia Râmnicu-Vâlcea
Drobeta Turnu-Severin – Arieşul Turda
Mureşul Deva – Jiul Petroşani
CS Mechel Câmpia-Turzii – FC Bihor Oradea

Etapa a XIII-a, 8 noiembrie
CFR Timişoara – Chimia Râmnicu-Vâlcea
Dacia Mioveni – Unirea Alba Iulia
FCM Târgu-Mureş – ACU Arad
FCM Târgovişte – Internaţional Curtea-de-Argeş
Minerul Lupeni – Liberty Salonta
Mureşul Deva – FCM UTA Arad
Jiul Petroşani – CS Mechel Câmpia-Turzii
FC Bihor Oradea – Drobeta Turnu-Severin
Arieşul Turda – Universitatea Cluj

Etapa a XIV-a, 15 noiembrie

CFR Timişoara – FCM UTA Arad
Universitatea Cluj – FC Bihor Oradea
Liberty Salonta – FCM Târgovişte
Internaţional Curtea-de-Argeş – Arieşul Turda
ACU Arad – Minerul Lupeni
Unirea Alba Iulia – FCM Târgu-Mureş
Chimia Râmnicu-Vâlcea – Dacia Mioveni
Drobeta Turnu-Severin – Jiul Petroşani
CS Mechel Câmpia-Turzii – Mureşul Deva

Etapa a XV-a, 22 noiembrie
Dacia Mioveni – CFR Timişoara
FCM Târgu-Mureş – Chimia Râmnicu-Vâlcea
FCM Târgovişte – ACU Arad
Minerul Lupeni – Unirea Alba Iulia
FCM UTA Arad – CS Mechel Câmpia-Turzii
Mureşul Deva – Drobeta Turnu-Severin
Jiul Petroşani – Universitatea Cluj
FC Bihor Oradea – Internaţional Curtea-de-Argeş
Arieşul Turda – Liberty Salonta

Etapa a XVI-a, 29 noiembrie

CFR Timişoara – FCM Târgu-Mureş
Dacia Mioveni – FCM UTA Arad
Universitatea Cluj – Mureşul Deva
Liberty Salonta – FC Bihor Oradea
Internaţional Curtea-de-Argeş – Jiul Petroşani
ACU Arad – Arieşul Turda
Unirea Alba Iulia – FCM Târgovişte
Chimia Râmnicu-Vâlcea – Minerul Lupeni
Drobeta Turnu-Severin – CS Mechel Câmpia-Turzii

Etapa a XVII-a, 6 decembrie
FCM Târgu-Mureş – Dacia Mioveni
FCM Târgovişte – Chimia Râmnicu-Vâlcea
Minerul Lupeni – CFR Timişoara
FCM UTA Arad – Drobeta Turnu-Severin
Mureşul Deva – Internaţional Curtea-de-Argeş
CS Mechel Câmpia-Turzii – Universitatea Cluj
Jiul Petroşani – Liberty Salonta
FC Bihor Oradea – ACU Arad
Arieşul Turda – Unirea Alba Iulia

MANASTIREA VORONET


MANASTIREA VORONET
Cu voia Bunului Dumnezeu, cu rugaciunile Sf. Cuvios Daniil Sihastrul si prin osardia Biencredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant s-a inaltat, din 26 mai pana in 14 septembrie 1488, Manastirea Voronet cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe.

In 1547 i s-a adaugat pridvorul si i s-a facut pictura exterioara sub privegherea Mitropolitului Grigorie Rosca, ce se odihneste in pridvor: Inca de la inceput Manastirea a fost binecuvantata cu calugari cu aleasa viata duhovniceasca, in vreamea Sf. Cuvios Daniil Sihastrul fiind o adevarata lavra a isihasmului romanesc. Viata monahala s-a intrerupt in anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Manastirea VoronetHabsburgic si s-a reluat in anul 1991, de data aceasta cu obste de calugarite sub staretia Stavroforei Irina Pantescu. Tanara obste se straduieste sa imbine aromnios rugaciunea cu munca in gospodarie, in camp, in atelierul de pictura si in indrumarea vizitatorilor.

Manastirea Voronet este socotita "Capela Sixtina a Orientului" pentru marea fresca de pe fatada de vest, numita "Judecata de apoi". De asemenea "albastrul de Voronet" este considerat de specialisti ca unic in lume si cunoscut ca rosul lui Rubes sau verdele lui Veronese. Pe fondul albastru este prezentat "Arborele lui Iesei" sau Genealogia Mantuitorului nostru Iisus Hristos iar pe coloane sunt pictati filozofii greco-latini. Sunt cautati cu privirea Aristotel si Platon iar pe absida laterala retine atentia "chipul ascetic al Sf. Onufirie".

In stanga usii de la intrare este zugravit chipul aureolat al Sf. Cuvios Daniil Sihastrul. Deasupra usii strajuieste Icoana "Deisis". Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Judecatorul Atotdrept, priveste cercetator pe toti cei care trec pragul Bisericii noastre; in dreapta si in stanga Sa, Maica Domnului si Sf. Ioan Botezatorul mijlocesc milostivirea pentru noi, oamenii. Pe contrafort este pictat Sf. Mare Mucenic Gheorghe, patronul Manastirii noastre, iar pe primele randuri ale acestui ansamblu de pictura, sus, "Acatistul Sf. Nicolae" si mai jos, "Acatistul Sf. Ioan cel Nou de la Suceava".

In pridvor pictura reprezinta calendarul crestin-ortodox, iar pe multe Icoane se vad nume si zgarieturi, semne ale celor 206 ani de pustiire. Deasupra usii de la intrare, in pronaous, se afla o mununata Icoana - "Dulcea imbratisare" si mai sus inscriptia in piatra ce precizeaza numele ctitorului si timpul inaltarii Manastirii.

In pronaos se afla, strajuit de o candela aprinsa, mormantul Sf. Cuvios Daniil Sihastrul, ce a fost primul staret al Manastirii.

Tabloul votiv, al intemeietorului, se afla in naos. Maria Sa, Stefan cel Mare si Sfant, pictat in anul 1496 impreuna cu Doamna Maria-Voichita si Bogdan mostenitorul inchina, prin mijlocirea Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Manastirea aceasta Mantuitorului nostru Iisus Hristos pentru a-i multumi ca l-a ajutat in lupta impotriva cotropitorilor turci.

Privind tabloul votiv si ascultand clopotele daruite de voievod Manastirii inca de la intemeiere, clopote ce trase de vietuitoarele noastre tinere cheama de peste veacuri numele ctitorului: "Stefan-Voda, Stefan-Voda" ca intr-o vesnica pomenire, ne simtim legati prin fire nevazute de inaintasii nostri.

Valoroasa artistic este catapeteasma din lemn de tisa, aurit, usile imparatesti fiind o adevarata capodopera de sculptura in lemn. De mare pret este tronul Mitropolitului Grigorie Rosca si nadajduim ca va reveni acasa tronul original al Mariei-Sale, cel din Biserica fiind o copie distonand cu piesele vechi.

Pictura din naos si din Sf. Altar, obosita de fumul lumanarilor sutelor de ani, asteapta restaurarea. Dupa primele probe de curatire facute de specialisti se zaresc culorile originale bine conservate. Aceasta lucraea minutioasa si costisitoare se va face din donatiile statului nostru roman si din micile donatii ale turistilor si inchinatorilor romani si straini care iubesc Voronetul.

Expresia artistica a dreptei noastre credinte, a rafinamentului si gustului pentru frumos a neamului nostru, Sf. Manastire Voronet indeamna la reculegere si incanta inima si mintea privitorului ce ajunge la noi din toate colturile lumii.

Manastirea Voronet - Judecata de ApoiIara, Stefan-voda, mergand de la cetatea Neamtului in sus pre Moldova, au marsu pe la Voronet, unde traie un parinte sihastru, pre nume Daniil, si tatand Stefan-voda in usa sihastrului sa-i descuie, au raspunsu sihastrul sa astepte Stefan-voda afara pana ce si-a istovit ruga. Si dupa ce si-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat in chilie pre Stefan-voda si s-au ispovedit Stefan-voda la dansul. Si au intrebat Stefan-voda pre sihastru ce va mai face, ca nu poate sa sa mai bata cu turcii: inchina-va tara la turic, au ba? Iar sihastrul a dzis sa nu o inchine, ca razboiul este a lui, numai, dupa ce va izbandi, sa faca manastire acolo, in numele Sfantului Gehorghe, sa fie framul bisericii.


MARGINEA - CERAMICA

MARGINEA - CERAMICA Din punct de vedere turistic Marginea este cunoscuta pe plan national si mai ales international prin pastrarea si perpetuarea intr-o forma autentica a stravechilor indeletniciri din epoca bronzului (sec. V - V I ) de modelare manuala a lutului argilos in scopul fabricarii vaselor cu intrebuitare casnica pentru gatit sau pentru prelucrarea laptelui si diverse alte forme ornamentale.

Unicitatea ceramicii de Marginea pe plan international este data de culoarea neagra rezultata in urma arderii precum si modelarea unor forme specifice traditionale.Cultura populara a comunei se regaseste si in portul popular specific care se poarta in zilele de sarbatoare de catre batrinii satului.

Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume. In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500.Olaritul a aparut ca o necesitate a oamenilor de a stoca produsele obtinute. Vasele din lut ars au contribuitla dezvoltarea societatii primitive prin posibilitatea stocarii alimentelor si a prepararii acestora.
Ceramica smaltuita produsa la Marginea este de origine bizantina cunoscuta sub numele de ceramica de Kuty.

Un numar inca insemnat de case de locuit isi pastreza arhitectura având o vechime de mai mult de 100 deani.Numarul acestora este insa de la un an la altul din ce in ce mai redus locul lor fiind luat de impozante edificii moderne cu elemente imrumutate din arhitectura europeana a secolului XX.

MUZEUL SATULUI BUCOVINEAN

MUZEUL SATULUI BUCOVINEAN Organizat in apropierea Cetatii de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean pune in valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factura populara din tara de Sus. Cel mai tanar dintre muzeele in aer liber ale Romaniei s-a infiripat in deceniul al VIII-lea al secolului trecut cand satul bucovinean dispunea de nenumarate monumente de arhitectura populara dar din pacate activitatea – concretizata prin transferul mai multor obiective si reconstruirea a trei dintre acestea – a fost intrerupta.

Dupa 1990, aceasta generoasa idee a capatat in sfarsit contur, noi gospodarii si instalatii tehnice au fost transferate pe platoul cetatii pentru a fi reconstruite si puse in valoare – 30 de obiective de arhitectura populara.
Conceputa ca un sat traditional bucovinean expozitia in aer liber va cuprinde 80 monumente de arhitectura populara: biserica, scoala, gospodarii taranesti, ateliere mestesugaresti, instalatii tehnice, crasma.

Printre cele mai valoroase obiective amintim:
-Biserica Vama, monument de arhitectura, donatie a Parohiei inaltarea Domnului din Vama de Jos, dateaza din anul 1783. Constructia este bogat ornamentata cu motive zoomorfe (capul de cal) si geometrice (rozeta). Biserica are un plan treflat clasic compus din pronaos, naos si altar, pictura originala pastrandu-se doar in zona altarului. Langa biserica a fost reconstruita clopotnita.
-Casa Dorna Candreni, construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea, avand la acea vreme o frecventa medie astazi fiind un unicat pentru zona, apartinea unor oameni mai instariti. Casa reprezinta momentul de extindere al planimetriei prin adoptarea unui nou element arhitectonic – foisorul. Casa este amenajata cu obiecte specifice zonei Dornelor si cu inventarul de piese folosite de barbati la lucrul la padure si la plutarit.
-Casa Rosu construita la sfarsitul secolului al XIX-lea, este reprezentativa pentru zona Dornelor; obiectivul de dimensiuni impunatoare a apartinut unor gospodari instariti, dovada stand cele doua cuptoare cu elemente de inspiratie oraseneasca si foisorul larg de la intrare.
-Crasma lui Mos Iordache, dupa numele fostului crasmar, dateaza din prima jumatate a secolului al XX-lea (1928 - 1930), fiintand drept crasma in satul Saru Dornei pana dupa cel de-al doilea razboi mondial.
-Pe un mic curs de apa numit chiar „Paraul Morii” este reconstruita o moara cu roata hidraulica. Moara de piatra de la Manastirea Humorului ce dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea, era cea mai mare moara din aceasta zona.
-Gospodaria Straja, datand de la mijlocul secolului al XIX-lea, tipica pentru zona de tranzitie de la munte la podis, este compusa din casa de locuit, grajd si celar (haj).
Casa Ostra, datand din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, monumentala prin proportii si dimensiuni, conserva un plan traditional de constructie de larga circulatie in Bucovina. in situ casa a fost construita „pe loc” din arborii doborati pentru a face loc gospodariei.

Pe o suprafata de 6 hectare sunt reconstruite obiective de arhitectura populara din toata Bucovina: Atelier de olar de la Marginea, casa Cacica, Casa Volovat, Casa Vicov, Celar Moldovita, Celar Campulung Moldovenesc, Casa Campulung Moldovenesc, Gospodarie Radaseni, Gospodarie Manastirea Humorului, Casa Holohosca – comuna Sadova, Casa Partesti de Jos, Gospodarie Bilca, Coser Sf. Ilie.

HANUL DOMNESC

HANUL DOMNESC Muzeul etnografic Hanul Domnesc Suceava este cea mai veche cladire civila din municipiul Suceava si adaposteste expozitia permanenta si colectiile de etnografie ale judetului Suceava. In cadrul sectiei functioneaza si case-muzeu specifice zonelor Solca si Bilca cu obiecte etnografice reprezentative.

Centru comercial si mestesugaresc Suceava a atras intotdeauna numerosi mestesugari, istoria sa impletindu-se cu cea a Moldovei. Oras bogat in vestigii istorice, Suceava se inscrie in reteaua muzeistica a zonei si a tarii. In 1775 orasul Suceava cu toata partea de nord a Moldovei avea sa fie anexata imperiului Habsburgic.

Unul dintre obiectivele culturale ale zonei si ale orasului este Hanul Domnesc. Epoca de stralucita istorie, marcata durabil in caramida si piatra prin cetati, biserici si manastiri, evul mediu a lasat posteritatii si constructii civile, una dintre acestea fiind Hanul Domnesc.

Cladire cu doua niveluri, construita la sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator, Hanul Domnesc a fost destinat gazduirii unor dregatori straini, oaspeti de seama si mari negustori.

Odata cu ocuparea nordului Moldovei de catre imperiul Habsburgic in 1775, Hanul Domnesc isi schimba destinatia, devenind casa de vanatoare pentru membri familiei imperiale. In 1962 a fost restaurat de la nivelul pivnitei pana la acoperis, urmarindu-se reconstituirea elementelor de arhitectura interioara de la parter, in fosta bucatarie a hanului, pe locul cuptorului s-a ridicat un altul inspirat din cuptoarele moldovenesti, la etaj s-au pastrat grinzile de stejar ale plafoanelor celor doua coridoare.

Cu elemnete arhitecturale de epoca recastigate odata cu refacerea zidurilor, constructia Hanului Domnesc ca monument de arhitectura a intrat in traditia culturala a Sucevei ca vechi han medieval.

Expozitia permanenta de la parterul cladirii reconstituie atmosfera de epoca a unui han care gazduieste oaspetii de seama, dregatori, negustori. In salonul privat este reconstituita o soba de influenta austriaca cu placi de ceramica de tip Kuty, este mobilat cu piese sculptate ornamentate cu motive populare traditionale: masa cu scaune cu spatare inalte sculptate, dulap cu vitrina pentru vesela si piese de portelan, sticla si metal (farfurii, cani, suporturi pentru pahare, tavi, tabachera, lulea).

Hanul Domnesc a fost intr-o perioada (sfarsitul secolului al XVIII-lea) casa de vanatoare, atmosfera acestei perioade fiind ilustrata cu obiecte specifice acestei ocupatii - pe un rastel sunt expuse pusti de vanatoare, o panoplie cu pistoale si pumnale. Ambianta salonului este completata cu blanuri de mistret. Urmeaza camara in care sunt obiecte de uz casnic necesare prepararii hranei. Aici sunt rasnita de mana, teascul pentru ulei, cumpana, cofa pentru apa, butoaie, butoiase, balerci, saci pentru faina, tavi de copt, piua.

In bucatarie, elementul principal este cuptorul cu plita, rola si cuptor de paine. Vasele necesare sunt asezate pe un grilaj din jurul hornului (linguroaie, tavi, tigai, oale, cani); pe plita si pe vatra: oala pentru sarmale, chiup pentru bors, lopata, cleste, cociorva, piua pentru sare. Mobilierul din bucatarie este cel specific: masa, blidare, laita, lingurare.

Circuitul de vizitare trece apoi in sala hanului. Aici sunt mese cu laite si scaune, polita cu vase din ceramica, blidare , butoiase, balerci, coltare. Pe masa sunt sfesnice, strachini, linguri, fund de mamaliga. Aceasta camera este destinata servirii mesei. Inventarul camerei este completat cu textile de interior, stergare de mana, tesaturi de canepa.

Urmeaza camera de odihna cu mobilier specific: pat cu tablii, bancheta, jilt, scrin, lavoar cu oglinda cu cana si lighean de portelan. Interiorul acestei camere este completat cu tesaturi de factura populara: stergare, asternut de pat, scoarta pentru perete si blana de urs pe perete si de mistret pe jos. O soba de incalzit si un cufar pentru haine intregesc inventarul acestei incaperi care-si asteapta oaspetii. Holul de intrare face legatura dintre celelalte spatii. Aici sunt expuse piese de harnasament (sei, tarnite; curele, hamuri) si obiecte legate de transport si vanatoare. Este expusa o saca, un mic atelier de fierarie cu nicovala, ciocane, clesti.

Pivnita cu cele doua camere legate printr-un culoar boltit constituie un punct de atractie prin arhitectura lor si prin reconstitiurea functionalitatii lor. In spatiul de la intrare sunt expuse butoaie pentru bauturi si pentru alimente, iar in a doua incapere este amenajata o crama cu mese si laite cu obiecte din lemn si ceramica. Interactiunea dintre reconstituirea interioarelor specifice hanului si prezenta obiectelor de factura populara fac trecerea spre etajul cladirii unde sunt expuse toate genurile de arta populara din principalele zone etnografice ale judetului.

Zona etnografica Humor se remarca prin mestesugul prelucrarii artistice a lemnului care s-a materializat in obiecte de mare frumusete ca forma si ornamentatie, mestesug practicat si astazi cu aceeasi maiestrie. Dintre tesaturi se remarca stergarele de perete si tesaturile de traista in carouri. Costumele traditionale purtate in toate anotimpurile ofera diferite variante artistice locale. Compuse din stergar de cap cu varste colorate, camasa femeiasca bogat ornamentata cu fir, paiete si margele, catrinta sobra cu dungi inguste de culoare galben auriu si bondita ornamentata cu snur negru.

Zona Dornelor se distinge prin velnitele de pat cu decor liniar, in culoarea naturala a lanii; stergarele de perete cu motive geometrice realizate in tehnica alesaturii cu acul. O piesa de port deosebita este camasa cu platca cu motive vegetale aplicate cu margele. Cele patru ansambluri de port traditional incadreaza mai bine de un secol de conciliere a influentelor vechilor traditii de natura geometrica specifica nordului Moldovei cu stilizari vegetale de influenta nasaudeana. Salbele de dota realizate cu ajutorul unei zgarde cu ornamente de margele, de care se prind monedele reprezinta o particularitate zonala ce completeaza costumul femeiesc.

Zona etnografica Radauti se caracterizeaza printr-o realiazre artistica superioara in toate domeniile creatiei populare. Se remarca scoartele, laicerele si grindarasele cu motive geometrice si colorit de natura vegetala in general. Costumele populare ilustreaza toate tipurile de haine traditionale purtate de locuitorii acestor asezari. Zona Radauti se impune, de asemenea, prin mestesugul cojocaritului reprezentat prin cele cateva tipuri de haine de blana (cojocel, pieptar, pieptar cu poale) cu o ornamentatie bogata ce le subliniaza croiala, intr-un colorit viu cu motive vegetale. Mestesugul olaritului este reprezentat prin ceramica neagra de Marginea si cea smaltuita de Radauti.

Zona etnografica Campulung Moldovenesc continua stravechea traditie a prelucrarii lemnului prin realizarea diferitelor obiecte, de la furca de tors la cofita pentru aghiasma si tiparul de prescure. Portul traditional al zonei se remarca prin camasa femeiasca cu motive geometrice si rafinament coloristic si cu bonditele cu prim de jder sau de dihor si cu decor geometric cu matase si margele. Sarbatorile de iarna aduc in scena cerbul care este ornamentat cu materiale stralucitoare cu multi canafi colorati, personaj marcant in alaiurile din zona.

In spatiul de trecere sunt expuse piese de arta populara actuala din toate genurile de creatie: tesaturi, ceramica, obiecte de lemn, coarne pentru praf de pusca.

Program de vizitare

vara » luni / inchis
vara » marti - duminica / 10:00 - 18:00

iarna » luni / inchis
iarna » marti - duminica / 09:00 - 17:00
Taxa vizitare

copii, elevi, studenti / 1 lei
adulti / 2 lei

taxa fotografiere / 5 lei
taxa filmat / 8 lei

PLANETARIUL SUCEAVA

PLANETARIUL SUCEAVA Planetariul din Suceava a fost inaugurat in anul 1982 (fiind al treilea planetariu din tara in ordinea deschiderii si cel mai mare din tara in ceea ce priveste capacitatea salii si a diametrului cupolei) si este destinat proiectarii cerului din ziua respectiva, a cerului din emisfera sudica si nordica, a sistemului solar, a planetelor vizibile, a satelitilor galileeni…

In sala Planetariu, de forma circulara, cu o capacitate de 80 de locuri, este montat un proiector complex top ZKP 2, cu ajutorul caruia se pot proiecta Soarele, Luna, planetele si aproximativ 6.000 de stele vizibile cu ochiul liber pe cerul boreal si austral. Proiectoare auxiliare redau imaginea dinamica a sistemului solar, planeta Jupiter cu satelitii galieeni, evolutia cometei Donati, fenomenul “stelelor cazatoare” si miscarea unui satelit artificial.

La etaj se afla Mediateca, o sala cu o capacitate de 100 de locuri, dotata cu aparatura audio-viseo, unde se organizeaza simpozioane, conferinte, sesiuni de comunicari stiintifice si se ofera publicului vizitator video-documentare.

Terasa si cupola mobila sunt folosite pentru observatii astronomice cu luneta (x120) si telescopul de tip cassegrain (x375). Se pot observa petele solare, relieful lunar, Jupiter cu satelitii galileeni, inelele lui Saturn, roiuri de stele, nebuloase galactice si fenomene astrologice (eclipse, oculatii etc.).

Planetariul dispune de un fond documentar care cuprinde carti si periodice de specialitate, precum si o donatie de carte facuta de conf. dr. Elvira Botez.

In spatiul expozitional de la parter se pot vizita expozitiile permanente: Pagini din Istoria Astronomiei Romanesti, Observatoare si Instrumentele Astronomice din Lume, Primul Sistem Solar, Dincolo de Calea Lactee. Aici se afla si un pendul panoramic, utilizat in cercetarea fenomenelor de gravitatie, realizat dupa proiectullaureatului Nobel, Maurice Allais.

Program de vizitare


luni - duminica / 09:00 - 17:00
Taxa vizitare

copii, elevi, studenti / 1 lei
adulti / 2 lei

taxa fotografiere / 5 lei
taxa filmat / 8 lei

Basescu spune ca la Suceava este "o dubla comanda"

Presedintele Traian Basescu a spus ministrilor ca in judetul Suceava exista "o dubla comanda" la coordonarea operatiunilor de limitare a efectelor inundatiilor si a cerut reguli care sa clarifice relatia dintre prefect si seful CJ, ministrul David aratand ca legea stabileste deja clar competentele.

In operatiunile din Suceava sunt implicati atat prefectul judetului, cat si presedintele Consiliului Judetean, Gheorghe Flutur (PDL).

Surse ministeriale au relatat agentiei MEDIAFAX ca, in sedinta de marti a Guvernului, presedintele Traian Basescu a cerut elaborarea unei metodologii care sa stabileasca in mod clar relatia de colaborare dintre un prefect si un presedinte de consiliu judetean in caz de necesitate, precum inundatiile. El a aratat ca a sesizat ca in judetul Suceava exista "o dubla comanda", operatiunile fiind coordonate atat de catre prefect, cat si de presedintele CJ.

Ministrul Internelor si Reformei Administrative, Cristian David, i-a spus presedintelui ca legea in vigoare stabileste deja in mod clar ca, in situatii de criza in care este implicat Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, seful comandamentului este prefectul si nu presedintele Consiliului Judetean (CJ), au afirmat sursele.

In briefingul de presa sustinut la finalul sedintei Executivului, ministrul David a aratat ca discutia din Guvern cu presedintele Basescu nu a avut o natura polemica.

"Din contra, datorita faptului ca trebuie sa depasim aceasta etapa care este in continuare una cu grad inalt de risc nu cred ca trebuie sa dam o interpretare politica acestei discutii. Avem un obiectiv clar de a preveni orice pierderi de vieti omenesti, de a pune la adapost populatia. Este singurul obiectiv pe care, de data aceasta, trebuie sa-l vedem in discutia si prezenta presedintelui, nu cred ca ar trebui sa cautam o nuanta politica in acest moment", a spus David.

Guvernul s-a reunit in sedinta, marti dimineata, pentru a decide alocarea fondurilor de urgenta pentru populatia din zonele afectate de inundatii si pentru refacerea infrastructurii.

La inceputul sedintei a participat si presedintele Traian Basescu.

Final de cantonament


Cetatea şi-a încheiat astăzi stagiul de pregătire de la Vatra Dornei. La întoarcerea acasă, trupa lui Marian Pană a disputat o partidă de verificare pe terenul celor de la CS Gura Humorului. La capătul celor 90 de minute de joc, galben-albaştrii s-au impus cu scorul de 1-0, unicul gol al întâlnirii fiind inscris de mijlocaşul Ionel Celpan la jumătatea primei reprize. Incepând de mâine, Cetatea îşi va continua antrenamentele în localitate, urmând ca joi să primească vizita formaţiei CSM Ploieşti, într-un meci amical programat pe stadionul Areni cu începere de la orele 18.00.

duminică, 27 iulie 2008

Podurile peste râul Suceava, în pericol de prăbuşire

Municipiul Suceava



Creşterea debitului râului Suceava a pus pe jar autorităţile sucevene. Cele două poduri care traversează râul Suceava au fost încercate serios de viitură. De altfel, în noaptea de joi spre vineri, circulaţia rutieră pe podul de la Iţcani a fost întreruptă temporar şi reluată ieri dimineaţă cu anumite restricţii.

Maxim istoric al debitului de pe râul Suceava

Conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava a precizat că râul Suceava a înregistrat maximul istoric, de 1.590 mc/s, cu 300 mc/s mai mult decât la cele mai puternice inundaţii care au lovit vreodată municipiul Suceava.

Din cauza furiei cu care apa lovea, digul de pe malul drept al râului Suceava, în locul unde o firmă de construcţii a făcut o breşă pentru a putea realiza o serie de lucrări în albie, a cedat pe o distanţă de aproape 50 de metri. Două locuinţe au fost inundate, iar peste 100 de jandarmi, poliţişti comunitari şi angajaţi ai ISU Suceava au fost aduşi în zonă pentru a da o mână de ajutor la închiderea breşei.

Mai multe camioane cu piatră şi balast au fost răsturnate pentru a împiedica apa să distrugă o porţiune şi mai mare de dig, iar la final sute de saci cu pietriş au fost aşezaţi pentru a stabiliza totul.

Podul de la Burdujeni, colmatat cu copaci şi aragaze

Pericol a fost şi la celălalt pod de peste râul Suceava, din zona Bazarului. Din cauza colmatării zonei de la mijlocul podului, cu aragaze şi copaci întregi, smulşi din rădăcini, exista riscul ca apa să iasă din matcă şi să provoace mari probleme.

În vreme ce pompierii, înarmaţi cu căngi, se chinuiau să scoată din apă măcar o parte din lucrurile aduse de apă, care se tot adunau pe lângă pilonii podului, zeci de ochi, ai forţelor de intervenţie, stăteau aţintiţi spre zona de mijloc, unde forţa apei ameninţa să rupă podul.

Autorităţile aproape că s-au panicat atunci când oamenii le-au sesizat fisurile din asfalt, din zona respectivă, fiind considerate un semn de cedare a structurii de rezistenţă.

Imediat, primarul Sucevei a solicitat prezenţa la pod a unei echipe de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, care să evalueze gravitatea situaţiei.

Una din primele măsuri care se impunea a fi luată, în cazul în care podul risca să fie rupt, era cea de a întrerupe circulaţia, pentru a fi protejată populaţia.

În cele din urmă, lucrurile s-au mai liniştit după ce reprezentanţii Inspectoratul de Stat în Construcţii au dat asigurări că nu este încă nici un pericol, fisurile fiind doar în asfalt, între timp, şi nivelul apei scăzând vizibil, cu aproape un metru, după ce ajunsese chiar până la marginea superioară a podului.

Conturi deschise pentru persoanele afectate de inundaţii

Apel



Prefectura şi Consiliul Judeţean Suceava au deschis două conturi, unul la Trezorerie şi unul la Raiffaissen Bank, în care pot fi depuse sume de bani pentru persoanele afectate de inundaţiile din ultimele două zile.

Cei care vor să sprijine persoanele sinistrate pot să depună bani în contul deschis la Trezorerie de către Prefectura Suceava, RO 79 TRE5915005XXX000165.

Pe lângă acesta mai este disponibil şi contul deschis de Consiliul Judeţean la Raiffaissen Bank, filiala Suceava, RO29RZBR0000060006485873.

Atât conducerea Prefecturii, cât şi cea a Consiliului Judeţean Suceava au făcut apel la populaţia judeţului să susţină iniţiativa de colectare de fonduri, astfel încât acestea să fie distribuite de urgenţă în zonele calamitate.

PSD cere şedinţă extraordinară CJ de rectificare bugetară

Sugestie



Liderul Organizaţiei Municipale Suceava a PSD, Virginel Iordache, solicită preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, convocarea unei şedinţe extraordinare a deliberativului pentru a promova o rectificare bugetară.

Iordache a declarat, vineri, în conferinţă de presă, că este necesară direcţionarea unor sume către localităţile afectate de inundaţiile din ultimele zile, pentru remedierea pagubelor produse îndeosebi la infrastructură.

Iordache a mai spus că la nivelul fiecărei organizaţii locale a PSD au fost constituite comitete care se ocupă de strângerea de fonduri pentru ajutorarea familiilor sinistrate.

„Vom face tot ceea ce depinde de noi, inclusiv intervenţii la Guvern, pentru sprijinirea celor care au avut de suferit de pe urma calamităţilor care s-au abătut în aceste zile peste Suceava”, a arătat Virginel Iordache.

În nume personal, acesta a donat suma de 500 de lei pentru sinistraţi.

În ceea ce-i priveşte pe aleşii locali ai PSD din judeţ, aceştia au primit sarcină de partid ca în până sâmbătă să facă o evaluare a pagubelor produse de ploi în localităţile lor, pentru a se cunoaşte cât mai exact de ce fonduri şi materiale de construcţii au nevoie.

Consiliul Judeţean cere sprijin de la Guvern

Demersuri



Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat că va solicita sprijin din partea Guvernului României pentru zonele sinistrate şi pentru persoanele afectate de inundaţii.

Flutur a precizat că o echipă de specialişti din cadrul CJ Suceava evaluează pagubele produse la infrastructura judeţului, iar primarii din localităţile stabilesc valoarea pagubelor la nivel local.

El a spus că după centralizarea acestor date, va înainta Guvernului României o solicitare pentru alocarea de fonduri pentru a veni în sprijinul sinistraţilor.

„Vom cere ajutorul Guvernului pentru că pagubele sunt foarte mari, şi nu dispunem de fondurile necesare pentru acoperirea lor şi pentru refacerea infrastructurii. Suntem în perioada în care evaluăm, iar în câteva zile vom înainta o adresă către Executiv prin care să transmitem valoarea pagubelor”, a spus Flutur.

Şeful administraţiei judeţene a spus că a înaintat deja Guvernului o adresă prin care se solicită 50 de tone de motorină, necesară pentru utilajele şi maşinile de intervenţie în zonele calamitate.

Gheorghe Flutur a mai arătat că la nivelul Consiliului Judeţean Suceava a fost constituit un comitet pentru situaţii de urgenţă, la care populaţia şi autorităţile locale pot semnala orice situaţie critică. Numerele de telefon disponibile sunt 0230-520086 şi 0740-626962.

La rândul său, subprefectul judeţului Suceava, Orest Onofrei, a declarat că a solicitat Guvernului apă minerală care ar urma să fie distribuită la primăriile localităţilor inundate, în special acolo unde apa din fântânile oamenilor nu mai este potabilă.

Autorităţile monitorizează depozitul de steril de la Tărnicioara

Precauţie



Autorităţile judeţene monitorizează în permanenţă iazul de decantare a sterilului de la Tărnicioara, din comuna Ostra.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că a solicitat miniştrilor mediului şi agriculturii, Attila Korodi, respectiv Dacian Cioloş, să dispună suplimentarea numărului de pompe de mare putere, necesare pentru a evacua apa acumulată în zona depozitului de steril.

„Deocamdată nu sunt înregistrate probleme, însă trebuie să supraveghem permanent această zonă, pentru că nu vrem să ajungem în situaţia de acum câţiva ani, când canalele de subtraversare a iazului au fost colmatate”, a spus Flutur.

El a mai precizat că a solicitat şi Ministerului Economiei să trimită specialişti care să ofere soluţii tehnice pentru modul în care ar urma să se intervină pentru decolmatarea canalelor de curgere a apei. Flutur a arătat că Ministerul Economiei se ocupă direct de închiderea iazului de decantare în care este depozitat steril de la exploatarea minieră Tarniţa.

Ploile torenţiale din luna iunie 2006 au antrenat de pe versanţi tone de material lemnos şi aluviuni care au dus la înfundarea canalelor de subtraversare a iazului de la Tărnicioara, nivelul apei crescând cu 12 metri. În aceste condiţii, la vremea respectivă exista pericolul ca cele câteva milioane de metri cubi de material steril să alunece spre satul Ostra.

Cele mai grave inundaţii din ultimii 40 de ani

Estimare



Inundaţiile din ultimele două zile din judeţul Suceava au fost apreciate de subprefectul de Suceava, Orest Onofrei, drept cele mai grave, de la inundaţiile din 1970.

Gravitatea a fost apreciată de Onofrei atât prin prisma amploarei, fiind afectate mai mult de jumătate din localităţi, cât şi prin cea a distrugerilor provocate într-un timp extrem de scurt.

Pe lângă problemele din zona de munte, din noaptea de miercuri spre joi, subprefectul a menţionat situaţia extrem de gravă din municipiul Suceava, cu podurile de la Iţcani şi Burdujeni în pericol de a fi închise circulaţiei şi cu digul de apărare din dreapta râului Suceava fisurat. „N-au mai fost probleme atât de complicate de la inundaţiile din anii 70. Mai mult de jumătate din judeţul Suceava este grav afectat şi avem o situaţie extrem de gravă în municipiul Suceava. Podul de la Iţcani prezintă o fisură în secţiunea centrală, iar digul de apărare al oraşului de pe partea dreaptă a fost fisurat dintr-o neglijenţă, pentru că acolo s-au efectuat nişte lucrări, exista o breşă şi era pericol să fie inundată zona Selgros şi toată partea dreaptă a oraşului. Pe partea stângă, la podul de la Burdujeni, apa era la jumătate de metru de calea de rulare. Dacă vom fi nevoiţi să întrerupem circulaţia pe ambele poduri, Suceava este blocată complet. Dacă vor fi probleme şi pe DN 17 va trebui decretată starea de necesitate”, a arătat subprefectul.

Alertă de evacuare pentru Horodnicul de Sus şi de Jos şi Rădăuţi

O altă situaţie gravă a fost la Horodnic, unde un baraj al unui iaz s-a surpat şi toată apa a deversat în cel de-al doilea, digul acestuia fiind în pericol să se rupă.

Angajatul Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava care avea în grijă cele două iazuri spune că a trăit momente de coşmar.
„La ora 2.50, digul a bubuit. A fost de parcă ar fi tras cineva cu tunul. Apa a săpat pe sub dig şi când acesta a cedat, a aruncat câteva tone de pământ în aer. Avea o forţă de neînchipuit”, a spus Petrică Popescu, bărbatul care monitoriza starea digurilor de la Horodnic.

Ruperea digului a creat îngrijorare în rândul autorităţilor, care i-au anunţat pe oameni să fie pregătiţi de evacuare.

O astfel de avertizare au primit, joi noapte, locuitorii din Horodnicul de Sus şi de Jos, dar şi din cartierul Obor situat în municipiul Rădăuţi. Pentru că şi cel de-al doilea dig fisurat ameninţa să se rupă, la faţa locului au fost chemaţi jandarmii pentru a umple saci cu nisip în vederea umplerii golurilor.

O altă problemă cu care s-au confruntat autorităţile a fost identificarea posibilităţilor de acces în localităţile complet izolate, în care chiar dacă persoanele de acolo se aflau în siguranţă, trebuia asigurat accesul pentru urgenţele medicale sau de altă natură.

Pagube de mii de miliarde de lei vechi

Dată fiind amploarea distrugerilor, autorităţile judeţene au apelat la ajutorul Guvernului.

„Am cerut de la MIRA apă minerală şi 50 de tone de motorină pe care să le distribuim la fiecare primărie din zonele cu probleme, ca acestea să poată interveni cu utilajele proprii sau de la agenţii economici pentru a reglementa situaţia. Avem în teren şase echipe de evaluare a pagubelor şi pot să vă spun că, până la ora actuală, pagubele sunt de mii de miliarde de lei vechi, mai mari decât au fost în ultimii 4 ani ţinând cont de întinderea şi gravitatea situaţiei”, a declarat subprefectul.

Totodată, acesta şi-a exprimat nedumerirea că Suceava nu a avut, miercuri noapte, nici măcar avertizare cod galben, în ciuda ploilor abundente.

„Am rămas surprinşi că în prima zi au existat aşa probleme mari fără să avem atenţionare cod galben măcar şi în a doua parte, joi seara, cred că situaţia a fost de cod roşu. Am avut localităţi cu precipitaţii între 80 şi 100 de litri/mp”, a spus Orest Onofrei.

Acesta a mai menţionat promptitudinea, profesionalismul şi implicarea celor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, a jandarmilor, poliţiştilor şi comitetelor pentru situaţii de urgenţă, care au lucrat fără întrerupere pentru ajutorarea sinistraţilor şi reducerea amplorii pagubelor. Menţionăm că numai joi seara au fost salvate de la înec peste 300 de persoane.