luni, 18 februarie 2008

Un poliţist a tras şase focuri de armă pentru a scăpa de bătaie



Un agent din cadrul Serviciului Poliţiei de Transporturi Suceava a fost nevoit să tragă nu mai puţin de şase focuri de armă pentru a scăpa din mâinile a doi indivizi beţi şi puşi pe harţă. Un bărbat care a sărit în apărarea poliţistului a fost snopit şi el în bătaie de cei doi agresori, imobilizaţi în cele din urmă de o patrulă a Jandarmeriei.

Toată povestea s-a petrecut în noaptea de miercuri spre joi (13/14 februarie a.c.), pe peronul staţiei CFR Dolhasca.

În acea noapte, în jurul orei 1:30, agentul Bogdan Păiuş se afla în sediul postului de poliţie al gării, când a auzit doi indivizi făcând scandal şi înjurând pe peron.

Când a ieşit să vadă ce se întâmplă, scandalagiii au continuat să vocifereze, motiv pentru care poliţistul le-a cerut documentele de identitate. În acel moment, însă, unul dintre cei doi indivizi l-a lovit pe agentul Bogdan Păiuş cu pumnul în zona capului. Poliţistul a scos un spray iritant lacrimogen şi a dat mai multe jeturi în direcţia celor doi. Fără efect, însă, întrucât agresorii au tăbărât asupra agentului de poliţie, l-au trântit la pământ şi au început să-l lovească cu pumnii şi cu picioarele şi să-i rupă uniforma.

Poliţistul a fost salvat de un bărbat din Siliştea, care avea drum prin zona gării şi i-a văzut pe cei doi lovindu-l pe agent cu pumnii şi picioarele. Scandalagii l-au lăsat pe poliţist şi s-au năpustit asupra bărbatului care intervenise, luându-l şi pe acesta la bătaie. Între timp, agentul Bogdan Păiuş a luat bastonul din sediul postului de poliţie şi a încercat să-i îndepărteze pe agresori, însă fără prea mult succes.

Glonţ după glonţ

Retras între linii şi văzând că nu are altă soluţie, agentul Păiuş a tras nu mai puţin de şase focuri de armă în aer, pentru a-i îndepărta pe scandalagii.

Împuşcăturile au atras atenţia unui echipaj al Jandarmeriei, care a ajuns imediat la faţa locului şi i-a imobilizat pe cei doi agresori.

Aceştia din urmă au fost identificaţi în persoana fraţilor Gheorghiţă (recidivist) şi Costel Pelin, în vârstă de 39, respectiv 28 de ani, din Dolhasca. Cei doi s-au ales cu dosar penal pentru ultraj şi vătămare corporală, urmând a da cu subsemnatul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni.

Deşi a primit mai multe lovituri, agentul Bogdan Păiuş a scăpat fără nici o leziune, medicii legişti apreciind că poliţistul nu are nevoie de nici o zi de îngrijire medicală.

În schimb, cealaltă victimă s-a ales cu mai multe leziuni la nivelul feţei.

Procurorii fălticeneni au decis ca fraţii Pelin să fie cercetaţi în stare de libertate.

Şeful PT a vrut să nu se afle despre incident

Din motive numai de el ştiute, şeful Poliţiei Transporturi Suceava a încercat să facă tot posibilul ca acest incident să nu ajungă la cunoştinţa opiniei publice.

Contactat telefonic vineri seară, şeful Serviciului Poliţiei Transporturi Suceava, subcomisarul Florin Catană, ne-a declarat că nu ştie foarte multe despre evenimentul în cauză şi ne-a rugat să revenim cu un telefon sâmbătă dimineaţă. Ziua următoare, însă, la telefonul subcomisarului a răspuns o voce de femeie care ne-a spus că „domnul Catană e plecat din localitate şi şi-a lăsat telefonul acasă”. Ieri, nu ne-a mai răspuns nimeni la telefon.

Din cele declarate de mai mulţi lucrători din cadrul Poliţiei Transporturi Suceava, incidentul de la Dolhasca nu s-ar fi produs dacă agentul Bogdan Păiuş nu ar fi fost singur de serviciu în acea noapte.

De altfel, la mai toate posturile de poliţie ale principalelor staţii CFR din judeţ lucrează pe tură un singur agent, care poate cădea oricând victimă unor incidente similare celui de la Dolhasca.


Crimă pe peron

Spre sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, tot pe peronul unei gări, de data aceasta la Liteni, la câţiva metri de sediul postului de poliţie Transporturi Feroviare, un tânăr din localitate (Vasilică Mănescu, 26 de ani) a fost omorât în bătaie de trei consăteni, Ştefan Chihaia (35 de ani), Ionuţ Cornea (19 ani) şi Petrică Cornea (17 ani). Când poliţiştii au intervenit era deja prea târziu pentru victimă, aceasta decedând în drum spre spital.

Primăriţa de la Voitinel, lansată de PSD şi PL-D, candidează independent



Primăriţa de la Voitinel, Maria Pleşca, lansată până acum de două partide candidat la un nou mandat de primar, va candida independent la alegerile locale din acest an.La începutul lunii februarie, Maria Pleşca a fost anunţată drept candidat din partea PSD, iar sâmbătă, în cadrul unui eveniment similar, de PD-L.Primăriţa a dezminţit, ieri, că şi-ar fi luat vreun angajament faţă de PD-L vizavi de o nouă candidatură, a spus că este membră PSD, dar cel mai probabil va candida independent, dacă va decide să-şi mai încerce norocul la încă un mandat. „Eu am participat la lansarea PSD. Este adevărat că am avut câteva discuţii cu domnul Carcalete, dar pe probleme de învăţământ, nicidecum de candidatură. Nu am fost în localitate la lansarea PL-D, nici nu ştiam că va avea loc”, a afirmat primăriţa din Voitinel.Ea a mai spus că se gândeşte din ce în ce mai mult la o candidatură fără sprijinul vreunui partid şi să-şi canalizeze toată energia pe administraţia publică.„Nu mai am încredere în nimic şi în nimeni, s-ar putea chiar să nu mai candidez. Dacă mai candidez, merg independent şi voi face administraţie. Politica este pentru cei de sus, nu pentru mine”, a concluzionat primăriţa Maria Pleşca.

PSD crede că Flutur a fost forţat să candideze la şefia CJ Suceava



Liderul PD-L Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, a fost forţat să candideze la preşedinţia Consiliului Judeţean la alegerile locale din acest an, crede vicepreşedintele Organizaţiei Judeţene Suceava a PSD, Cornel Popovici. Acesta consideră că misiunea vicepreşedintelui PD-L Cezar Preda, la Suceava, a fost aceea de a-l pune pe Gheorghe Flutur în faţa faptului împlinit. În opinia vicepreşedintelui PSD Suceava, Preda i-a prezis sfârşitul politic lui Flutur „deoarece acesta va pierde încă o dată alegerile locale”.

După Cornel Popovici, „Gheorghe Flutur este marginalizat în PD-L şi prezenţa la Suceava a lui Cezar Preda şi nu a lui Theodor Stolojan, aşa cum eram obişnuiţi, confirmă faptul că se urmăreşte trecerea lui Flutur pe linie moartă”. „Probabil că domnul Preda a sesizat că în sală au fost aduşi cu greu 1000 de oameni din patru judeţe, candidaţi de primar aduşi de-a valma pentru a completa decorul şi de aceea, fără voinţa şi ştirea domnului Flutur, l-a transformat pe acesta într-un kamikaze. L-a forţat să candideze la preşedinţia Consiliului Judeţean”, a declarat Popovici. El a mai făcut un istoric al relaţiilor dintre fostul democrat Cezar Preda şi fostul liberal Gheorghe Flutur şi a adus în prim plan articole de presă din perioada în care Alianţa D.A.(PNL-PD) funcţiona iar Flutur era ministru al agriculturii, articole care relatau despre o ceartă aprigă între cei doi. Presa consemnează că Flutur şi Preda erau să se bată, însă i-a despărţit liderul democrat, Emil Boc.

Campania electorală, interzisă în Primăria Suceava



Angajaţii Primăriei Suceava au fost avertizaţi, luni, oficial, că nu au voie să desfăşoare nici un fel de activitate cu caracter electoral în cadrul instituţiei unde lucrează.

“La şedinţa de dimineaţă, i-am avertizat pe toţi directorii, şefii de servicii, de birouri şi de compartimente că nu cer nimănui să facă campanie electorală în Primăria Municipiului Suceava, dar şi faptul că le interzic angajaţilor să desfăşoare aici asemenea activităţi. Eu cred ca asta e o stare de normalitate, salariaţii trebuie să îşi vadă de atribuţiile lor, mai ales că acum sunt funcţionari europeni. Implicarea în campaniile electorale contravine total statutului de funcţionar european”, a declarat Ion Lungu.

Decizia de luni a edilului şef al Sucevei se înscrie pe aceeaşi linie pe care a urmat-o până acum, de a nu discuta problemele politice în cadrul municipalităţii sucevene, dar şi refuzul de a comenta evenimentele politice din calitatea sa de primar, spunând mereu în Primărie se face administraţie, nu politică!”.

A treia Roma?


După ce Marele Cneaz Ivan al III- lea (1440 -1505), Gosudarul ori „Cel care a strâns Rusiile”, se căsătoreşte cu Zoe -Sofia, fiica lui Toma Paleologul, frate al lui Constantin al XI -lea Paleologul, ultimul împărat la Constantinopol, se creează mitul că Rusia moscovită preia drepturile Paleologilor.

Căsătoria lui Ivan III cu Zoe avusese loc pe data de 12 noiembrie 1472. Fixarea datei nu era întâmplătoare. Ea ne arată cât de bine funcţiona la acea dată spionajul Moscovei. Cu o lună mai devreme, mai precis pe data de 14 septembrie 1472, avusese loc în Moldova căsătoria voievodului Ştefan cel Mare cu prinţesa Maria de Mangop, din familia imperială a Comnenilor. În felul acesta se stabileşte legitim o continuitate legală între Moldova Comnenă şi Moldova Muşatină. Cel puţin un spion al Moscoviei fusese impresionat de fastul nunţii în cetatea de scaun de la Suceava şi a raportat Gosudarului ce a văzut. Nouă, ne povesteşte frumos despre acestea Mihail Sadoveanu în romanul „Fraţii Jderi”, volumul al doilea.

Scrisoarea călugarului Filofei din Pskov adresată fiului Sofiei, Marele Cneaz Vassili al III- lea (1479 – 1533) care la 1510 cucerea oraşul, îi precizează acestuia şi semnificaţiile Rusiilor unite: “Doua Rome au căzut. Cea de a treia Roma s-a ridicat acum.” Scrisoarea păstrată este de fapt un text apocrif. Dar nu aceasta contează, ci starea de spirit în Rusii, care ducea la crearea acelui document apocrif, mărturisind pentru starea ignară a călugărului generic Filofei.

În anul 1589, este surprins de această stare de spirit agresivă patriarhul Ieremia al II-lea de la Constantinopol, ce călătorea în Rusii pentru a colecta ajutoare. Clerul rus profită. Îi cere imediat să recunoască o biserică autocefală la Moscova, capitală pe care să o declare “Cea de a treia Roma”. La început, marele teolog şi cărturar Ieremia al II-lea rezistă la aceste presiuni lipsite de elementară civilitate. El ştia mult mai multe decât ruşii. Anume că epitetul “a treia Roma” avea o semnificaţie apocaliptică. Dar muscalii pravoslavnici insistă în ignoranţă. Grecul cedează aparent, însă redactează un document conţinând de fapt numai venin prin recunoaşterea Patriarhului Iov la Moscova - “a treia Roma”.

Abia prinţul nostru Dimitrie Cantemir îl lămureşte în 1721 pe imperatorul Petru cel Mare despre adevărata semnificaţie din actul scris de patriarhul grec Ieremia al II-lea de la Constantinopol la anul 1589. Incontestabil, Petru cel Mare detesta prostia. Prin ukaz, el desfiinţează imediat patriarhatul.

Eugen Ionescu povestea că un mare intelectual francez vorbea compătimitor despre românul Paul Goma „care nu are suprafaţă”, spre deosebire de rusul Soljeniţîn. Stalin reînfiinţează, în anul 1941, patriarhatul de la Moscova. Dizidentul anti- stalinist Soljeniţîn nu protestează în vreuna din cărţile sale pentru a denunţa patriarhatul apocaliptic de Moscova reînfiinţat de Stalin. Superficialitatea lui Soljeniţîn?

Regiunea de Dezvoltare Nord - Est

Caracteristici demo-geografice
Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune a României, având o suprafaţă de 36.850 kmp
(15,46% din suprafaţa totală a ţării). Are graniţe externe cu Ucraina şi Republica Moldova. În
componenţa sa sunt 6 judeţe: Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, unităţi
administrativ-teritoriale şi unităţi teritorial-statistice de nivel NUTS 3.
Cu o populaţie de 3.734.546 locuitori (17,25% din populaţia României) şi o densitate a
populaţiei de 101,3 locuitori/km2, Regiunea Nord-Est ocupă locul al doilea în ceea ce
priveşte densitatea după Regiunea Bucureşti-Ilfov). Populaţia regiunii este localizată cu
precădere în mediul rural (56,6%).
Regiunea se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief, 30%
munţi, 30% relieful subcarpatic, 40% podişului. Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie
care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje
spectaculoase sunt favorabile dezvoltării turismului.
Forţa de muncă şi migraţia
Populaţia ocupată este apropiată mediei pe ţară, de 33,8%. O pondere foarte mare o deţine
populaţia ocupată în agricultură (42,7%), mai ales judeţele Botoşani (52,9%) şi Vaslui
(51,2%). Ponderea populaţiei ocupate în industrie şi servicii se află sub media pe ţară (23,5
%), respectiv 19,4, judeţele Botoşani (15,1%) şi Suceava (16,8%) având cel mai mic grad de
ocupare în industrie, iar judeţul Vaslui (30,0%) în domeniul serviciilor. De asemenea, aceste
judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industrială
şi agrară, precum şi cu un nivel redus de calificare a populaţiei.
În ultimii ani, a avut loc o scădere a ponderii populaţiei ocupate (de la 64.2% în 2000 la
33,8% în 2005). O diminuare accelerată a populaţiei ocupate a avut loc în judeţul Botoşani,
unde, un procent mare al populaţiei lucrează în agricultură. (52,9%).
Numeroase persoane în vârstă de muncă din această regiune lucrează temporar sau permanent
în activităţi economice în Bucureşti, Banat, Transilvania, Europa de Vest şi Israel. În satele
bucovinene, după plecarea populaţiei tinere masculine apte de muncă, se manifestă o tendinţă
de emigrare şi a femeilor, pentru a munci în străinătate, astfel că în multe localităţi au rămas
persoane vârstnice şi copii. În multe din aceste localităţi activitatea de construcţii este
impresionantă, materia primă utilizată fiind lemnul. În acest fel s-au accentuat discrepanţele
între localităţile regiunii din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare şi îndeosebi al
dotărilor infrastructurale.
Şomajul înregistrează o valoare superioară (6,8%) celei naţionale (5,9%), judeţul Vaslui
ajungând la 10,1%. Rata şomajului feminin are valori inferioare ratei şomajului în toate
judeţele regiunii. Cauzele se pot găsi în existenţa mai multor locuri de muncă pentru femei
(confecţii şi industria hotelieră) şi a faptului că numeroase femei lucrează în străinătate.
Economia regională
Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României (în 2004, PIB/locuitor
reprezenta 69,2% din media naţională). În interiorul regiunii, cele mai sărace zone sunt sudul
judeţului Iaşi, sud-estul judeţului Neamţ, estul judeţului Bacău, judeţele Botoşani şi Vaslui.
În special vestul regiunii, care a fost în anii 60 – 70 obiectul unei industrializări forţate
(mobilă, chimie, materiale de construcţii, construcţii de maşini, textile), a intrat într-un proces
de dezindustrializare în ultimii 10 ani (întreprinderi din ramura chimie, petrochimie, uşoară,
construcţii de maşini, mobilă), ceea ce a agravat situaţia economică, estul regiunii fiind
tradiţional subdezvoltat.
Indicele atractvităţii1 este cel mai scăzut în această regiune - 19,7 (cel mai mare grad de
atractivitate fiind realizat, conform studiului, de Regiunea Nord-Vest, respectiv 39,8).
Atractivitatea scăzută se manifestă şi în volumul mic al investiţiilor străine directe: 292 mil.
EURO în 2005, reprezentând 1,3% din totalul investiţiilor străine directe realizate în
România.
De asemenea, Regiunea Nord - Est are cel mai mic număr de IMM-uri la 1000 de locuitori,
doar 13,1%, numărul total al IMM-urilor fiind de 49.078, microîntreprinderile reprezentând
87,6% din total IMM-uri. La nivel intraregional, judeţele Iaşi (27,2%), Bacău (20,8%) şi
Suceava (18,8%) au cel mai mare număr de IMM-uri, la polul apus aflându-se judeţul Vaslui
cu doar (8,5%).
În regiune funcţionează 2 parcuri industriale (Bacău şi Iaşi), 1 în proprietate privată şi 1
realizat în parteneriat public-privat. Acestea acoperă o suprafaţă de 22,38 ha, de tip
brownfield. Parcul industrial Bacău, bazat pe tehnologia informaţiei şi comunicaţii, va
asimila forţa de muncă disponibilizată şi va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de
vârf la nivel regional. Astfel, se preconizează crearea a cca. 50 de noi locuri de muncă directe
pe durata fazei de implementare şi cca. 200 pe durata fazei operaţionale. Parcul industrial Iaşi
este destinat industriilor de înaltă tehnologie ce includ companii din domeniile IT şi
biotehnologiei. Se are în vedere stoparea migraţiei forţei de muncă tinere şi specializate în
aceste domenii, prin asigurarea de locuri de muncă pentru absolvenţii din domeniu.
În Regiunea Nord Est, activează un Centru Euroinfo (încă din anul 1999), un IRE (Innovation
Relay Centre) în Iaşi şi 33 de centre de consultanţă. De asemenea, cele trei incubatoare de
afaceri existente asigură incubarea pentru 118 firme, contribuind la realizarea a 270 noi locuri
de muncă.
Dacă în celelalte judeţe ale Regiunii Nord-Est au apărut indicii ale unui început de reviriment
economic, situaţia economică este precară şi instabilă in judele Botoşani, Iaşi şi Vaslui, deşi
aici activează numeroase întreprinderi textile care lucrează în sistem lohn; cele mai mici
perturbări ale cererii internaţionale duc la reduceri de salariu, trimitere în şomaj sau chiar
închiderea întreprinderilor. De asemenea, există zone de declin industrial şi cu şomaj ridicat,
în special în arealele din jurul localităţilor urbane: Roman, Suceava, Fălticeni, Rădăuţi,
Vaslui, Negreşti, Huşi, Buhuşi, Dărmăneşti, Moineşti, Comăneşti, Paşcani, Hîrlău, Tîrgu
Frumos, Tîrgu Neamţ, Botoşani şi Dorohoi, cu platformele industriale adiacente.
1 Survey, Romanian Business Digest, 2005. Indicele atractivităţii a fost calculat pe baza unor indicatori privind
mediul de afaceri (mediul politic şi administrativ, piaţa muncii şi salariile, mediul economic, sectorul privat şi
competiţia de piaţă, investiţii străine, comerţ extern, infrastructura şi preţul pământului) şi standardul de viaţă
(telecomunicaţii, sănătate, educaţie, sistem bancar, utilizarea internetului, dotări edilitar gospodăreşti, folosirea
timpului liber, preţurile medii la produsele de bază)
În afara disparităţilor de dezvoltare vest–est, în Regiunea Nord-Est sunt evidente de
asemenea disparităţile urban-rural în ce priveşte gradul general de dezvoltare, dotările
infrastructurale de toate tipurile, gradul de atractivitate a investiţilor. În acelaşi timp se
manifestă un alt fenomen îngrijorător, legat de declinul oraşelor mici şi mijlocii, îndeosebi
cele monoindustrirale, care tind sau chiar s-au decuplat de la procesul de creştere economică,
nemaiputând să-şi îndeplinească funcţiile urbane.
Infrastructura
Transport
Infrastructura de drumuri, reţele de apă şi canalizare ridică probleme în majoritatea judeţelor,
dar cele mai afectate sunt judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui. De asemenea aceste judeţe se
confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industrială şi agrară,
un nivel redus de calificare a populaţiei, precum şi cu probleme de mediu, cauzate de lipsa
resurselor de apă, vechile defrişări, alunecările de teren considerabile, stratul freatic adânc.
Densitatea drumurilor publice este de 36,3 km/km2, superioară mediei pe ţară (33,5 km/km2),
fiind mai ridicată în Iaşi, Botoşani, Vaslui şi Bacău, pentru că regiunea este străbătută de o
serie de coridoare europene (E85, E576, E574, E581, E583). Există însă puţine drumuri
publice modernizate, ponderea acestora fiind mult inferioară mediei pe ţară (25,1%), judeţele
Botoşani şi Iaşi având o pondere de 16,4%, respectiv 17,6%. Din cauza reliefului
predominant muntos şi judeţele Neamţ şi Suceava se confruntă cu probleme de accesibilitate.
Densitatea reţelei de cale ferată este de 44,3/1000km2, regiunea fiind traversată de două din
cele nouă magistrale feroviare ale ţării: V (Bucureşti-Suceava) şi VI (Bucureşti-Iaşi).
În cadrul regiunii există trei aeroporturi (Bacău, Iaşi şi Suceava) care deservesc curse interne
şi ocazional zboruri externe. Infrastructura existentă în momentul de faţă nu permite nici unui
aeroport din cele trei efectuarea de zboruri curente externe de pasageri şi de marfă. Judeţul
Suceava dispune de 5 heliporturi, iar în judeţul Iaşi există o aerobază utilitară cu o experienţă
de 30 ani în domeniu şi care are ca obiect de activitate zboruri utilitare şi zboruri sanitare.
Utilităţi publice
Atât reţeaua de alimentare cu apă potabilă, cât şi cea de canalizare sunt insuficient dezvoltate,
ponderea localităţilor cu reţea de apă potabilă fiind de 54,8%, comparativ cu media pe ţară
(61,0%), iar judeţele Iaşi şi Vaslui având o pondere a localităţilor cu reţea de canalizare de
doar 13,3%, respectiv 12,8%.
De asemenea, capacitatea staţiilor de epurare a apelor reziduale cât şi capacitatea de
depozitare a deşeurilor sunt insuficiente, faţă de cerinţele actuale.
Doar 13,8% din numărul total al localităţilor regiunii sunt conectate la reţeaua de distribuţie a
gazelor naturale, judeţele Bacău, Iaşi şi Neamţ, având ponderea cea mai mare. În ceea ce
priveşte numărul localităţilor conectate la reţelele de distribuţie a energiei termice, se constată
o scădere continuă a acestuia; 4,3% dintre localităţile din Regiunea Nord Est sunt conectate la
reţeaua de distribuţie a energiei termice, valori mai ridicate înregistrând judeţele Neamţ,
Suceava şi Iaşi.
De asemenea, aceste judeţe se confruntă şi cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor
de apă (consecinţă a stratului freatic situat la adâncime considerabilă), vechile defrişări,
alunecările de teren considerabile.
Mediu
La nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de:
• proasta gestionare a deşeurilor industriale şi menajere (colectare neselectivă, gradul
redus de revalorificare şi/sau tratare a deşeurilor, depozitare inadecvată sub aspectul
amplasării şi amenajării haldelor, existenţa depozitelor de rumeguş pe malurile
cursurilor de apă, de-a lungul căilor rutiere);
• dezafectarea unor foste întreprinderi de stat
• despăduriri, cu implicaţii în accentuarea alunecărilor de teren;
• fenomenele de eroziune a solului care afectează, în principal, partea de est a regiunii;
• poluarea locală sau zonală
În unele judeţe se derulează (în diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizări ale
sistemelor de alimentare cu apă (Iaşi), modernizări, retehnologizări şi dezvoltări ale unor
staţii de epurare orăşeneşti (Iaşi, Suceava, Piatra Neamţ, Roman), de colectare selectivă a
deşeurilor (Piatra Neamţ), de conservare a biodiversităţii şi reconstrucţie ecologică a Parcului
Naţional Ceahlău.
Educaţie
Având în vedere că din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea NE deţine cea mai mare
pondere a populaţiei şi a elevilor (17,2% si respectiv 17,7% ), numărul unităţilor destinate
procesului educaţional este mic, acesta reprezentând numai 10,19% din numărul unităţilor de
învăţământ pe ansamblul ţarii. Trei judeţe Bacău (23,6%), Iaşi (16,3%) şi Suceava (14,4%) şi
deţin aproximativ 60% din numărul total al şcolilor existentă la nivel regional, având cea mai
numeroasă populaţie şcolară, comparativ cu celelalte 3 judeţe din regiune. Ele sunt în acelaşi
timp şi centre universitare.
Sănătate
Regiunea Nord-Est deţine 164 de unităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare medicale,
sanatorii TBC), reprezentând 12,07% din numărul total al unităţilor sanitare din România
aflate în proprietate publică. Ele se află într-o stare precară, existând riscul ca multe unităţi să
nu mai primească autorizaţie de funcţionare. În plus, dotările tehnice de care dispun sunt
uzate atât fizic cât şi moral şi nu mai corespund cerinţelor actuale. Necesarul de dotări tehnice
pentru următoarea perioadă este cel mai mare dintre toate regiunile.
Servicii Sociale
În Regiunea Nord-Est s-au înregistrat cel mai mare număr de nou născuţi de la nivelul întregii
ţări (5,4% din total naţional), dar instituţiile pentru protecţia copilului sunt insuficient
dezvoltate. Această situaţie nu favorizează reintegrarea părinţilor pe piaţa muncii. Judeţele
Iaşi şi Suceava nu dispun de nici o instituţie de asistenţă socială.
Zone problemă
Analiza mai detaliată a disparităţilor interne în dezvoltarea Regiunii Nord-Est, atât din punct
de vedere al dezvoltării economice, cât şi al problemelor de mediu, evidenţiază următoarele
tipuri de zone-problemă:
Areale rurale izolate, cu infrastructură slab dezvoltată:
• zona rurală care acoperă regiunea de confluenţă dintre judeţele Bacău, Vaslui, Iaşi şi
Neamţ, care se continuă cu zona de vest a judeţului Vaslui;
• fâşia adiacentă graniţei dintre judeţele Botoşani si Iaşi;
• porţiunea situată în extremitatea sud-estică a judeţului Iaşi şi care continuă în nord-estul
judeţului Vaslui, pe malul drept al râului Prut.
• Zone cuprinzând grupuri izolate de localităţi din sudul judeţului Suceava
Zone afectate de alunecări de teren şi fenomene de eroziune:
• în judeţul Botoşani aceste zone sunt situate în zona centrală şi de sud;
• în judeţul Neamţ: pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz şi in nordul judeţului;
• în nordul şi sudul judeţul Iaşi;
• în judeţul Vaslui, în bazinul afluenţilor râului Bârlad;
• în judeţul Bacău au fost identificate 13 zone expuse alunecărilor de teren, situate în partea
centrală si de nord;
• în sudul judeţului Suceava, în raza localităţilor: Fălticeni, Dolhasca etc.
Zone afectate de inundaţii sunt în bazinul râului Bistriţa, în lunca Jijiei şi Prutului,
precum şi în judeţul Bacău, în zona bazinelor hidrografice ale râurilor Trotuş, Siret,
Tazlău, Bistriţa, Zeletin.
Potenţial de dezvoltare
Pe ansamblul Regiunii Nord - Est sunt evidente discrepanţele ca nivel dar şi ca potenţial de
dezvoltare între vestul mai dezvoltat al Regiunii şi estul mult rămas în urmă (judeţele
Botoşani, Iaşi, Vaslui). Şansa zonelor de est, limitrofe graniţei de est a Uniunii Europene,
Ucrainei şi Moldovei, este să se dezvolte ca areal de servicii de tranzit pentru produsele
provenite din ţările fostei URSS (înmagazinare, înnobilare şi pregătire prin segmentare şi
împachetare etc). Pentru aceasta trebuie efectuate lucrări de infrastructură, de creare a unor
zone cu facilităţi specifice (parcuri logistice), asemănătoare celor din porturile Belgiei,
Olandei şi Germaniei, specializate în astfel de servicii.
Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului, apelor,
zonelor montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, precum şi a inestimabilului
patrimoniu cultural şi religios existent, Regiunea Nord Est deţine un potenţial turistic relativ
ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din ţară şi din străinătate.
Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile,
specificul gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri din podgoriile
Cotnari si Huşi dau culoare locală pentru atragerea turiştilor.
Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeistic,
etnografic, artistic), religios, balneo-terapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism.
Zona muntoasă şi deluroasă din vestul regiunii (judeţele Suceava, Neamţ, Bacău) deţin un
potenţial turistic valoros, în mare parte (exceptând Bucovina) insuficient dezvoltat, dar care,
cu măsuri adecvate poate intra cu uşurinţă în circuitul turistic european, cu specializarea
„turism religios” (Putna, Neamţ, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ), Humor, Arbore, Agapia,
Văratec, Dragomirna, Bistriţa, Zamca, Secu, Sihăstria, Caşin), turism balneo-terapeutic
(Vatra Dornei, Câmpulung-Moldovenesc, Bălţăteşti, Oglinzi, Slănic Moldova, Târgu Ocna),
turism etnografic, agro-turism, turism rural, turism sportiv (alpinism, vânătoare, pescuit,
sporturi extreme – zborul cu parapanta, rafting, orientare turistică, mountainbike, schi).
Gradul de dotare a localităţilor şi originalitatea landschaftului bucovinean cât şi specificul
deosebit al satelor, cu un grad înalt de civilizaţie a populaţiei, pot juca un rol în turismul de
lungă durată, cu activităţi sportive, agrement şi pentru optimizarea sănătăţii (Vatra Dornei,
Solca, Cacica şi pe Valea Bistriţei şi Moldovei).
Domeniu economic tradiţional al regiunii, industria de prelucrare a lemnului a cunoscut o
creştere semnificativă în ultimii ani (2001-2005), nu numai în ceea ce priveşte numărul
locurilor de muncă (11.6% în 2004), dar mai ales privind cifra de afaceri (cu 100% mai mult
decât în 2001). Creşterea ponderii industriei de mobilă în totalul cifrei de afaceri evidenţiază
orientarea spre o valorificare superioară a lemnului.
De asemenea, industria textilă a înregistrat o creştere spectaculoasă a cifrei de afaceri în anul
2004 (cu 150% faţă de anul 2001), dar productivitatea este slabă datorită folosirii sistemului
lohn care are o valoare adăugată mică.
REGIUNEA NORD-EST
Indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare şi potenţialului economic
- 2005-
Judeţele1 România INDICATORI Regiu
ne BC BT IS NT SV VS
I. Populaţie, ocupare, şomaj2
I.1 Populaţie totală (cifre absolute) 3734546 723518 459900 813943 570682 705752 460751 21623849
Populaţia urbana (%) 43,4 46,2 41,8 46,2 38,6 43,3 41,6 54,9
Populaţia rurala (%) 56,6 53,8 58,2 53,8 61,4 56,7 58,4 45,1
Sold migrator -4783 -730 -576 -1128 -987 -484 -1328 -7234
I. 2 Ocupare
Populaţia activă in total populaţie (%) 47,9 45,5
Populaţia ocupată în total populaţie (%) 33,8 31,1 33,3 36,4 35,2 34,5 31,9 38,8
Populaţia ocupată pe sectoare economice:
Agricultura (%) 42,7 32,6 52,9 34,6 45,1 48,1 51,2 32,0
Industrie (%) 19,4 26,2 15,1 18,8 19,4 16,8 18,7 23,5
Servicii(%) 37,9 41,2 32,0 46,5 35,4 35,1 30,0 44,5
I.3 Şomajul
Rata şomajului la 31 decembrie 2005(%) 6,8 6,3 6,2 7,2 5,6 6,0 10,1 5,9
Rata şomajului feminin la 31 decembrie 2005
(%) 5,2 4,9 4,3 5,4 4,6 5,2 7,1 5,2
Ponderea şomerilor neindemnizaţi în total
şomeri înregistraţi la 31 decembrie 2005 (%) 63,3 55,6 65,3 72,5 62,3 60,7 59,2 58,8
II. Dezvoltare economică
II. 1. PIB / locuitor (2004) – euro 2029,3 2441,1 1453,7 2307,3 1974,9 2027,1 1530,6 2932,8
II. 2. Productivitatea muncii (2004) - euro 1811,9 6194,8
II. 3. Investiţii străine directe (mil.euro) 292 21.885
II.4. Structuri de afaceri (parcuri industriale,
ştiinţifice şi tehnologice) 2 1 1 36
1 BC (Bacău), BT (Botoşani), IS (Iaşi), NT (Neamţ), SV (Suceava), VS (Vaslui)
2 Valoarea datelor înregistrate la 1 iulie 2004
II. 5. IMM
IMM/ 1000 locuitori (Nr.) 13,1 20,4
IMM total (cifră absolută) 49.078 440.714
din care: Industrie prelucrătoare (%) 15,1 13,2
Construcţii (%) 5,7 7,0
Servicii (%) 78,9 80,0
Structura IMM după mărime:
Micro (%) 87,7 88,3
Mici (%) 10,9 9,4
Medii (%) 2,3 2,3
Grad de atractivitate3 19,7
III. Infrastructura
III. 1 Transport
Densitatea drumurilor publice (km/100kmp) 36,3 37,1 42,5 43,0 30,6 29,0 40,8 33,5
Drumuri publice modernizate în totalul
drumurilor publice (%) 25,1 25,8 16,4 17,6 25,3 37,0 26,8 26,5
III. 2 Utilităţi publice
Localităţilor cu reţea de apă potabilă în total
localităţi (%)
54,8
12,3
72,0
13,4
64,1
14,8
48,9
11,3
54,2
12,9
38,9
11,1
55,8
10,6 61,0
Localităţilor cu reţea de canalizare în total
localităţi (%)
24,3
5,4
54,8
10,2
19,2
4,5
13,3
3,1
16,9
4,0
26,5
8,4
12,8
2,4 21,8
III. 3 Educaţie
Număr unităţi de învăţământ *) 1.664 392 271 362 231 240 168 11.865
III. 4 Sănătate
Număr spitale 66 10 11 20 7 11 7 433**)
III. 5 Servicii sociale
Numărul instituţiilor care furnizează
servicii sociale 916 640 75 19 18 14 150 13,747
III. 6 Turism
Unităţi de cazare (nr.) 402 41 11 68 94 179 9 4.226
Capacitate cazare existentă (locuri) 18.718 3.401 756 3.428 4.045 6.526 562 282.661
Capacitate cazare în funcţiune (mii locuri
zile) 5.285 976 284 718 1.165 1.933 209 54.979
*) toate unităţile de învăţământ preuniversitar: grădiniţe, şcoli primare/gimnaziale, licee, şcoli profesionale, şcoli
post/liceale şi universitar, atât publice cât şi private.
* *) inclusiv sectorul privat
3 Romanian Business Digest, 2005
România – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor
Analiza SWOT - Regiunea Nord Est
PUNCTE TARI PUNCT SLABE
Drumul european E85 (străbate regiunea pe direcţia
nord-sud), coridorul pan-european IX; trei
aeroporturi internaţionale Iaşi, Suceava şi Bacău;
Cea mai scăzută valoare a indicatorului PIB
regional/locuitor dintre toate regiunile (71,7% din
media naţională - 2002)
Trei centre universitare cu infrastructură de bază în
domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării în Iaşi,
Suceava, Bacău
Cea mai ridicata rată a sărăciei dintre toate regiunile –
40.7% în 2001 (calculată conform metodologiei
CAPSIS, pe baza indicatorul agregat al veniturilor şi
beneficiilor sociale).
Centre culturale (Iaşi, Suceava), mănăstiri (Agapia,
Văratec, Voroneţ, Iaşi, Moldoviţa, Suceviţa, etc),
monumente istorice (Cetatea Neamţului, Cetatea de
Scaun a Sucevei, Hanul Domnesc din Suceava,
Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi, Biserica
Trei Ierarhi - Iaşi, etc.), de importanţă naţională şi
internaţională (patrimoniul UNESCO);
Cea mai mare rată de mortalitate infantilă dintre toate
regiunile (20.1 decese/1000 născuţi vii - judeţul Vaslui-
23.5 decese/1000 născuţi vi), superioară mediei
naţionale (16.7 decese/1000 născuţi vii);
Bucovina: zonă tradiţional mai dezvoltată (sectorul
serviciilor) cu influenţă asupra arealelor limitrofe
Productivitatea muncii inferioară celei naţionale;
Ofertă turistică diversificată, cu specific în eco şi
agroturism;
Cel mai redus număr de IMM-uri dintre toate regiunile
ţării;
Infrastructura de telecomunicaţii bine dezvoltată şi
cu un grad ridicat de acoperire;
Productivitate slabă în agricultură ( numai 21% din PIB
regional);
Număr ridicat de IMM-uri de mărime mică şi
mijlocie ale localnicilor reîntorşi din străinătate
(doar în Bucovina);
Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate,
precum şi legături aeriane deficitare;
Specific meşteşugăresc (lemn, olărit, textile) şi
culinar bine conturate;
Grad scăzut de ocupare turistică în raport cu potenţialul
turistic existent;
Resurse de sol (păduri de răşinoase, soluri fertile),
subsol (sare, hidrocarburi), resurse hidroenergetice
Grad scăzut de atractivitate a majorităţii oraşelor mici şi
mijlocii neavând un profil economic bine conturat (cel
mai redus procent de ISD, grad scăzut de ocupare
turistică);
Forţă de muncă calificată în industria chimică,
petrochimică, metalurgică, textilă, lemn şi
prelucrarea acestuia
Grad scăzut al populaţiei ocupate în domeniul
serviciilor, inclusiv în construcţii;
Ponderea ridicată a populaţiei concentrate în mediul
rural (59.23%);
Rată ridicată a şomajului în regiune (12.3% in judeţul
Vaslui);
Numeroase întreprinderi puţin viabile cu capacitate
redusă de adaptare technologică şi managerială
Vulnerabilitate la fenomene naturale (inundaţii,
alunecări masive de teren), datorită lucrărilor civile
insuficiente şi tăierilor masive de păduri
Relaţii de transport dificile spre Vestul Europei, în
special în perioada de iarnă (trecători carpatice des
blocate: Tihuţa şi cheile Bicaz )
Vulnerabilitatea structurală a populaţiei datorită plecării
masive a bărbaţilor la muncă în stăinătate, agravată de
tendinţa de limitare a ofertelor pentru femei
(preconizată criză a industriei uşoare)
Resurse de subsol (hidrocarburi) limitate şi tăieri
masive a pădurilor
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Posibilitatea dezvoltării schimburilor comerciale
datorită amplasării regiunii pe viitoarea graniţă de
est a Uniunii Europene: zone de concentrare pentru
logistica produselor destinate comerţului cu Estul
Europei;
Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică
şi socială pe fondul accentuării lipsei de încredere a
populaţiei în redresarea economică a ţării;
România – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor
Încurajarea practicării unor noi forme de turism şi
valorificarea moştenirii istorice, culturale spirituale
şi de tradiţie;
Slaba competitivitate a firmelor de profil din regiune cu
cele din statele membre după accederea României în
U.E.;
Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca
rezultat al construcţiei parcurilor industriale,
ştiinţifice şi a incubatoarelor de afaceri;
Continuarea exodului „materiei cenuşii” şi, în general, a
forţei de muncă, către alte regiuni ale ţării şi în
străinătate;
Materii prime: materiale de construcţii, lemn
capabile să atragă investitorii străini;
Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a
populaţiei în regiune;
Modernizarea aeroporturilor din regiune pot susţine
mediul de afaceri regional şi pot devini puncte de
plecare pentru itinerariile turistice regionale;
Extinderea zonelor afectate de dezastre naturale
(alunecări de teren, inundaţii);
Experienţă profesională şi infuzie de capital
provenind de la persoanele care lucrează în
străinătate
Mărirea discrepanţei între zona Bucovinei, mai
dezvoltată şi restul regiunii

telefoane contact - Ministerul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor

S-a schimbat numerotatia posturilor telefonice ale MDLPL. PREFIXUL noului operator este 037 (inlocuieste 021) si se formeaza obligatoriu indiferent de reteaua/zona din care se initiaza apelul. Numerele vechi de forma 301xxxx se transforma in 037211xxxx. Pentru informatii privind numerele de alta forma sunati la: 037 211 1333.

CONDUCERE:

CABINET MINISTRU LASZLO BORBELY

Str. Apolodor, nr. 17, Latura Nord, sector 5
Tel: 037 211 15 02
Fax: 037 211 16 00

CABINET SECRETAR DE STAT ANNA HORVATH

Str. Apolodor, nr. 17, Latura Nord, sector 5
Tel: 037 211 15 24
Fax: 037 211 14 81

CABINET SECRETAR DE STAT HORIA IRIMIA

Bd. Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1
Tel: 037 211 45 37
Fax: 037 211 45 38

SECRETAR GENERAL GHEORGHE PLESA

Str. Apolodor, nr. 17, Latura Nord, sector 5
Tel: 037 211 15 03
Fax: 037 211 16 01

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANTA PANA

Bd. Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1
Tel: 037 211 45 06
Fax: 037 211 45 14

SECRETAR GENERAL ADJUNCT GHEORGHE DOBRE

Str. Apolodor, nr. 17, Latura Nord, sector 5
Tel: 037 211 15 09
Fax: 037 211 16 57

SEDIU:
Str. Apolodor, nr. 17, Latura Nord, sector 5
Program de lucru: Luni - Joi, 8:30 -17:00, Vineri: 8:30 - 14:30

PUNCT DE INFORMARE
Tel: 037 211 14 09
e-mail: info@mdlpl.ro

REGISTRATURA
Tel: 037 211 14 43

DIRECTIA GENERALA AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL
Tel: 037 211 14 12
Fax: 037 211 16 30

Directia Strategie si Coordonare Program
Tel: 037 211 14 12

Directia Gestionare Programe
Tel: 037 211 16 59

DIRECTIA GENERALA COMUNICARE, RELATII PUBLICE, MASS-MEDIA SI TRANSPARENTA
Tel: 037 211 14 59

DIRECTIA GENERALA JURIDICA
Tel: 037 211 15 16
Fax: 037 211 16 49

DIRECTIA GENERALA ECONOMICA SI ADMINISTRATIVA
Tel: 037 211 14 90

Compartimentul Control Financiar Preventiv Programe
Tel: 037 211 13 45

Directia Administrativa
Tel: 037 211 14 55

Directia Resurse umane
Tel: 037 211 16 28; 037 211 14 42; 037 211 14 03; 037 211 14 01
Fax: 037 211 14 88

Directia Sisteme Informatice
Tel: 037 211 14 71

Directia Relatii Externe
Tel: 037 211 15 50
Fax: 037 211 14 41

Directia Economica si Financiara
Tel: 037 211 16 55

Directia de Achizitii Publice
Tel: 037 211 14 62

DIRECTIA GENERALA AUTORIZARE SI PLATI PROGRAME
Tel: 037 211 14 28

DIRECTIA CONTROL ANTIFRAUDA FONDURI COMUNITARE
Tel: 037 211 15 77

DIRECTIA AUDIT INTERN
Tel: 037 211 16 35

DIRECTIA RELATIA CU PARLAMENTUL SI DIALOG SOCIAL
Tel: 037 211 16 61

SEDIU:
Bd. Libertatii, nr. 12, sector 5
Program de lucru: Luni - Joi, 8:30 -17:00, Vineri: 8:30 - 14:30

DIRECTIA GENERALA DE DEZVOLTARE REGIONALA FONDURI PHARE
Tel: 037 211 13 33
Fax: 037 211 13 54

Directia Monitorizare si Evaluare Programe
Tel: 037 211 15 76

Directia Contractare
Tel: 037 211 13 28

Directia Implementare Proiecte
Tel: 037 211 13 41

Directia Asistenta Tehnica
Tel: 037 211 13 62

DIRECTIA VERIFICARE CONFORMITATE PROGRAME
Tel: 037 211 13 46

DIRECTIA GENERALA COOPERARE TERITORIALA EUROPEANA
Tel: 037 211 13 03
Fax: 037 211 13 08

Directia Cooperare Transfrontaliera PHARE
Tel: 037 211 13 67

Directia de Cooperare teritoriala Internationala
Tel: 037 211 13 75

DIRECTIA GENERALA AUTORIZARE SI PLATI PROGRAME
Tel: 037 211 13 63

SEDIU:
Bd. Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1
Program de lucru: Luni - Joi, 8:30 -17:00, Vineri: 8:30 - 14:30

UNITATI DE MANAGEMENT A PROIECTELOR

Reducerea Riscului Seismic
Tel: 037 211 45 08
Fax: 037 211 45 41

Reabilitarea Termica a Cladirilor
Tel: 037 211 45 61; 037 211 45 62

DIRECTIA GENERALA DEZVOLTARE TERITORIALA
Tel: 037 211 45 15; 037 211 45 26; 037 211 45 30
Fax: 037 211 45 87; 037 211 45 33

Directia de Amenajarea Teritoriului
Directia de Urbanism si Dezvoltare Locala
Directia Politici de Locuire

DIRECTIA GENERALA LUCRARI PUBLICE
Tel: 037 211 45 47
Fax: 037 211 45 42

Directia de gestiune programe nationale
Directia de monitorizare lucrari publice

DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCTII
Tel: 037 211 45 65
Fax: 037 211 45 92

Directia legislatie si reglementari in constructii
Directia infrastructura calitatii in constructii

DIRECTIA GENERALA STRATEGII, POLITICI PUBLICE
Tel: 037 211 45 20

Directia modele, baze de date, metodologii
Directia politici, strategii, studii, sinteze

CENTRUL OPERATIV PENTRU SITUATII DE URGENTA
Tel: 037 211 45 90
Fax: 037 211 45 90

DIRECTIA DE COORDONARE A ACTIVITATII IN TERITORIU

  • Unitate Teritoriala Piatra Neamt - 074 919 6356
  • Unitate Teritoriala Braila - 074 919 6304
  • Unitate Teritoriala Calarasi - 074 919 6357
  • Unitate Teritoriala Craiova - 074 919 6316
  • Unitate Teritoriala Timisoara - 074 919 6312
  • Unitate Teritoriala Cluj - 074 919 6368
  • Unitate Teritoriala Alba - 074 919 6367
  • Unitate Teritoriala Bucuresti - 074 919 6830
  • Locuri de munca in retail si inginerie

    Carrefour a anuntat ca va scoate o oferta de 4000 de locuri de munca in cursul anului 2008, in urma deschiderea de noi magazine in tara, potrivit editiei din 18 februarie a Business Standard. Primul supermarket va fi deschis la Suceava, iar numarul de locuri de munca va fi de aproximativ 450. Potrivit reprezentantului Carrefour, locurile de munca vacante pentru fiecare magazin deschis vor totaliza un numar de aproximativ 500-600.

    Cele mai cautati candidati sunt pentru locuri de munca profesioniste, precum brutar, bucatar, macelar, preparator peste. Locuri de munca vacante la Carrefour vor fi in Oradea, Arad, Pitesti, Suceava, Iasi si Bucuresti.
    *
    Combinatul Mittal of
    era locuri de munca pentru ingineri romani, in tara si in strainatate, potrivit Cotidianul (18.02.2008). In prima instanta, ArcelorMittal scoate pe piata locuri de munca pentru maximum 100 de absolventi ai facultatilor de inginerie. Potrivit reprezentantilor companiei, procesul de recrutare este unul continuu.

    Locurile de munca vacante sunt in specializari precum mecanica, electronica, metalurgie, stiintele materialelor, automatizari si minerit. Oferta de locuri de munca a Mittal se desfasoara in doua etape: o perioada de pregatire de un an in care tinerilor li se ofera traininguri, urmata de angajarea in companie.

    Un poliţist a tras şase focuri de armă pentru a scăpa de bătaie

    Un agent din cadrul Serviciului Poliţiei de Transporturi Suceava a fost nevoit să tragă nu mai puţin de şase focuri de armă pentru a scăpa din mâinile a doi indivizi beţi şi puşi pe harţă. Un bărbat care a sărit în apărarea poliţistului a fost snopit şi el în bătaie de cei doi agresori, imobilizaţi în cele din urmă de o patrulă a Jandarmeriei.

    Toată povestea s-a petrecut în noaptea de miercuri spre joi (13/14 februarie a.c.), pe peronul staţiei CFR Dolhasca.

    În acea noapte, în jurul orei 1:30, agentul Bogdan Păiuş se afla în sediul postului de poliţie al gării, când a auzit doi indivizi făcând scandal şi înjurând pe peron.

    Când a ieşit să vadă ce se întâmplă, scandalagiii au continuat să vocifereze, motiv pentru care poliţistul le-a cerut documentele de identitate. În acel moment, însă, unul dintre cei doi indivizi l-a lovit pe agentul Bogdan Păiuş cu pumnul în zona capului. Poliţistul a scos un spray iritant lacrimogen şi a dat mai multe jeturi în direcţia celor doi. Fără efect, însă, întrucât agresorii au tăbărât asupra agentului de poliţie, l-au trântit la pământ şi au început să-l lovească cu pumnii şi cu picioarele şi să-i rupă uniforma.

    Poliţistul a fost salvat de un bărbat din Siliştea, care avea drum prin zona gării şi i-a văzut pe cei doi lovindu-l pe agent cu pumnii şi picioarele. Scandalagii l-au lăsat pe poliţist şi s-au năpustit asupra bărbatului care intervenise, luându-l şi pe acesta la bătaie. Între timp, agentul Bogdan Păiuş a luat bastonul din sediul postului de poliţie şi a încercat să-i îndepărteze pe agresori, însă fără prea mult succes.

    Glonţ după glonţ

    Retras între linii şi văzând că nu are altă soluţie, agentul Păiuş a tras nu mai puţin de şase focuri de armă în aer, pentru a-i îndepărta pe scandalagii.

    Împuşcăturile au atras atenţia unui echipaj al Jandarmeriei, care a ajuns imediat la faţa locului şi i-a imobilizat pe cei doi agresori.

    Aceştia din urmă au fost identificaţi în persoana fraţilor Gheorghiţă (recidivist) şi Costel Pelin, în vârstă de 39, respectiv 28 de ani, din Dolhasca. Cei doi s-au ales cu dosar penal pentru ultraj şi vătămare corporală, urmând a da cu subsemnatul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni.

    Deşi a primit mai multe lovituri, agentul Bogdan Păiuş a scăpat fără nici o leziune, medicii legişti apreciind că poliţistul nu are nevoie de nici o zi de îngrijire medicală.

    În schimb, cealaltă victimă s-a ales cu mai multe leziuni la nivelul feţei.

    Procurorii fălticeneni au decis ca fraţii Pelin să fie cercetaţi în stare de libertate.

    Şeful PT a vrut să nu se afle despre incident

    Din motive numai de el ştiute, şeful Poliţiei Transporturi Suceava a încercat să facă tot posibilul ca acest incident să nu ajungă la cunoştinţa opiniei publice.

    Contactat telefonic vineri seară, şeful Serviciului Poliţiei Transporturi Suceava, subcomisarul Florin Catană, ne-a declarat că nu ştie foarte multe despre evenimentul în cauză şi ne-a rugat să revenim cu un telefon sâmbătă dimineaţă. Ziua următoare, însă, la telefonul subcomisarului a răspuns o voce de femeie care ne-a spus că „domnul Catană e plecat din localitate şi şi-a lăsat telefonul acasă”. Ieri, nu ne-a mai răspuns nimeni la telefon.

    Din cele declarate de mai mulţi lucrători din cadrul Poliţiei Transporturi Suceava, incidentul de la Dolhasca nu s-ar fi produs dacă agentul Bogdan Păiuş nu ar fi fost singur de serviciu în acea noapte.

    De altfel, la mai toate posturile de poliţie ale principalelor staţii CFR din judeţ lucrează pe tură un singur agent, care poate cădea oricând victimă unor incidente similare celui de la Dolhasca.


    Crimă pe peron

    Spre sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, tot pe peronul unei gări, de data aceasta la Liteni, la câţiva metri de sediul postului de poliţie Transporturi Feroviare, un tânăr din localitate (Vasilică Mănescu, 26 de ani) a fost omorât în bătaie de trei consăteni, Ştefan Chihaia (35 de ani), Ionuţ Cornea (19 ani) şi Petrică Cornea (17 ani). Când poliţiştii au intervenit era deja prea târziu pentru victimă, aceasta decedând în drum spre spital.

    Doua meciuri de pregatire

    Dupa cele 12 zile petrecute in cantonamentul din Antalya si cele cinci meciuri disputate in acest stagiu de pregatire, FC Botosani va mai sustine inca doua partide amicale pana la startul returului programat pe data de 1 martie.

    Revenita acasa dupa stagiul de pregatire din Antalya, FC Botosani mai are programate doua jocuri amicale contra formatiilor Laminorul Roman si Cetatea Suceava. Prima partida, va avea loc pe data de 20 februarie si se va disputa la Roman, iar cea de a doua este programata pe 23 februarie la Dorohoi, cand va avea loc ultima repetitie inaintea startului returului. De la reluarea pregatirii, FC Botosani a disputat mai multe partide amicale in care staff-ul tehnic a vazut la lucru o serie de jucatori veniti in probe, dupa care au urmat cele cinci meciuri din cantonamentul din Antalya, in care gruparea botosaneana a incasat 21 de goluri. Cat priveste cele cinci jocuri disputate in Antalya, acestea au aratat o slabiciune in compartimentul defensiv, care era punctul forte al gruparii botosanene. Pentru a rezolva aceste probleme, conducerea tehnica a FC Botosani mai are la dispozitie inca doua saptamani, timp in care mai sunt programate si doua jocuri amicale. Cele doua partide contra formatiilor Laminorul Roman si Cetatea Suceava, reprezinta ultimele doua teste inaintea startului returului programat pe 1 martie, antrenorul Leo Grozavu urmand sa trimita in teren cel mai probabil aceeasi echipa care va incepe meciul cu Dunarea Galati din prima etapa a returului.

    Galatiul, asezat pe harta modei


    PDF Print E-mail

    Tinerele care se simt pregătite pentru cat-walk sunt aşteptate să intre în lumea profesionistă a modei de luna viitoare. Agenţia Ugo Models Braşov organizează pe 29 Martie 2008 concursul "MISS UGO MODELS - 2008". Castingurile vor avea loc în opt oraşe din ţară, printre care se numără şi localitatea noastră: Timişoara, Cluj, Piatra-Neamţ, Bacău, Galaţi, Iaşi, Suceava şi Braşov.
    "Obiectivele urmărite prin organizarea acestui eveniment sunt promovarea frumuseţii româneşti la nivel internaţional şi ale tuturor conceptelor de life style feminin. Evenimentul se vrea unul care să devină tradiţie pentru scena de modeling din România", se arată într-un comunicat de presă transmis de Ugo Models. Invitaţii speciali ai evenimentului sunt Franco Battaglia (cunoscut image maker din Italia şi proprietarul a opt agenţii de modeling, printre primele cotate din Italia) şi Cătălin Botezatu.
    În Galaţi, castingul va avea loc pe 8 martie, la hotel Galaţi.
    Ciprian Popa

    Santier-scoala de arheologie medievala la Suceava


    Moldova - Santier-scoala de arheologie medievala la Suceava

    Primul santier-scoala de arheologie medievala din Romania a fost organizat la Suceava sub conducerea profesorului Ion Nestor, a declarat directorul Complexului Muzeal Bucovina din municipiu, Constantin Emil Ursu.

    Sapaturile arheologice intreprinse la Cetatea de Scaun a Sucevei au adus noi informatii privind istoria acestui monument istoric, fiind facute, totodata, cateva interesante si spectaculoase descoperiri.
    Directorul CMB Suceava a spus ca, din 1952, au fost initiate lucrari de consolidare a zidurilor, atat a celor scoase la lumina de Romstorfer, cat si a celor nou-descoperite, fondurile provenind de la Comitetul Asezamintelor Culturale.
    Dupa organizarea, in cadrul nou-infiintatului Comitet de Stat pentru Arhitectura si Constructii, apartinand Directiei Generale a Monumentelor Istorice, lucrarile de consolidare au fost realizate de specialistii acestei institutii. Coordonate initial de arhitectul Nicolae Diaconu, lucrarile de restaurare au fost continuate sub coordonarea arhitectilor Virgil Antonescu si Gheorghe Sion.
    Lucrarile de restaurare au fost sistate in februarie 1978, imediat dupa desfiintarea Directiei Monumentelor Istorice.
    Directorul CMB Suceava a precizat ca, dupa Revolutia din decembrie 1989, au fost intreprinse doar lucrari de mica amploare, fara incercarea continuarii operatiunii de restaurare sistate in 1978. Fondurile alocate au fost mereu insuficiente pentru demararea unor lucrari consistente de conservare si restaurare. Daca in 2004, atunci cand a avut loc marea comemorare semimilenara a binecredinciosului voievod stefan cel Mare si Sfant, Cetatea de Scaun a beneficiat de suma cea mai substantiala, 650.000 de lei, anul trecut monumentul a avut parte de o finantare simbolica. La 10 februarie 1388, in ziua de luni a Postului Mare, domnitorul de atunci al Moldovei, Petru Musat, a trimis o scrisoare regelui Vladislav al Poloniei, prin care il ruga sa aprobe construirea Cetatii de Scaun si mutarea capitalei Moldovei de la Siret la Suceava.

    PD-L îşi construieşte reţea de baroni locali

    Cu ochii pe fondurile guvernamentale care ajung în teritoriu, tot mai mulţi lideri democrat-liberali se pregătesc să devină baroni locali. În ultimele zile, mai mulţi membri din conducerea PD-L au anunţat că îşi vor depune candidaturile pentru preşedinţia Consiliilor Judeţene (CJ). Primul care a declarat că se vrea preşedinte de Consiliu Judeţean este europarlamentarul Sorin Frunzăverde, care va candida la Caraş-Severin. Au urmat apoi anunţurile vicepreşedintelui PD-L Gheorghe Flutur şi al senatorului Dan Cârlan, primul vizând şefia CJ Suceava, iar cel de-al doilea visând să fie şef la Iaşi.

    Aceştia nu sunt singurii lideri ai PD-L care vor dori să preia conducerile CJ. Surse democrat-liberale susţin că mai mulţi preşedinţi de filiale din Ardeal, cum ar fi Ioan Oltean de la Bistriţa, ar putea să-şi anunţe candidaturile. Se pare că în PD-L a avut loc o discuţie despre necesitatea câştigării mai multor CJ, având în vedere că acestea sunt centre de putere la nivel local, cu rolul de a distribui majoritatea fondurilor care vin de la Guvern.

    Încă un grup de moldoveni reţinut la frontieră


    La PTF Borş s-a prezentat, vineri noaptea, un autocamion încărcat cu tuburi de carton folosite în industria textilă, condus de un bărbat de 33 de ani din Suceava. În timpul controlului, poliţiştii de frontieră au descoperit, pe şaşiul semiremorcii, cinci persoane, trei bărbaţi şi două femei. Toţi erau cetăţeni moldoveni, cu vârste cuprinse între 19 şi 30 de ani, şi intenţioneau să iasă ilegal din România, pentru a ajunge la muncă în Italia. Îmbarcarea a avut loc în apropiere de frontieră. Acesta este cel de-al treilea grup de moldoveni depistat de poliţiştii de frontieră bihoreni la sfârşit de săptămână. Anchetatorii continuă cercetările pentru depistarea tuturor celor implicaţi în organizarea şi călăuzirea grupurilor de imigranţi.

    Echipele de la Universitatea au sanse mari sa prinda barajul


    Fetele pregatite de Ileana Berdila nu au cedat presiunilor si au obtinut o victorie clara prin care si-au consolidat pozitia a doua din clasament. Voleibalistii de la CSU se mentin in fotoliul de lider si dupa jocul de la Suceava.

    Cel mai interesant meci al etapei din divizia A2 s-a disputat sambata in sala "Florin Balais" si a adus fata in fata echipele feminine CSU Galati si ProVolei Botosani. Oaspetele, care au dat dovada de mult tupeu in declaratii si atitudine, au fost repede trezite la realitate de o echipa galateana aflata in zi de gratie.

    Venite la Galati cu ganduri mari si insotite de principalul sustinator, senatorul Catalin Buhaianu, care degeaba s-a agitat ca pestele pe uscat, botosanencele au fost mai stapane pe sine in primul set cand au condus cu 23-20, parand ca vor reusi sa si-l adjudece. Time-out-ul solicitat de Ileana Berdila le-a dat insa planurile peste cap, galatencele au renascut din propria cenusa, iar experienta Nelei Apostu si-a spus cuvantul, aceasta reusind trei puncte capitale in economia partidei.

    Scapate din aceasta situatie dificila, voleibalistele de la CSU au zburdat pur si simplu in continuare, nelasand nicio sansa infumuratelor adversare. Cu un serviciu foarte bun si avand-o pe Irina Enciu in postura de lansatoare de torpile, trupa pregatita de Ileana Berdila a obtinut o victorie zdrobitoare, care o aduce foarte aproape de turneul de baraj.

    Rezultat final: CSU Galati - ProVolei Botosani 3-0 (23, 16, 17). Echipa galateana a evoluat in formula: Aurelia Costea, Daniela Boguta (Valentina Albinet), Elena Girip-Ivan, Irina Enciu, Nela Apostu, Alexandra Irimia (Georgiana Matei).

    La finalul partidei, starile de spirit in cele doua tabere au fost diferite: pe de o parte in tabara galateana a fost o fireasca stare de bucurie in timp ce in tabara adversa si-a facut loc resemnarea. O atitudine putin neobisnuita a avut la final tanara jucatoare de la CSU Alexandra Irimia, care a izbucnit in plans, fiind suparata un pic deoarece a fost schimbata la un moment dat. Fiind la inceput de drum, ne permitem sa-i dam un sfat: trebuie sa se pregateasca in continuare cat mai bine, talent are Slava Domnului si cu siguranta va avea o cariera stralucita.

    Liderul s-a distrat

    Formatia masculina a CSU a evoluat la Suceava in compania celor de la CSMU LPS Suceava. Desi nu au fortat decat atat cat a fost nevoie, galatenii au reusit sa incheie rapid socotelile si sa bifeze inca o victorie.

    "Nu am avut niciun fel de probleme in acest joc. Ultimul set a fost ceva mai disputat pentru ca am facut doua modificari in formula de baza", ne-a declarat antrenorul Valerica Juganaru. CSU a aliniat formatia: Calota, Todasca, Lazar, Grigore, Chicu, Palade, Racuciu - libero. Au mai evoluat: Ganea, Petrache. Rezultat final: CSMU LPS Suceava - CSU Galati 0-3 (-13, -11, -22).

    Dupa aceasta runda situatia in clasamentul Seriei Est se prezinta astfel: baietii se situeaza in continuare pe primul loc in timp ce fetele si-au consolidat pozitia a doua. Etapa viitoare, ambele echipe galatene vor evolua in deplasare: fetele la Tulcea, iar baietii la NiroGuard Bucuresti.

    Gheorghe Flutur va candida la presedintia Consiliului Judetean Suceava


    PD-L Suceava si-a anuntat, pe 17 februarie, in sala mare a Casei de Cultura, candidatii la functia de primar pentru 92 de comune si orase din judet.

    La eveniment, au fost prezenti senatori si deputati PD-L din judetele Iasi, Neamt si Botosani, iar din partea Biroului Permanenet National al democrat-liberalilor, senatorul Cezar Preda. Cu acest prilej, senatorul Gheorghe Flutur, presedinte al Organizatiei Judetene a PD-L Suceava, si-a anuntat candidatura la Presedintia Consiliului Judetean, prin vocea colegului sau de partid si din Senat, Cezar Preda.
    “Suceava inca mai e un bastion al stangii nereformate din cauza 'rosilor' din Consiliul Judetean. Viata arata altfel aici, la Suceava, unde CJ este condus, inca, de Marza… Ce face George Flutur aici se aude in toata tara, stim cu totii, si sunt convins ca va face ce trebuie daca va castiga CJ. Pentru ca va anunt aici, acum, ca George Flutur va candida la Presedintia CJ Suceava” , a mai spus Preda.
    Pana in prezent, au mai anuntat ca vor intra in cursa pentru Presedintia CJ Suceava actualul presedinte Gavril Mirza, din partea PSD, si vicepresedintele CJ Stela Acatrinei, de la PRM. La randul sau, Gheorghe Flutur a anuntat si candidatura la sefia Consiliului Judetean Iasi a senatorului PD-L Dan Carlan.

    Presedintele CJ Suceava vrea sanse egale in administratie si politica, pentru toate cultele


    Presedintele Consiliului Judetean Suceava, Gavril Mirza, ar vrea ca toate cultele religioase recunoscute din Romania sa intre cu sanse egale in viata politica si in administratia publica, pentru a se elimina discriminarea existenta.

    Mirza a declarat ca parlamentarii social-democrati de Suceava au tema sa rezolve problema si ca Parlamentul si Guvernul ar trebui sa gaseasca o solutie pentru ca reprezentantii cultelor sa se regaseasca de drept in toate structurile administratiei publice.
    El a spus ca in prezent se poate vorbi despre o discriminare, pentru ca unele culte religioase s-au transformat in adevarati vectori ai prozelitismului politic din poarta in poarta, iar altele au interdictii, sub sanctiunea caterisirii – adica a eliminarii din Biserica, ceea ce in opinia sa, nu este corect.
    Gavril Mirza a dat exemplul preotului Mihai Tehanciuc, din satul Botus, care va candida pentru postul de primar al orasului Solca, din partea PD-L. Ori, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a decis in urma cu mai multi ani ca preotii nu au voie sa faca politica, sub sanctiunea caterisirii.