Cele mai ciudate nume de orase din lume

Am alcatuit o lista cu cele mai bizare nume de orase din lume.

Nu va vine sa credeti, dar denumirile sunt cat se poate de adevarate:

50. Hot Water (Mississippi, SUA)

49. No Name (Colorado, SUA)

48. Hooker (Oklahoma, SUA)

47. Odd (West Virginia, SUA)

46. Normal (Illinois, SUA)

45. Okay (Oklahoma, SUA)

44. Plain City (Utah, SUA)

43. Embarrass (Minnesota, SUA)

42. Bird in Hand (Pennsylvania, SUA)

41. Hygiene (Colorado, SUA)

40. Looneyville (Texas, SUA)

39. Gravesend (England)

38. Whiskey Dick Mountain (Washington State, SUA)

37. Hell (Michigan, SUA)

36. Disappointment (Kentucky, SUA)

35. Middelfart (Denmark)

34. Wetwang (England)

33. Lolita (Texas, SUA)

32. Shetland Islands (Scotland)

31. Cockburn (Western Australia)

30. Dollarbeg (Scotland)

29. Wagga Wagga (Australia)

28. Can do (North Dakota, SUA)

27. Ass (Ukraine)

26. Gayville (South Dakota, SUA)

25) My Large Intestine (Texas, SUA)

24. ii (Finland)

23. Pussy creek (Ohio, SUA)

22. Needmore (Texas, SUA)

21. Taumatawhakatangihangakoauauotamateapokaiwhenuakitanatahu (New Zealand)

20. Beer Bottle Crossing (Idaho, SUA)

19. Poopoo (Hawaii, SUA)

18. Sexi (Peru)

17. Acme (West Virginia, SUA)

16. Burning Well (Pennsylvania, SUA)

15. Assawoman (Virginia, SUA)

14. Dead Chinaman (Papua New Guinea)

13. Dwarf (Kentucky, SUA)

12. Big Bone Lick (SUA)

11. Llanfairpwllgwyngyllgogerychwyrndrobwllllantysiliogogogoch (Wales)

10. Truth Or Consequences (New Mexico, SUA)

9. Climax (Michigan, SUA)

8. Fart (Virginia, SUA)

7. Blowhard (Australia)

6. Why (Arizona, SUA)

5. Dildo (Newfoundland, Canada)

4. Intercourse (Pennsylvania, SUA)

3. Boring (Oregon, SUA)

2. French Lick (Indiana, SUA)

1. Fucking (Austria) - este cel mai faimos semn de trafic, turistii oprind deseori pentru a face fotografii. Fiind foarte des furat de catre "amatorii de senzatii tari" s-a facut un adevarat depozit de semne pentru a-l inlocui.

Din Romania:

50. Madulari (Valcea)

49. Amarastenii de Sus (Dolj)

48. Urlati (Prahova)

47. Partestii de Sus si de Jos (Suceava)

46. Mirosi (Arges)

45. Baicoi (Prahova)

44. Fierbinti (Ialomita)

43. Craciunelu de Jos (Alba)

42. Calu (Neamt)

41. Maciuca (Valcea)

40. Capruta (Arad)

39. Cacacioasa (Valcea)

38. Iepureni (Iasi)

37. Tetcoiu(Dambovita)

36. Cotofenii din dos (Dolj)

35. Labasint (Arad)

34. Fundatura (Cluj)

33. Buda (Ilfov)

32. Cioara de sus (Alba)

31. Mierlestii de Sus (Olt)

30. Capatana Porcului(Brasov)

29. Prajesti (Neamt)

28. Belis (Cluj)

27. Spermezeu (Bistrita-Nasaud)

26. Varsatura (Braila)

25. Afumati (Ilfov)

24. Toporu (Giurgiu)

23. Iapa (Maramures)

22. Cumparatura (Suceava)

21. Jena (Timis)

20. Jupa (Caras-Severin)

19. Ciperceni (Golj)

18. Cocosesti (Alba)

17. Sculeni (Iasi)

16. Cacaina (Vaslui )

15. Sacu (Caras-Severin)

14. Carpa (Caras- Severin)

13. Vartescoiu (Vrance)

12. Milcoiu (Valcea)

11. Muereasca ( Valcea)

10. Bulbucata (Giurgiu)

9. Paros (Hunedoara)

8. Stalpu (Buzau)

7. Boldu (Buzau)

6. Colti (Buzau)

5. Udati-Manzu (Buzau)

4. Insuratei (Braila)

3. Lungesti (Valcea)

2. Flamanzeni (Ilfov)

1. Gogosari (Giurgiu)

Ce se vede la GSP TV

In grila noului post de sport figureaza meciurile Ligii I, 11 talk-show-uri dar si emisiuni care au un format international

102 meciuri va transmite GSP TV in turul acestei editii a Ligii I. Calculul este simplu: cel putin 6 meciuri din fiecare etapa inmultit cu 17 etape, egal 102 meciuri. Partidele vor fi transmise pe cele 4 frecvente ale postului, GSP TV, GSP TV 2, 3 si 4 in fiecare week-end, incepind cu ora 18:00.

11 talk-show-uri
Pe linga meciurile Ligii I GSP TV are in grila de programe si o serie de talk-show-uri moderate de unii dintre cei mai conuscuti oameni de media si din TV dar si jurnalisti GSP. Acestea sint 11 la numar. Lor li se adauga emisiunile de stiri programate din ora in ora (principalul jurnal incepe la ora 18:00 si dureaza 50 de minute), breaking-news insa si formate internationale.

Au preluat si formate intenationale
In aceeasi grila de programe exista si emisiuni preluate din afara precum Global Football, Footballers' lives, Muhamad Ali, Motor World sau Biography. Acestea sint in general programate dupa amiaza si acopera sporturi cum ar fi fotbalul, boxul sau sporturile cu motor.

LIGAment si Derby cu Viorel Grigoroiu
In aceeasi grila vor mai intra doua emisiuni realizate de Viorel Grigoroiu: Derby (talk-show avancronica a celui mai important meci din etapa; joi intre 19:00-20:00) si LIGAment (talk-show despre accidentarile din etapa precedenta; marti si miercuri intre 22:15-23:00). De asemenea, Meteo Fotbal (prezentarea prognozei meteo pentru orasele in care se desfasoara etapa; vineri, simbata si duminica inaintea meciurilor si in cadrul stirilor) si Top Liga sint alte doua formate propuse de GSP TV (rezultatele Ligii I comentate in platou). Ultima urma sa fie realizata de Adrian Dobre, care nu a mai semnat cu postul de sport. Exista si emisiuni preluate din afara precum Global Football, Footballers' lives, Muhamad Ali, Motor World sau Biography. Acestea sint in general programate dupa-amiaza si au ca baza fotbalul, boxul sau sporturile cu motor.

Procesiune în curtea spitalului

SUCEAVA. Sute de credincioşi au participat, ieri, la procesiunea moaştelor Sfântului Pantelimon - ocrotitorul bolnavilor, ce a avut loc pe străzile municipiului Fălticeni, printre aceştia şi câteva zeci de pacienţi ai spitalului din localitate.

Cum procesiunea religioasă s-a oprit prima oară în curtea spitalului, unde preoţii au ţinut o slujbă, bolnavii au trecut pe sub racla cu moaştele sfântului, cu nădejdea că se vor însănătoşi. Moaştele Sf. Pantelimon au ajuns la Fălticeni pe 15 iulie, la troiţa din faţa Bisericii „Sf. Ilie“.

Mallorca, minunea Mediteranei

Mallorca, cea mai populara insula spaniola
Palma de Mallorca este capitala provinciei si comunitatii autonome Insulele Baleare (Iles Balears) din Spania. Are in jur de 350.000 locuitori, aproape jumatate din populatia totala a insulei Mallorca. Palma de Mallorca este o importanta statiune balneara.
Mallorca este cea mai mare dintre insulele Baleare, situata intre Ibiza si Menorca, in bazinul Marii Mediterane. Capitala insulei este Palma de Mallorca, cunoscuta mai ales ca destinatie turistica situata in partea de sud-vest a insulei, intr-un golf. Orasul este puternic marcat de trecutul sau istoric, martori fiind caracterul vechi al monumentelor si edificiilor istorice. Intreaga insula se bucura de o mare varietate: de la coastele si golfurile marginite de palmieri pana la lanturile muntoase din interiorul insulei cu inaltimi de pana la 1.500 metri.
Mallorca este cea mai populara insula spaniola, atragand milioane de vizitatori in fiecare an. Situata la 209 km de Barcelona si la 145 km de Valencia, Mallorca dispune de o coasta de 500 km. Insula este un veritabil paradis, partea nordica fiind mai abrupta, iar cea sudica oferind plantatii de maslini si migdali, intercalati de mori de vant. Nisipurile aurii ale insulei sunt vestite, iar plajele sunt adorate de turistii aflati in cautare de soare si relaxare. In partea nordica a insulei se gasesc stanci abrupte, iar pe cea sudica plaje lungi de multi kilometri cu nisip fin. Printre plajele cele mai aglomerate in plin sezon se afla Ca'n Pastilla, El Arenal, Cala Mayor, Sant Agustí, Magaluf - cea mai mare plaja de pe coasta Calvia, Cala de San Vicente - o plaja inconjurata de pini. In plus, viata de noapte de pe insula este foarte dinamica, mai ales in Playa de Palma, statiune aflata la 10 minute de Palma. Clima este tipic mediteraneana, vara este cald si uscat, iarna este racoare, cu multe ploi.

Traditie bogata in arta si obiecte de artizanat traditionale

Zona este renumita pentru broderiile de mana, lemnul de maslin sculptat, fierul forjat, obiectele de sticla suflata, obiectele din palmier si rafie, perlele artificiale, ceramica, pantofii lucrati manual si bijuterii excelente. Insula a fost cucerita de-a lungul timpului de fenicieni, cartaginezi, romani, mauri sau corsari spanioli. Cele mai multe constructii si monumente de pe insula dateaza din epoca de aur (1276-1344), cat a durat domnia regelui de Aragon. Aici gasim orasele tipice spaniole cu arhitectura gotica, plantatii de maslini si vechile mori de vant. Orasul Palma, asezat in trepte pe coasta golfului, este unul dintre punctele de atractie turistica de faima mondiala.

Obiective turistice in Mallorca

• Magazinul de perle de cultura al fabricii din Manacor.
• Aproape de orasul Portocristo gasesti Cuevas del Drach, pesterile dragonului. Sunt unele dintre obiectivele turistice care merita vizitate. Sirul de pesteri conectate prin tuneluri se intinde pe o lungime de 1.200 de metri. Pestera principala coboara pana la 30 de metri adancime.
• Jardins d`Alfabia - gradinile unui domeniu in stil maur, al carui stil s-a pastrat inca de pe la 1300. Portocalii si palmierii organizati pe terase, bazinele cu pesti si apa fantanilor arteziene plac ochiului. In centrul gradinilor, se afla un pavilion unde se servesc sucuri de fructe din productia fermei domeniului.
• Palau de l`Almudaina, palat aflat in fata catedralei. O superba constructie in stil gotic.
• Muzee: Museo de Mallorca, Fundación Pilar y Joan Miró, Muzeul de Arta Spaniola Contemporana.
• Monumente: Catedrala din Palma de Mallorca, Castelul din Bellver.
• Pentru petrecerea timpului liber este indicat golful. In acest sens exista doua terenuri: Club de Golf Son Vida, situate la 5 km de centrul orasului Palma de Mallorca. A fost inaugurat in anul 1964, este deschis pe toata perioada anului, se afla la 10 km de Aeroportul Son Sant Joan si dispune de toate dotarile. Golf Son Muntaner, situat intr-o zona rezidentiala la numai 2 km de centrul orasului si la 15 km de Aeroportul Son Sant Joan, a fost inaugurat in anul 2000 si este deschis pe toata perioada anului. Pentru a ajunge acolo, trebuie doar sa urmati soseaua de centura a orasului (iesirea Son Rapinya).

Plaje:

El Arenal, cunoscuta de asemenea ca Playa de Plama, este marginita de o faleza (cu culoar special pentru biciclete), de magazine, restaurante si discoteci. Plaja, din nisip alb fin, are o lungime totala de 4.600 m si o latime de 50 m, apa marii este cristalina, iar valurile nu sunt foarte puternice.
Can Pastilla este situata langa plaja El Arenal, in apropierea Clubului Maritim din Sant Antoni de la Playa, are o lungime de 270 m si o latime de 65 m; nisipul (alb si fin), la fel ca si apa (cu valuri linistite), este de mare calitate.
Peguera Torá este destul de ingusta (180 m - lungime, 65 m - latime), iar vegetatia de pini maritimi ajunge pana la plaja din nisip alb si fin. Faleza este adaptata pentru persoane cu nevoi speciale. Desi valurile nu sunt foarte puternice, se poate practica cu succes windsurf-ul.
Peguera Plamira este cea mai mare dintre plajele din Peguera. Are 570 m lungime si 40 m latime, este formata din nisip alb si fin. Centrul urban si faleza ofera o multitudine de servicii: restaurante, baruri, magazine, inchiriere de sezlonguri si umbrele. Se poate practica pescuitul.
Peguera Romana dispune de toate serviciile specifice unei plaje: sezlonguri, inchiriere de hidrobiciclete. Plaja din nisip alb, cu o lungime de 85 m si cu o latime de 60 m, se bucura de o frumoasa vegetatie de pini maritimi care ajung pana aproape de mare.
Canyamel este cea mai mare plaja din zona cu acelasi nume si este situata intr-un golf marginit de doua capuri, la poalele unei zone rezidentiale. Dispune de serviciu de excursii organizate cu barca/vaporul. Plaja, din nisip alb si fin, cu valuri moderate, are lungimea de 290 m si latimea de 80 m.
Platja de Muro, situata intre Casetes de Capellans si Playa des Drag, este o plaja de 4.200 m lungime si 70 m latime, cu ape nu foarte adanci si adaptata persoanelor cu nevoi speciale cu ajutorul unei rampe din lemn, care ajunge pana la malul marii.
Cala Figuera, situata in zona Cabo Formentor, formata din nisip alb si fin (50 m - lungime, 40 m - latime), cu valuri moderate, ofera o panorama extraordinara.

Informatii turistice

• In afara de limba locului, in Palma de Mallorca se vorbesc uzual engleza si germana.
• Pe insula, apa potabila poate fi numita o problema, pentru ca ea nu exista. Apa potabila este adusa pe vapor cel mai adesea din Barcelona. Consumati numai apa minerala imbuteliata.
• Transportul public pe insula se face numai cu autobuzul. Daca aveti de parcurs o distanta mai mare, inchiriati o masina din statiune pentru 30 de euro pe zi.
• De mancat, se mananca chiar foarte bine in restaurantele englezesti. Un meniu complet variaza intre 30 si 50 de euro. Specialitatea casei: fripturile cu os. Din bucataria locului nu se pot rata la cina, spre exemplu, paella, cerveza si sangria. Specificul gastronomic din Insula Mallorca sunt carnatii de culoare portocalie, cu boia, multitudinea soiurilor de peste, fructe de mare, paella sau sobrasada si salate. Dintre bauturile alcoolice, sunt specifice palinca de anason si vinurile, iar dintre cele nealcoolice, sucul proaspat de portocale si laptele de migdale.
• Steagurile de culoare rosie de pe plaja semnalizeaza faptul ca sunt valuri mari si baia in mare este strict interzisa, steagul galben inseamna ca se poate face baie, dar cu prudenta, iar steagul verde ca se poate face baie fara nicio problema.

Pitbull Challenge 3

Locaţie: Liceul cu Program Sportiv Suceava

Sâmbătă, 26 Iulie 2008, fălticeneanul Ionuţ ATODIRESEI organizează Pitbull Challenge 3, o nouă gală K1 în sala de sport a Liceului cu Program Sportiv Suceava.

Program

Vineri, 25 Iulie 2008, la Restaurant La Fitze Suceava, va avea loc o conferinţă de presă la care vor lua parte toţi luptătorii. Tot atunci va avea loc şi cântarul oficial.

categoria 70 kg

Mihai BARBU (Respect Gym Bucureşti) – Olar MIODRAG (Universitatea Timişoara)

Costel PAŞNICIUC (Respect Gym Bucureşti) – Gabriel BUDEŞ (Universitatea Timişoara)

categoria 75 kg

Bogdan Gabriel CASANDRA (Pitbull Challenge Gym Fălticeni) – Sorin VESA (Oradea)

categoria 85 kg

Marius DRAGOMAN (Respect Gym Bucureşti) – Ion PARASCHIV (CS K-1 Galaţi)

categoria + 90 kg

Petre VASLUIANU (Respect Gym Bucureşti) – Radu NICOLAE (Braşov)

categoria + 100 kg

Daniel IRIMIA (Pitbull Challenge Gym Fălticeni) - Răzvan GHIŢĂ (Hontai Bucureşti)

Vasile POPOVICI (Scorpions Iaşi) - Crispin BONGO (CS K-1 Galaţi)

La eveniment şi-au anunţat participarea şi câteva nume cunoscute din sfera luptelor de contact din România precum Cătălin MOROŞANU (Moartea din Carpaţi), arbitrul Cezar GHEORGHE sau promotorul Eduard IRIMIA.

Juventus Fălticeni >> Victorie spectaculoasă cu Cetatea Târgu Neamţ

Juventus Fălticeni a învins cu scorul de 5-3 formaţia Cetatea Târgu Neamţ, într-un meci de verificare disputat joi seară pe Stadionul „Nada Florilor” din localitate.
Elevii lui Ovidiu Murariu s-au aflat în permanenţă la conducere pe tabela, până la pauză gazdele reuşind să marcheze de trei ori prin Păcurari, Şuleru şi Colban, în timp ce nemţenii au trimis mingea în poarta lui Zaharie în două rânduri. Deşi oaspeţii au punctat în debutul reprizei secunde pentru 3-3, gruparea de pe malul Şomuzului avea să-şi asigure în cele din urmă victoria graţie altor două goluri semnate de Prisacă, din 11 metri, şi Matei, ultimul dintr-o acţiune personală.

Antrenorul Ovidiu Murariu a folosit pe parcursul întâlnirii două formule diferite de joc:

Prima repriză: Zaharie – Constantin, F. Ailenii, Sava, Roxandari, Ov. Bosancu, Şuleru, Plecanciuc, Cozma, Colban, Păcurari.

Repriza secundă: Mihai – Craiu, Tătar, Suman, Bîgu, Matei, Cara, Tomescu, Prisacă, Stoian.

Întâlnirea de joi a fost a treilea joc de verificare disputat de Juventus Fălticeni în perioada competiţională. În precedentele două, alb-negrii au bifat o victorie cu 5-3, pe teren propriu, cu Rapid CFR Suceava, respectiv o înfrângere, în deplasare, cu Politehnica II Iaşi, scor 1-5.

FC Cetatea >> Marian Pană, mulţumit doar pe jumătate

În ciuda înfrângerii din amicalul cu Poli Iaşi, antrenorului Marian Pană s-a declarat mulţumit de evoluţia echipei sucevene din prima parte a meciului, punând prestaţia mai slabă din repriza secundă pe seama pregătirii fizice deficitare. “Am reuşit să menţinem ritmul doar în prima ora de joc, perioadă în care jucătorii s-au ridicat chiar peste aşteptările mele, având în vedere şi decalajul existent între cele două echipe la capitolul pregătire fizică. Numeroasele schimbări din repriza secundă au fost făcute intenţionat întrucât am vrut să evit eventualele accidentări. Avem o luna la dispoziţie să punem la punct atât aspectele legate de factorul fizic cât şi cele referitoare la cel mai bun unsprezece”, a precizat Marian Pană.

Tehnicianul Cetătii a remarcat la partida de joi atât motivaţia afişată de proprii jucători, cât şi seriozitatea grupării ieşene, care s-a prezentat pe Areni cu prima echipă. “Am pierdut în faţa unei echipe experimentate care şi-a creat mai multe ocazii de gol decât noi. În ciuda scorului final, a fost un antrenament reuşit pentru noi. Mi-aş dori să disputăm mai multe jocuri de o asemenea factură, deoarece jucătorii intră mult mai motivaţi în teren când evoluează în compania unor adversar puternici, mai ales că Poli a venit pe Areni cu prima echipă. Îmi pare rău însă de anularea jocului de la Iaşi, dar nu-i o tragedie. Când eşti mic trebuie să accepţi şi asemenea lucruri”, a completat Marian Pană.

Intreruperi de apa

"- Marti 22.07.2008 între orele 9h00-15h00 la Liceul Iosif Ranghet( Bd. Gheorghe Şincai cu str Lânăriei);

- Marti 22.07.2008 între orele 9h00-20h00 se va reduce presiunea apei la consumatorii din perimetrul străzilor: Bd. Basarabia, Bd. Nicolae Grigorescu, Bd. Theodor Pallady si Bd. 1 Decembrie 1918;

- Marti 22.07.2008 între orele 8h00-23h00 la consumatorii din perimetrul străzilor: Stavropoleos, Poştei, Franceză şi Hanul lui Manuc;

- Marti 22.07.2008 între orele 9h00-16h00 la consumatorii din perimetrul strazilor: Podarului între Râul Mara şi Vatra Dornei;

- Marti 22.07.2008 între orele 8h00-22h00 la consumatorii din perimetrul strazilor: General Salmen, Iancu Căpitanu, Pop de Dasesti, Caluşei, Dimitrie Onciu, Rumeoara, Energiei, Traian între Ferdinand si Piaţa Pache Protopopescu, Intr. G-ral Ipătescu, Vasile Stroescu, Vasilescu Ion, Moşilor între Pache Protopopescu şi G-ral Ipătescu şi Spitalul clinic de ortopedie-traumatologie si TBC osteoarticular "Foisor";

- Marti 22.07.2008 între orele 8h00-22h00 la consumatorii din strada Lujerului nr.51, blocurile 22A,22B,22C.22D;

- Miercuri 23.07.2008 între orele 9h00-22h00 la consumatorii din perimetrul străzilor: Calea Şerban Vodă între Viilor şi Cuţitul de Argint blocurile 13,14 si 15, Sos Viilor nr.78-88 blocul 103, sos Viilor nr.95-bloc 102 si sos. Viilor nr. 101- bloc 1;

- Miercuri 23.07.2008 între orele 8h00-23h00 la consumatorii din perimetrul strazilor: Sos Pantelimon, Aleea Dobrina, B-dul Chisinau blocurile 48A,48B,48C,54:

- Joi 24.07.2008 între orele 8h00-23h00 la consumatorii din perimetrul străzilor: Constantin Noica, Splaiul Independenţei între Pod Grozîveşti si Bd. Kogalniceanu şi presiune scăzută la consumatorii din Mircea Vulcănescu şi Calea Plevnei;

- Joi 24.07.2008 între orele 8h00-22h00 la consumatorii din perimetrul strazilor: Tunsu Petre, Aleea Stogu, Aleea Livezilor, Vâltoarei, Mihail Clinic, Calea Ferentari între Tunsu Petre şi Vâltoarei."

Lungu promite bani pentru modernizari

Oficialii echipei locale de handbal spera in continuare ca problema locului de desfasurare a meciurilor de pe teren propriu, va fi rezolvata in scurt timp. Primarul Sucevei, Ion Lungu promite finantare pentru modernizarea salii de sport de la LPS, insa asteapta anumite detalii in acest sens de la consiliul de administratie al Universitatii. “Pentru lucrarile necesare salii de sport specialistii vor fi nevoiti sa evalueze situatia acesteia si sa dea un verdict in ceea ce priveste suma necesara efectuarii acestor reparatii si a dotarilor suplimentare.”, a declarat edilul municipiului Suceava. Ion Lungu a anuntat ca Primaria va aloca 3 miliarde iar Consiliul Judetean 2 miliarde pentru bugetul Universitatii. In ceea ce priveste restul bugetului necesar echipei de handbal, Lungu spera ca acesta sa fie asigurat de catre oamenii de afaceri din judet.

Resurse pentru studenti

Prof.dr. Aurel BURCIU, Prorector

1. Management

Carte tiparita ca suport didactic pentru curs:

„Management general”, Ed. Universităţii din Suceava, 1999, ISBN 973-9408-25-7, p. 249, cota bibl. II 43789, 5 ex.

Suport digital pentru curs:

management.pdf

2. Tranzacţii comerciale internaţionale

Carte tiparita ca suport didactic pentru curs:

„Politici şi tehnici de comerţ exterior”, Ed. Universităţii din Suceava, 1999, ISBN 973-9408-24-9, 278 p., cota bibl. II 43790, 3 ex.

Suport digital pentru curs:

TCI.pdf

3. Management

,Management comparat ”, Aurel Burciu. Bucuresti , Editura Didactică şi Pedagogica, 2004, 347 p. ISBN 973-30-1757- 4 III 18561

,,Management general “, Aurel Burciu Suceava , Editura Universităţii din Suceava, 1999, 244 p. ISBN 973-9408-25-7 II 43789

,, Managementul prin obiective în condiţiile redresării societăţilor comerciale : rezumatul tezei de doctorat “, Aurel Burciu ; conducator ştiinţific: Alexandru Puiu Tacu, Iasi , 1997, 47 p. II 46520

,,MBO [management prin obiective] & ciclul afacerilor “, Aurel Burciu, Bucureşti, Editura Economică, 1999, 400p. ISBN 973-590-154-4 III 16648

MNG.pdf

___________________________________________________________________

Prof. dr. Gabriela PRELIPCEAN, Prodecan

1. Pieţe de capital

Carte tiparita ca suport didactic pentru curs:

„Tranzacţii bursiere” (coautor), Editura Universităţii din Suceava, 2000, ISBN 973-9408-14-1, 215 p., cota bibl. II 44868, 12 ex.

Suport digital pentru curs:

PC.pdf

2. Strategii investiţionale în afaceri

Carte tiparita ca suport didactic pentru curs:

„Fundamentele economice ale investiţiilor”, Ed. Universităţii din Suceava, 2002, ISBN 973-8293-74-X, 100 p., cota bibl. II 45205, 16 ex.

Suport digital pentru curs:

strategii.pdf

3. Relaţii financiare internaţionale

Carte tiparita ca suport didactic pentru curs:

„Relaţii financiare internaţionale: modelarea riscului pe pieţele valutare”, Ed. Universităţii din Suceava, 2002, ISBN 973-8293-79-0, 218 p.

Suport digital pentru curs:

RFI.pdf

___________________________________________________________________

Prof.univ. dr. Gheorghi PRISACARI

1. Istoria şi evoluţia UE

Carte tipărită ca suport didactic pentru curs:

„Istoria şi evoluţia Uniunii Europene” – Ed. Universităţii din Suceava, 2003, ISBN 973-666-2540, 309 p., cota bibl. II 46223, 10 ex.

Suport digital pentru curs:

IUE.pdf

___________________________________________________________________

Conf.univ.dr. Carmen-Emilia CHASOVSCHI, Sef catedra

1. Managementul resurselor umane

Carte tipărită ca suport didactic pentru curs:

„Cercetări privind managementul resurselor umane în contextul dezvoltării regionale”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006, ISBN 973-30-1031-6, 290 p.
„Managementul resurselor umane – curs universitar”, Ed. Universităţii din Suceava, 2006, ISBN (10) 973-666-196-2, (13) 978-973-666-169-6, 192 p.

Suport digital pentru curs:

MRU.pdf

2. Managementul proiectelor

„Cercetări privind managementul resurselor umane în contextul dezvoltării regionale”, Carmen Chaşovschi , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006, 290 p. ISBN 973-30-1031-6,

„Managementul resurselor umane – curs universitar”, Carmen Chaşovschi, Ed. Universităţii din Suceava, 2006, 192 p ISBN (10) 973-666-196-2, (13) 978-973-666-169-6,

MP1.pdf

___________________________________________________________________

Conf. dr. Camelia BAESU

1. Managementul producţiei

Suport digital pentru curs:

MP.pdf

2. Management strategic

ms.pdf

___________________________________________________________________

Lect. Rozalia KICSI

1. Planificare şi prognoză

Suport digital pentru curs:

planificare.pdf

2. Asigurări şi reasigurări

Suport digital pentru curs:

asigurari.pdf

3. Managementul asigurărilor

Suport digital pentru curs:

MA.pdf

4. Organizaţii economice internaţionale

Suport digital pentru curs:

OEI.pdf

5. Instituţii şi afaceri europene

,, Economie comercială”, Aurel Burciu şi Rozalia Kicsi, Suceava, Editura Universităţii Suceava, 2001, 205 p. , ISBN 973-8293-05-7 II 45571

IAE.pdf

___________________________________________________________________

Lect. Mariana LUPAN

1. Globalizare economică

Carte tipărită ca suport didactic pentru curs:

„Globalizarea: viziuni, context, tendinţe”, Ed. Economică, Bucureşti, 2005, ISBN 973-30-1288-2, 340 p.

Suport digital pentru curs:

GE.pdf

___________________________________________________________________

Lect. dr. Romulus VANCEA

1. Comunicarea şi negocierea afacerilor

Carte tipărită ca suport didactic pentru curs:

„Comunicarea în afaceri”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004, ISBN 973-30-17-56-6, 142 p.

Suport digital pentru curs:

CNA.pdf