Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat, pentru MEDIAFAX, că se va întâlni marţi cu guvernatorul regiunii Cernăuţi din Ucraina căruia îi va cere convocarea Consiliului euroregiunii Prutul de Sus pentru ca acesta să solicite CE fonduri pentru reconstrucţia infrastructurii din zonă. Flutur a precizat că se va întâlni cu guvernatorul regiunii Cernăuţi la ora 15.00, la punctul de frontieră Siret, şi va discuta cu acesta despre ultimele evenimente din zona judeţului Suceava şi de la graniţa cu Ucraina, în privinţa inundaţiilor. "Intenţionez să-i cer convocarea Consiliului euroregiunii Prutul de Sus pentru a solicita fonduri de urgenţă Comisiei Europene, prin programul de cooperare transfrontalieră pentru infrastructură”, a spus Flutur. Ministrul Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David, a criticat, luni, comunicarea "foarte săracă" dintre autorităţile române şi cele ucrainene pe tema inundaţiilor din nordul Moldovei, precizând că informaţiile despre starea reală a debitelor au ajuns târziu la autorităţile române. "Comunicarea cu ucrainenii este foarte săracă. Nu avem informaţii suficiente şi la timp din Ucraina, pentru a şti ce putem şi ce trebuie să facem noi, aici", a declarat, luni, ministrul David, aflat la Rădăuţi-Prut, în judeţul Botoşani, localitate distrusă în mare măsură de apele revărsate ale Prutului. MAE a anunţat, luni, printr-un comunicat, remis MEDIAFAX, că ministrul afacerilor externe Lazăr Comănescu a avut, în cursul după-amiezii, o întrevedere cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Markiyan Kulyk. "În cadrul întrevederii, la care a fost prezent şi Gheorghe Stoica, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, s-a discutat despre importanţa unei cooperări cât mai eficiente între autorităţile de resort române şi ucrainene pentru gestionarea efectelor recentelor inundaţii din zona de frontieră dintre cele două ţări. Partea română a propus părţii ucrainene realizarea unei evaluări comune de către specialiştii români şi ucraineni a situaţiei, a posibilelor evoluţii hidro-meteorologice şi a măsurilor care pot fi luate în continuare. În acest cadru, partea română a arătat că o echipă de experţi hidrologi este gata să se deplaseze în Ucraina, în zonele afectate şi a solicitat acceptul părţii ucrainene în acest sens", se arată în comunicat.
marți, 29 iulie 2008
Flutur va cere convocarea Consiliului euroregiunii Prutul de Sus
Suceava: Alunecări de teren în comuna Brodina
Două case au fost distruse, după ce o alunecare de teren care se manifestă pe o suprafaţă foarte mare a antrenat porţiuni de pământ cu tot cu pădure şi ameninţă să obtureze albia râului Suceava, a declarat pentru MEDIAFAX subprefectul de Suceava Orest Onofrei
Potrivit sursei citate, fenomenul alunecării de teren s-a manifestat încă de luni pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, însă marţi suprafaţa "este mult mai mare".
Orest Onofrei a declarat că două case au fost "luate" de alunecarea de teren, iar porţiuni de pământ cu tot cu pădure au ajuns în albia râului Suceava, riscând să o obtureze.
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat pentru MEDIAFAX că în zonă au fost trimişi hidrotehnicieni pentru a evalua situaţia şi a stabili măsurile care se impun.
Potrivit lui Flutur, la ora transmiterii acestei ştiri, localnicii din zona Brodina, afectată de alunecările de teren, au început să fie evacuaţi.
Comuna Brodina este situată în apropierea comunei Ulma, care este complet izolată de patru zile, din cauza inundaţiilor puternice, după ce apele revărsate ale Sucevei au distrus drumul care face legătura dintre cle două comune, pe o porţiune de şapte kilometri.
Program Liga a II-a
Programul Seriei I a Ligii a II-a, stabilit după tragerea la sorţi care a avut loc, marţi, la sediul Federaţiei Române de Fotbal, este următorul:
Etapa I, 16 august
Cetatea Suceava – Forex Braşov
FC Snagov – FC Botoşani
Delta Tulcea – Poiana Câmpina
Dunărea Giurgiu – Dinamo II Bucureşti
CSM FC Ploieşti – Progresul Bucureşti
FCM Bacău – Petrolul Ploieşti
FC Buftea – Sportul Studenţesc Bucureşti
Prefabricate Modelu – Ceahlăul Piatra-Neamţ
Aerostar Bacău – Concordia Chiajna
Etapa a II-a, 23 august
Forex Braşov – FC Snagov
FC Botoşani – Delta Tulcea
Poiana Câmpina – Dunărea Giurgiu
Dinamo II Bucureşti – FCM Bacău
Progresul Bucureşti – FC Buftea
Petrolul Ploieşti – CSM FC Ploieşti
Sportul Studenţesc Bucureşti – Prefabricate Modelu
Ceahlăul Piatra-Neamţ – Aerostar Bacău
Concordia Chiajna – Cetatea Suceava
Etapa a III-a, 30 august
Cetatea Suceava – Ceahlăul Piatra-Neamţ
FC Snagov – Concordia Chiajna
Delta Tulcea – Forex Braşov
CSM FC Ploieşti – Dinamo II Bucureşti
FCM Bacău – Dunărea Giurgiu
FC Buftea – Petrolul Ploieşti
Prefabricate Modelu – Progresul Bucureşti
Aerostar Bacău – Sportul Studenţesc Bucureşti
FC Botoşani – Poiana Câmpina
Etapa a IV-a, 6 septembrie
Dunărea Giurgiu – CSM FC Ploieşti
Forex Braşov – FC Botoşani
Poiana Câmpina – FCM Bacău
Dinamo II Bucureşti – FC Buftea
Progresul Bucureşti – Aerostar Bacău
Petrolul Ploieşti – Prefabricate Modelu
Sportul Studenţesc Bucureşti – Cetatea Suceava
Ceahlăul Piatra-Neamţ – FC Snagov
Concordia Chiajna – Delta Tulcea
Etapa a V-a, 13 septembrie
Cetatea Suceava – Progresul Bucureşti
FC Snagov – Sportul Studenţesc Bucureşti
Delta Tulcea – Ceahlăul Piatra-Neamţ
CSM FC Ploieşti – FCM Bacău
FC Buftea – Dunărea Giurgiu
Prefabricate Modelu – Dinamo II Bucureşti
Aerostar Bacău – Petrolul Ploieşti
Forex Braşov – Poiana Câmpina
FC Botoşani – Concordia Chiajna
Etapa VI-a, 20 septembrie
Dunărea Giurgiu – Prefabricate Modelu
FCM Bacău – FC Buftea
Poiana Câmpina – CSM FC Ploieşti
Dinamo II Bucureşti – Aerostar Bacău
Progresul Bucureşti – FC Snagov
Petrolul Ploieşti – Cetatea Suceava
Sportul Studenţesc Bucureşti – Delta Tulcea
Ceahlăul Piatra-Neamţ – FC Botoşani
Concordia Chiajna – Forex Braşov
Etapa a VII-a, 27 septembrie
Cetatea Suceava – Dinamo II Bucureşti
FC Snagov – Petrolul Ploieşti
Delta Tulcea – Progresul Bucureşti
FC Buftea – CSM FC Ploieşti
Prefabricate Modelu – FCM Bacău
Aerostar Bacău – Dunărea Giurgiu
Forex Braşov – Ceahlăul Piatra-Neamţ
FC Botoşani – Sportul Studenţesc Bucureşti
Concordia Chiajna – Poiana Câmpina
Etapa a VIII-a, 4 octombrie
Dunărea Giurgiu – Cetatea Suceava
CSM FC Ploieşti – Prefabricate Modelu
FCM Bacău – Aerostar Bacău
Poiana Câmpina – FC Buftea
Dinamo II Bucureşti – FC Snagov
Progresul Bucureşti – FC Botoşani
Petrolul Ploieşti – Delta Tulcea
Sportul Studenţesc Bucureşti – Forex Braşov
Ceahlăul Piatra-Neamţ – Concordia Chiajna
Etapa a IX-a, 11 octombrie
Cetatea Suceava – FCM Bacău
FC Snagov – Dunărea Giurgiu
Delta Tulcea – Dinamo II Bucureşti
Prefabricate Modelu – FC Buftea
Aerostar Bacău – CSM FC Ploieşti
Forex Braşov – Progresul Bucureşti
FC Botoşani – Petrolul Ploieşti
Ceahlăul Piatra-Neamţ – Poiana Câmpina
Concordia Chiajna – Sportul Studenţesc Bucureşti
Etapa a X-a, 18 octombrie
Dunărea Giurgiu – Delta Tulcea
CSM FC Ploieşti – Cetatea Suceava
FCM Bacău – FC Snagov
FC Buftea – Aerostar Bacău
Poiana Câmpina – Prefabricate Modelu
Dinamo II Bucureşti – FC Botoşani
Progresul Bucureşti – Concordia Chiajna
Petrolul Ploieşti – Forex Braşov
Sportul Studenţesc Bucureşti – Ceahlăul Piatra-Neamţ
Etapa a XI-a, 25 octombrie
Cetatea Suceava – FC Buftea
FC Snagov – CSM FC Ploieşti
Delta Tulcea – FCM Bacău
Aerostar Bacău – Prefabricate Modelu
Forex Braşov – Dinamo II Bucureşti
FC Botoşani – Dunărea Giurgiu
Sportul Studenţesc Bucureşti – Poiana Câmpina
Ceahlăul Piatra-Neamţ – Progresul Bucureşti
Concordia Chiajna – Petrolul Ploieşti
Etapa a XII-a, 1 noiembrie
Dunărea Giurgiu – Forex Braşov
CSM FC Ploieşti – Delta Tulcea
FCM Bacău – FC Botoşani
FC Buftea – FC Snagov
Prefabricate Modelu – Cetatea Suceava
Poiana Câmpina – Aerostar Bacău
Dinamo II Bucureşti – Concordia Chiajna
Progresul Bucureşti – Sportul Studenţesc Bucureşti
Petrolul Ploieşti – Ceahlăul Piatra-Neamţ
Etapa a XIII-a, 8 noiembrie
Cetatea Suceava – Aerostar Bacău
FC Snagov – Prefabricate Modelu
Delta Tulcea – FC Buftea
Forex Braşov – FCM Bacău
FC Botoşani – CSM FC Ploieşti
Progresul Bucureşti – Poiana Câmpina
Sportul Studenţesc Bucureşti – Petrolul Ploieşti
Ceahlăul Piatra-Neamţ – Dinamo II Bucureşti
Concordia Chiajna – Dunărea Giurgiu
Etapa a XIV-a, 15 noiembrie
Cetatea Suceava – Poiana Câmpina
Dunărea Giurgiu – Ceahlăul Piatra-Neamţ
CSM FC Ploieşti – Forex Braşov
FCM Bacău – Concordia Chiajna
FC Buftea – FC Botoşani
Prefabricate Modelu – Delta Tulcea
Aerostar Bacău – FC Snagov
Dinamo II Bucureşti – Sportul Studenţesc Bucureşti
Petrolul Ploieşti – Progresul Bucureşti
Etapa a XV-a, 22 noiembrie
FC Snagov – Cetatea Suceava
Delta Tulcea – Aerostar Bacău
Forex Braşov – FC Buftea
FC Botoşani – Prefabricate Modelu
Poiana Câmpina – Petrolul Ploieşti
Progresul Bucureşti – Dinamo II Bucureşti
Sportul Studenţesc Bucureşti – Dunărea Giurgiu
Ceahlăul Piatra-Neamţ – FCM Bacău
Concordia Chiajna – CSM FC Ploieşti
Etapa a XVI-a, 29 noiembrie
Cetatea Suceava – Delta Tulcea
FC Snagov – Poiana Câmpina
Dunărea Giurgiu – Progresul Bucureşti
CSM FC Ploieşti – Ceahlăul Piatra-Neamţ
FCM Bacău – Sportul Studenţesc Bucureşti
FC Buftea – Concordia Chiajna
Prefabricate Modelu – Forex Braşov
Aerostar Bacău – FC Botoşani
Dinamo II Bucureşti – Petrolul Ploieşti
Etapa a XVII-a, 6 decembrie
Delta Tulcea – FC Snagov
Forex Braşov – Aerostar Bacău
FC Botoşani – Cetatea Suceava
Poiana Câmpina – Dinamo II Bucureşti
Progresul Bucureşti – FCM Bacău
Petrolul Ploieşti – Dunărea Giurgiu
Sportul Studenţesc Bucureşti – CSM FC Ploieşti
Ceahlăul Piatra-Neamţ – FC Buftea
Concordia Chiajna – Prefabricate Modelu
Programul Seria a II-a a ligii secunde, sezonul 2008-2009, stabilit după tragerea la sorţi care a avut loc, marţi, la sediul Federaţiei Române de Fotbal, este următorul:
Etapa I, 16 august
CFR Timişoara – FCM Târgovişte
Dacia Mioveni – Minerul Lupeni
FCM Târgu-Mureş – FCM UTA Arad
Universitatea Cluj – Drobeta Turnu-Severin
Liberty Salonta – Mureşul Deva
Internaţional Curtea-de-Argeş – CS Mechel Câmpia-Turzii
ACU Arad – Jiul Petroşani
Unirea Alba Iulia – FC Bihor Oradea
Chimia Râmnicu-Vâlcea – Arieşul Turda
Etapa a II-a, 23 august
FCM Târgovişte – Dacia Mioveni
Minerul Lupeni – FCM Târgu-Mureş
FCM UTA Arad – Universitatea Cluj
Drobeta Turnu-Severin – Internaţional Curtea-de-Argeş
Mureşul Deva – ACU Arad
CS Mechel Câmpia-Turzii – Liberty Salonta
Jiul Petroşani – Unirea Alba Iulia
FC Bihor Oradea – Chimia Râmnicu-Vâlcea
Arieşul Turda – CFR Timişoara
Etapa a III-a, 30 august
CFR Timişoara – FC Bihor Oradea
Dacia Mioveni – Arieşul Turda
FCM Târgu-Mureş – FCM Târgovişte
Liberty Salonta – Drobeta Turnu-Severin
Internaţional Curtea-de-Argeş – Universitatea Cluj
ACU Arad – CS Mechel Câmpia-Turzii
Unirea Alba Iulia – Mureşul Deva
Chimia Râmnicu-Vâlcea – Jiul Petroşani
Minerul Lupeni – FCM UTA Arad
Etapa a IV-a, 6 septembrie
Universitatea Cluj – Liberty Salonta
FCM Târgovişte – Minerul Lupeni
FCM UTA Arad – Internaţional Curtea-de-Argeş
Drobeta Turnu-Severin – ACU Arad
Mureşul Deva – Chimia Râmnicu-Vâlcea
CS Mechel Câmpia-Turzii – Unirea Alba Iulia
Jiul Petroşani – CFR Timişoara
FC Bihor Oradea – Dacia Mioveni
Arieşul Turda – FCM Târgu-Mureş
Etapa a V-a, 13 septembrie
CFR Timişoara – Mureşul Deva
Dacia Mioveni – Jiul Petroşani
FCM Târgu-Mureş – FC Bihor Oradea
Liberty Salonta – Internaţional Curtea-de-Argeş
ACU Arad – Universitatea Cluj
Unirea Alba Iulia – Drobeta Turnu-Severin
Chimia Râmnicu-Vâlcea – CS Mechel Câmpia-Turzii
FCM Târgovişte – FCM UTA Arad
Minerul Lupeni – Arieşul Turda
Etapa VI-a, 20 septembrie
Universitatea Cluj – Unirea Alba Iulia
Internaţional Curtea-de-Argeş – ACU Arad
FCM UTA Arad – Liberty Salonta
Drobeta Turnu-Severin – Chimia Râmnicu-Vâlcea
Mureşul Deva – Dacia Mioveni
CS Mechel Câmpia-Turzii – CFR Timişoara
Jiul Petroşani – FCM Târgu-Mureş
FC Bihor Oradea – Minerul Lupeni
Arieşul Turda – FCM Târgovişte
Etapa a VII-a, 27 septembrie
CFR Timişoara – Drobeta Turnu-Severin
Dacia Mioveni – CS Mechel Câmpia-Turzii
FCM Târgu-Mureş – Mureşul Deva
ACU Arad – Liberty Salonta
Unirea Alba Iulia – Internaţional Curtea-de-Argeş
Chimia Râmnicu-Vâlcea – Universitatea Cluj
FCM Târgovişte – FC Bihor Oradea
Minerul Lupeni – Jiul Petroşani
Arieşul Turda – FCM UTA Arad
Etapa a VIII-a, 4 octombrie
Universitatea Cluj – CFR Timişoara
Liberty Salonta – Unirea Alba Iulia
Internaţional Curtea-de-Argeş – Chimia Râmnicu-Vâlcea
FCM UTA Arad – ACU Arad
Drobeta Turnu-Severin – Dacia Mioveni
Mureşul Deva – Minerul Lupeni
CS Mechel Câmpia-Turzii – FCM Târgu-Mureş
Jiul Petroşani – FCM Târgovişte
FC Bihor Oradea – Arieşul Turda
Etapa a IX-a, 11 octombrie
CFR Timişoara – Internaţional Curtea-de-Argeş
Dacia Mioveni – Universitatea Cluj
FCM Târgu-Mureş – Drobeta Turnu-Severin
Unirea Alba Iulia – ACU Arad
Chimia Râmnicu-Vâlcea – Liberty Salonta
FCM Târgovişte – Mureşul Deva
Minerul Lupeni – CS Mechel Câmpia-Turzii
FC Bihor Oradea – FCM UTA Arad
Arieşul Turda – Jiul Petroşani
Etapa a X-a, 18 octombrie
Universitatea Cluj – FCM Târgu-Mureş
Liberty Salonta – CFR Timişoara
Internaţional Curtea-de-Argeş – Dacia Mioveni
ACU Arad – Chimia Râmnicu-Vâlcea
FCM UTA Arad – Unirea Alba Iulia
Drobeta Turnu-Severin – Minerul Lupeni
Mureşul Deva – Arieşul Turda
CS Mechel Câmpia-Turzii – FCM Târgovişte
Jiul Petroşani – FC Bihor Oradea
Etapa a XI-a, 25 octombrie
CFR Timişoara – ACU Arad
Dacia Mioveni – Liberty Salonta
FCM Târgu-Mureş – Internaţional Curtea-de-Argeş
Chimia Râmnicu-Vâlcea – Unirea Alba Iulia
FCM Târgovişte – Drobeta Turnu-Severin
Minerul Lupeni – Universitatea Cluj
Jiul Petroşani – FCM UTA Arad
FC Bihor Oradea – Mureşul Deva
Arieşul Turda – CS Mechel Câmpia-Turzii
Etapa a XII-a, 1 noiembrie
Universitatea Cluj – FCM Târgovişte
Liberty Salonta – FCM Târgu-Mureş
Internaţional Curtea-de-Argeş – Minerul Lupeni
ACU Arad – Dacia Mioveni
Unirea Alba Iulia – CFR Timişoara
FCM UTA Arad – Chimia Râmnicu-Vâlcea
Drobeta Turnu-Severin – Arieşul Turda
Mureşul Deva – Jiul Petroşani
CS Mechel Câmpia-Turzii – FC Bihor Oradea
Etapa a XIII-a, 8 noiembrie
CFR Timişoara – Chimia Râmnicu-Vâlcea
Dacia Mioveni – Unirea Alba Iulia
FCM Târgu-Mureş – ACU Arad
FCM Târgovişte – Internaţional Curtea-de-Argeş
Minerul Lupeni – Liberty Salonta
Mureşul Deva – FCM UTA Arad
Jiul Petroşani – CS Mechel Câmpia-Turzii
FC Bihor Oradea – Drobeta Turnu-Severin
Arieşul Turda – Universitatea Cluj
Etapa a XIV-a, 15 noiembrie
CFR Timişoara – FCM UTA Arad
Universitatea Cluj – FC Bihor Oradea
Liberty Salonta – FCM Târgovişte
Internaţional Curtea-de-Argeş – Arieşul Turda
ACU Arad – Minerul Lupeni
Unirea Alba Iulia – FCM Târgu-Mureş
Chimia Râmnicu-Vâlcea – Dacia Mioveni
Drobeta Turnu-Severin – Jiul Petroşani
CS Mechel Câmpia-Turzii – Mureşul Deva
Etapa a XV-a, 22 noiembrie
Dacia Mioveni – CFR Timişoara
FCM Târgu-Mureş – Chimia Râmnicu-Vâlcea
FCM Târgovişte – ACU Arad
Minerul Lupeni – Unirea Alba Iulia
FCM UTA Arad – CS Mechel Câmpia-Turzii
Mureşul Deva – Drobeta Turnu-Severin
Jiul Petroşani – Universitatea Cluj
FC Bihor Oradea – Internaţional Curtea-de-Argeş
Arieşul Turda – Liberty Salonta
Etapa a XVI-a, 29 noiembrie
CFR Timişoara – FCM Târgu-Mureş
Dacia Mioveni – FCM UTA Arad
Universitatea Cluj – Mureşul Deva
Liberty Salonta – FC Bihor Oradea
Internaţional Curtea-de-Argeş – Jiul Petroşani
ACU Arad – Arieşul Turda
Unirea Alba Iulia – FCM Târgovişte
Chimia Râmnicu-Vâlcea – Minerul Lupeni
Drobeta Turnu-Severin – CS Mechel Câmpia-Turzii
Etapa a XVII-a, 6 decembrie
FCM Târgu-Mureş – Dacia Mioveni
FCM Târgovişte – Chimia Râmnicu-Vâlcea
Minerul Lupeni – CFR Timişoara
FCM UTA Arad – Drobeta Turnu-Severin
Mureşul Deva – Internaţional Curtea-de-Argeş
CS Mechel Câmpia-Turzii – Universitatea Cluj
Jiul Petroşani – Liberty Salonta
FC Bihor Oradea – ACU Arad
Arieşul Turda – Unirea Alba Iulia
MANASTIREA VORONET
In 1547 i s-a adaugat pridvorul si i s-a facut pictura exterioara sub privegherea Mitropolitului Grigorie Rosca, ce se odihneste in pridvor: Inca de la inceput Manastirea a fost binecuvantata cu calugari cu aleasa viata duhovniceasca, in vreamea Sf. Cuvios Daniil Sihastrul fiind o adevarata lavra a isihasmului romanesc. Viata monahala s-a intrerupt in anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Manastirea VoronetHabsburgic si s-a reluat in anul 1991, de data aceasta cu obste de calugarite sub staretia Stavroforei Irina Pantescu. Tanara obste se straduieste sa imbine aromnios rugaciunea cu munca in gospodarie, in camp, in atelierul de pictura si in indrumarea vizitatorilor.
Manastirea Voronet este socotita "Capela Sixtina a Orientului" pentru marea fresca de pe fatada de vest, numita "Judecata de apoi". De asemenea "albastrul de Voronet" este considerat de specialisti ca unic in lume si cunoscut ca rosul lui Rubes sau verdele lui Veronese. Pe fondul albastru este prezentat "Arborele lui Iesei" sau Genealogia Mantuitorului nostru Iisus Hristos iar pe coloane sunt pictati filozofii greco-latini. Sunt cautati cu privirea Aristotel si Platon iar pe absida laterala retine atentia "chipul ascetic al Sf. Onufirie".
In stanga usii de la intrare este zugravit chipul aureolat al Sf. Cuvios Daniil Sihastrul. Deasupra usii strajuieste Icoana "Deisis". Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Judecatorul Atotdrept, priveste cercetator pe toti cei care trec pragul Bisericii noastre; in dreapta si in stanga Sa, Maica Domnului si Sf. Ioan Botezatorul mijlocesc milostivirea pentru noi, oamenii. Pe contrafort este pictat Sf. Mare Mucenic Gheorghe, patronul Manastirii noastre, iar pe primele randuri ale acestui ansamblu de pictura, sus, "Acatistul Sf. Nicolae" si mai jos, "Acatistul Sf. Ioan cel Nou de la Suceava".
In pridvor pictura reprezinta calendarul crestin-ortodox, iar pe multe Icoane se vad nume si zgarieturi, semne ale celor 206 ani de pustiire. Deasupra usii de la intrare, in pronaous, se afla o mununata Icoana - "Dulcea imbratisare" si mai sus inscriptia in piatra ce precizeaza numele ctitorului si timpul inaltarii Manastirii.In pronaos se afla, strajuit de o candela aprinsa, mormantul Sf. Cuvios Daniil Sihastrul, ce a fost primul staret al Manastirii.
Tabloul votiv, al intemeietorului, se afla in naos. Maria Sa, Stefan cel Mare si Sfant, pictat in anul 1496 impreuna cu Doamna Maria-Voichita si Bogdan mostenitorul inchina, prin mijlocirea Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Manastirea aceasta Mantuitorului nostru Iisus Hristos pentru a-i multumi ca l-a ajutat in lupta impotriva cotropitorilor turci.
Privind tabloul votiv si ascultand clopotele daruite de voievod Manastirii inca de la intemeiere, clopote ce trase de vietuitoarele noastre tinere cheama de peste veacuri numele ctitorului: "Stefan-Voda, Stefan-Voda" ca intr-o vesnica pomenire, ne simtim legati prin fire nevazute de inaintasii nostri.
Valoroasa artistic este catapeteasma din lemn de tisa, aurit, usile imparatesti fiind o adevarata capodopera de sculptura in lemn. De mare pret este tronul Mitropolitului Grigorie Rosca si nadajduim ca va reveni acasa tronul original al Mariei-Sale, cel din Biserica fiind o copie distonand cu piesele vechi.
Pictura din naos si din Sf. Altar, obosita de fumul lumanarilor sutelor de ani, asteapta restaurarea. Dupa primele probe de curatire facute de specialisti se zaresc culorile originale bine conservate. Aceasta lucraea minutioasa si costisitoare se va face din donatiile statului nostru roman si din micile donatii ale turistilor si inchinatorilor romani si straini care iubesc Voronetul.
Expresia artistica a dreptei noastre credinte, a rafinamentului si gustului pentru frumos a neamului nostru, Sf. Manastire Voronet indeamna la reculegere si incanta inima si mintea privitorului ce ajunge la noi din toate colturile lumii.
Manastirea Voronet - Judecata de ApoiIara, Stefan-voda, mergand de la cetatea Neamtului in sus pre Moldova, au marsu pe la Voronet, unde traie un parinte sihastru, pre nume Daniil, si tatand Stefan-voda in usa sihastrului sa-i descuie, au raspunsu sihastrul sa astepte Stefan-voda afara pana ce si-a istovit ruga. Si dupa ce si-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat in chilie pre Stefan-voda si s-au ispovedit Stefan-voda la dansul. Si au intrebat Stefan-voda pre sihastru ce va mai face, ca nu poate sa sa mai bata cu turcii: inchina-va tara la turic, au ba? Iar sihastrul a dzis sa nu o inchine, ca razboiul este a lui, numai, dupa ce va izbandi, sa faca manastire acolo, in numele Sfantului Gehorghe, sa fie framul bisericii.MARGINEA - CERAMICA
Din punct de vedere turistic Marginea este cunoscuta pe plan national si mai ales international prin pastrarea si perpetuarea intr-o forma autentica a stravechilor indeletniciri din epoca bronzului (sec. V - V I ) de modelare manuala a lutului argilos in scopul fabricarii vaselor cu intrebuitare casnica pentru gatit sau pentru prelucrarea laptelui si diverse alte forme ornamentale.
Unicitatea ceramicii de Marginea pe plan international este data de culoarea neagra rezultata in urma arderii precum si modelarea unor forme specifice traditionale.Cultura populara a comunei se regaseste si in portul popular specific care se poarta in zilele de sarbatoare de catre batrinii satului.
Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume. In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500.Olaritul a aparut ca o necesitate a oamenilor de a stoca produsele obtinute. Vasele din lut ars au contribuitla dezvoltarea societatii primitive prin posibilitatea stocarii alimentelor si a prepararii acestora.
Ceramica smaltuita produsa la Marginea este de origine bizantina cunoscuta sub numele de ceramica de Kuty.
Un numar inca insemnat de case de locuit isi pastreza arhitectura având o vechime de mai mult de 100 deani.Numarul acestora este insa de la un an la altul din ce in ce mai redus locul lor fiind luat de impozante edificii moderne cu elemente imrumutate din arhitectura europeana a secolului XX.
MUZEUL SATULUI BUCOVINEAN
Organizat in apropierea Cetatii de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean pune in valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factura populara din tara de Sus. Cel mai tanar dintre muzeele in aer liber ale Romaniei s-a infiripat in deceniul al VIII-lea al secolului trecut cand satul bucovinean dispunea de nenumarate monumente de arhitectura populara dar din pacate activitatea – concretizata prin transferul mai multor obiective si reconstruirea a trei dintre acestea – a fost intrerupta.
Dupa 1990, aceasta generoasa idee a capatat in sfarsit contur, noi gospodarii si instalatii tehnice au fost transferate pe platoul cetatii pentru a fi reconstruite si puse in valoare – 30 de obiective de arhitectura populara.
Conceputa ca un sat traditional bucovinean expozitia in aer liber va cuprinde 80 monumente de arhitectura populara: biserica, scoala, gospodarii taranesti, ateliere mestesugaresti, instalatii tehnice, crasma.
Printre cele mai valoroase obiective amintim:
-Biserica Vama, monument de arhitectura, donatie a Parohiei inaltarea Domnului din Vama de Jos, dateaza din anul 1783. Constructia este bogat ornamentata cu motive zoomorfe (capul de cal) si geometrice (rozeta). Biserica are un plan treflat clasic compus din pronaos, naos si altar, pictura originala pastrandu-se doar in zona altarului. Langa biserica a fost reconstruita clopotnita.
-Casa Dorna Candreni, construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea, avand la acea vreme o frecventa medie astazi fiind un unicat pentru zona, apartinea unor oameni mai instariti. Casa reprezinta momentul de extindere al planimetriei prin adoptarea unui nou element arhitectonic – foisorul. Casa este amenajata cu obiecte specifice zonei Dornelor si cu inventarul de piese folosite de barbati la lucrul la padure si la plutarit.
-Casa Rosu construita la sfarsitul secolului al XIX-lea, este reprezentativa pentru zona Dornelor; obiectivul de dimensiuni impunatoare a apartinut unor gospodari instariti, dovada stand cele doua cuptoare cu elemente de inspiratie oraseneasca si foisorul larg de la intrare.
-Crasma lui Mos Iordache, dupa numele fostului crasmar, dateaza din prima jumatate a secolului al XX-lea (1928 - 1930), fiintand drept crasma in satul Saru Dornei pana dupa cel de-al doilea razboi mondial.
-Pe un mic curs de apa numit chiar „Paraul Morii” este reconstruita o moara cu roata hidraulica. Moara de piatra de la Manastirea Humorului ce dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea, era cea mai mare moara din aceasta zona.
-Gospodaria Straja, datand de la mijlocul secolului al XIX-lea, tipica pentru zona de tranzitie de la munte la podis, este compusa din casa de locuit, grajd si celar (haj).
Casa Ostra, datand din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, monumentala prin proportii si dimensiuni, conserva un plan traditional de constructie de larga circulatie in Bucovina. in situ casa a fost construita „pe loc” din arborii doborati pentru a face loc gospodariei.
Pe o suprafata de 6 hectare sunt reconstruite obiective de arhitectura populara din toata Bucovina: Atelier de olar de la Marginea, casa Cacica, Casa Volovat, Casa Vicov, Celar Moldovita, Celar Campulung Moldovenesc, Casa Campulung Moldovenesc, Gospodarie Radaseni, Gospodarie Manastirea Humorului, Casa Holohosca – comuna Sadova, Casa Partesti de Jos, Gospodarie Bilca, Coser Sf. Ilie.
HANUL DOMNESC
Muzeul etnografic Hanul Domnesc Suceava este cea mai veche cladire civila din municipiul Suceava si adaposteste expozitia permanenta si colectiile de etnografie ale judetului Suceava. In cadrul sectiei functioneaza si case-muzeu specifice zonelor Solca si Bilca cu obiecte etnografice reprezentative.
Centru comercial si mestesugaresc Suceava a atras intotdeauna numerosi mestesugari, istoria sa impletindu-se cu cea a Moldovei. Oras bogat in vestigii istorice, Suceava se inscrie in reteaua muzeistica a zonei si a tarii. In 1775 orasul Suceava cu toata partea de nord a Moldovei avea sa fie anexata imperiului Habsburgic.
Unul dintre obiectivele culturale ale zonei si ale orasului este Hanul Domnesc. Epoca de stralucita istorie, marcata durabil in caramida si piatra prin cetati, biserici si manastiri, evul mediu a lasat posteritatii si constructii civile, una dintre acestea fiind Hanul Domnesc.
Cladire cu doua niveluri, construita la sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator, Hanul Domnesc a fost destinat gazduirii unor dregatori straini, oaspeti de seama si mari negustori.
Odata cu ocuparea nordului Moldovei de catre imperiul Habsburgic in 1775, Hanul Domnesc isi schimba destinatia, devenind casa de vanatoare pentru membri familiei imperiale. In 1962 a fost restaurat de la nivelul pivnitei pana la acoperis, urmarindu-se reconstituirea elementelor de arhitectura interioara de la parter, in fosta bucatarie a hanului, pe locul cuptorului s-a ridicat un altul inspirat din cuptoarele moldovenesti, la etaj s-au pastrat grinzile de stejar ale plafoanelor celor doua coridoare.
Cu elemnete arhitecturale de epoca recastigate odata cu refacerea zidurilor, constructia Hanului Domnesc ca monument de arhitectura a intrat in traditia culturala a Sucevei ca vechi han medieval.
Expozitia permanenta de la parterul cladirii reconstituie atmosfera de epoca a unui han care gazduieste oaspetii de seama, dregatori, negustori. In salonul privat este reconstituita o soba de influenta austriaca cu placi de ceramica de tip Kuty, este mobilat cu piese sculptate ornamentate cu motive populare traditionale: masa cu scaune cu spatare inalte sculptate, dulap cu vitrina pentru vesela si piese de portelan, sticla si metal (farfurii, cani, suporturi pentru pahare, tavi, tabachera, lulea).
Hanul Domnesc a fost intr-o perioada (sfarsitul secolului al XVIII-lea) casa de vanatoare, atmosfera acestei perioade fiind ilustrata cu obiecte specifice acestei ocupatii - pe un rastel sunt expuse pusti de vanatoare, o panoplie cu pistoale si pumnale. Ambianta salonului este completata cu blanuri de mistret. Urmeaza camara in care sunt obiecte de uz casnic necesare prepararii hranei. Aici sunt rasnita de mana, teascul pentru ulei, cumpana, cofa pentru apa, butoaie, butoiase, balerci, saci pentru faina, tavi de copt, piua.
In bucatarie, elementul principal este cuptorul cu plita, rola si cuptor de paine. Vasele necesare sunt asezate pe un grilaj din jurul hornului (linguroaie, tavi, tigai, oale, cani); pe plita si pe vatra: oala pentru sarmale, chiup pentru bors, lopata, cleste, cociorva, piua pentru sare. Mobilierul din bucatarie este cel specific: masa, blidare, laita, lingurare.
Circuitul de vizitare trece apoi in sala hanului. Aici sunt mese cu laite si scaune, polita cu vase din ceramica, blidare , butoiase, balerci, coltare. Pe masa sunt sfesnice, strachini, linguri, fund de mamaliga. Aceasta camera este destinata servirii mesei. Inventarul camerei este completat cu textile de interior, stergare de mana, tesaturi de canepa.
Urmeaza camera de odihna cu mobilier specific: pat cu tablii, bancheta, jilt, scrin, lavoar cu oglinda cu cana si lighean de portelan. Interiorul acestei camere este completat cu tesaturi de factura populara: stergare, asternut de pat, scoarta pentru perete si blana de urs pe perete si de mistret pe jos. O soba de incalzit si un cufar pentru haine intregesc inventarul acestei incaperi care-si asteapta oaspetii. Holul de intrare face legatura dintre celelalte spatii. Aici sunt expuse piese de harnasament (sei, tarnite; curele, hamuri) si obiecte legate de transport si vanatoare. Este expusa o saca, un mic atelier de fierarie cu nicovala, ciocane, clesti.
Pivnita cu cele doua camere legate printr-un culoar boltit constituie un punct de atractie prin arhitectura lor si prin reconstitiurea functionalitatii lor. In spatiul de la intrare sunt expuse butoaie pentru bauturi si pentru alimente, iar in a doua incapere este amenajata o crama cu mese si laite cu obiecte din lemn si ceramica. Interactiunea dintre reconstituirea interioarelor specifice hanului si prezenta obiectelor de factura populara fac trecerea spre etajul cladirii unde sunt expuse toate genurile de arta populara din principalele zone etnografice ale judetului.
Zona etnografica Humor se remarca prin mestesugul prelucrarii artistice a lemnului care s-a materializat in obiecte de mare frumusete ca forma si ornamentatie, mestesug practicat si astazi cu aceeasi maiestrie. Dintre tesaturi se remarca stergarele de perete si tesaturile de traista in carouri. Costumele traditionale purtate in toate anotimpurile ofera diferite variante artistice locale. Compuse din stergar de cap cu varste colorate, camasa femeiasca bogat ornamentata cu fir, paiete si margele, catrinta sobra cu dungi inguste de culoare galben auriu si bondita ornamentata cu snur negru.
Zona Dornelor se distinge prin velnitele de pat cu decor liniar, in culoarea naturala a lanii; stergarele de perete cu motive geometrice realizate in tehnica alesaturii cu acul. O piesa de port deosebita este camasa cu platca cu motive vegetale aplicate cu margele. Cele patru ansambluri de port traditional incadreaza mai bine de un secol de conciliere a influentelor vechilor traditii de natura geometrica specifica nordului Moldovei cu stilizari vegetale de influenta nasaudeana. Salbele de dota realizate cu ajutorul unei zgarde cu ornamente de margele, de care se prind monedele reprezinta o particularitate zonala ce completeaza costumul femeiesc.
Zona etnografica Radauti se caracterizeaza printr-o realiazre artistica superioara in toate domeniile creatiei populare. Se remarca scoartele, laicerele si grindarasele cu motive geometrice si colorit de natura vegetala in general. Costumele populare ilustreaza toate tipurile de haine traditionale purtate de locuitorii acestor asezari. Zona Radauti se impune, de asemenea, prin mestesugul cojocaritului reprezentat prin cele cateva tipuri de haine de blana (cojocel, pieptar, pieptar cu poale) cu o ornamentatie bogata ce le subliniaza croiala, intr-un colorit viu cu motive vegetale. Mestesugul olaritului este reprezentat prin ceramica neagra de Marginea si cea smaltuita de Radauti.
Zona etnografica Campulung Moldovenesc continua stravechea traditie a prelucrarii lemnului prin realizarea diferitelor obiecte, de la furca de tors la cofita pentru aghiasma si tiparul de prescure. Portul traditional al zonei se remarca prin camasa femeiasca cu motive geometrice si rafinament coloristic si cu bonditele cu prim de jder sau de dihor si cu decor geometric cu matase si margele. Sarbatorile de iarna aduc in scena cerbul care este ornamentat cu materiale stralucitoare cu multi canafi colorati, personaj marcant in alaiurile din zona.
In spatiul de trecere sunt expuse piese de arta populara actuala din toate genurile de creatie: tesaturi, ceramica, obiecte de lemn, coarne pentru praf de pusca.
Program de vizitare
vara » luni / inchis
vara » marti - duminica / 10:00 - 18:00
iarna » luni / inchis
iarna » marti - duminica / 09:00 - 17:00
Taxa vizitare
copii, elevi, studenti / 1 lei
adulti / 2 lei
taxa fotografiere / 5 lei
taxa filmat / 8 lei
PLANETARIUL SUCEAVA
Planetariul din Suceava a fost inaugurat in anul 1982 (fiind al treilea planetariu din tara in ordinea deschiderii si cel mai mare din tara in ceea ce priveste capacitatea salii si a diametrului cupolei) si este destinat proiectarii cerului din ziua respectiva, a cerului din emisfera sudica si nordica, a sistemului solar, a planetelor vizibile, a satelitilor galileeni…
In sala Planetariu, de forma circulara, cu o capacitate de 80 de locuri, este montat un proiector complex top ZKP 2, cu ajutorul caruia se pot proiecta Soarele, Luna, planetele si aproximativ 6.000 de stele vizibile cu ochiul liber pe cerul boreal si austral. Proiectoare auxiliare redau imaginea dinamica a sistemului solar, planeta Jupiter cu satelitii galieeni, evolutia cometei Donati, fenomenul “stelelor cazatoare” si miscarea unui satelit artificial.
La etaj se afla Mediateca, o sala cu o capacitate de 100 de locuri, dotata cu aparatura audio-viseo, unde se organizeaza simpozioane, conferinte, sesiuni de comunicari stiintifice si se ofera publicului vizitator video-documentare.
Terasa si cupola mobila sunt folosite pentru observatii astronomice cu luneta (x120) si telescopul de tip cassegrain (x375). Se pot observa petele solare, relieful lunar, Jupiter cu satelitii galileeni, inelele lui Saturn, roiuri de stele, nebuloase galactice si fenomene astrologice (eclipse, oculatii etc.).
Planetariul dispune de un fond documentar care cuprinde carti si periodice de specialitate, precum si o donatie de carte facuta de conf. dr. Elvira Botez.
In spatiul expozitional de la parter se pot vizita expozitiile permanente: Pagini din Istoria Astronomiei Romanesti, Observatoare si Instrumentele Astronomice din Lume, Primul Sistem Solar, Dincolo de Calea Lactee. Aici se afla si un pendul panoramic, utilizat in cercetarea fenomenelor de gravitatie, realizat dupa proiectullaureatului Nobel, Maurice Allais.
Program de vizitare
luni - duminica / 09:00 - 17:00
Taxa vizitare
copii, elevi, studenti / 1 lei
adulti / 2 lei
taxa fotografiere / 5 lei
taxa filmat / 8 lei
Basescu spune ca la Suceava este "o dubla comanda"
Presedintele Traian Basescu a spus ministrilor ca in judetul Suceava exista "o dubla comanda" la coordonarea operatiunilor de limitare a efectelor inundatiilor si a cerut reguli care sa clarifice relatia dintre prefect si seful CJ, ministrul David aratand ca legea stabileste deja clar competentele.
In operatiunile din Suceava sunt implicati atat prefectul judetului, cat si presedintele Consiliului Judetean, Gheorghe Flutur (PDL).
Surse ministeriale au relatat agentiei MEDIAFAX ca, in sedinta de marti a Guvernului, presedintele Traian Basescu a cerut elaborarea unei metodologii care sa stabileasca in mod clar relatia de colaborare dintre un prefect si un presedinte de consiliu judetean in caz de necesitate, precum inundatiile. El a aratat ca a sesizat ca in judetul Suceava exista "o dubla comanda", operatiunile fiind coordonate atat de catre prefect, cat si de presedintele CJ.
Ministrul Internelor si Reformei Administrative, Cristian David, i-a spus presedintelui ca legea in vigoare stabileste deja in mod clar ca, in situatii de criza in care este implicat Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, seful comandamentului este prefectul si nu presedintele Consiliului Judetean (CJ), au afirmat sursele.
In briefingul de presa sustinut la finalul sedintei Executivului, ministrul David a aratat ca discutia din Guvern cu presedintele Basescu nu a avut o natura polemica.
"Din contra, datorita faptului ca trebuie sa depasim aceasta etapa care este in continuare una cu grad inalt de risc nu cred ca trebuie sa dam o interpretare politica acestei discutii. Avem un obiectiv clar de a preveni orice pierderi de vieti omenesti, de a pune la adapost populatia. Este singurul obiectiv pe care, de data aceasta, trebuie sa-l vedem in discutia si prezenta presedintelui, nu cred ca ar trebui sa cautam o nuanta politica in acest moment", a spus David.
Guvernul s-a reunit in sedinta, marti dimineata, pentru a decide alocarea fondurilor de urgenta pentru populatia din zonele afectate de inundatii si pentru refacerea infrastructurii.
La inceputul sedintei a participat si presedintele Traian Basescu.
Final de cantonament
Cetatea şi-a încheiat astăzi stagiul de pregătire de la Vatra Dornei. La întoarcerea acasă, trupa lui Marian Pană a disputat o partidă de verificare pe terenul celor de la CS Gura Humorului. La capătul celor 90 de minute de joc, galben-albaştrii s-au impus cu scorul de 1-0, unicul gol al întâlnirii fiind inscris de mijlocaşul Ionel Celpan la jumătatea primei reprize. Incepând de mâine, Cetatea îşi va continua antrenamentele în localitate, urmând ca joi să primească vizita formaţiei CSM Ploieşti, într-un meci amical programat pe stadionul Areni cu începere de la orele 18.00.