Comuna suceveană Cacica vrea promovare pe bani europeni

¤ Primăria se zbate să obţină finanţare europeană pentru amenajarea unui spaţiu cultural-turistic, în care să organizeze "Balul Gospodarului"
¤ Iniţiativa de atragere de fonduri ocoleşte însă reabilitarea celui mai important obiectiv turistic din zonă - Salina Cacica

În contextul intrării într-un con de umbră şi de uitare a arealului turistic din jurul Minei de Sare de la Cacica, primăria comunei cu acelaşi nume intenţionează să depună spre finanţare un proiect de reabilitare şi promovare a turismului în zonă.

Concret, este vorba despre proiectul "Construire complex cultural-turistic Cacica", în valoare totală de 550.000 euro.

Complex cultural cu sală de conferinţe şi 20 de locuri de cazare

Ca şi parte de construcţie, proiectul vizează realizarea unei clădiri cu trei niveluri şi o suprafaţă de ocupare la sol de aproximativ 200 metri pătraţi. Destinaţia principală a clădirii este de a găzdui diverse manifestări, cu scopul de a reanima din punct de vedere turistic şi cultural zona Cacica.

"La demisol, proiectul prevede amenajarea unei bucătării cu toate dotările necesare. Parterul urmează a fi rezervat pentru o sală de conferinţe polivalentă, iar etajul va cuprinde birourile şi spaţiile de cazare şi protocol. Utilizând şi spaţiul aferent mansardei, vom putea ajunge până la o capacitate totală de 20 locuri de cazare", ne-a spus Alexandru Tofan, arhitect în cadrul SC "Habitat Proiect" SRL Iaşi, societatea care s-a ocupat de partea de proiectare tehnică.

Cu "Balul Gospodarilor" se atrag turişti şi… voturi

Pe lângă componenta de construcţie, proiectul Consiliului Local Cacica mai vizează şi o serie de activităţi conexe. "Printre acestea, aş dori să menţionez crearea unui număr de 5.000 de pliante de promovare a proiectului, realizarea unei Monografii pentru valorificarea patrimoniului cultural Cacica şi a site-ului www.cacicacultural.ro", ne-a informat Zaharie Creţu.

De asemenea, edilul comunei Cacica s-a gândit să organizeze, atât pentru alegători, dar şi pentru atragerea turiştilor pasionaţi de tradiţiile bucovinene, un "Bal al Gospodarilor", festivalul "Ziua Minerului", precum şi un pelerinaj naţional şi chiar internaţional pentru vizitarea monumentelor de cult din zonă.

"Ca şi grup ţintă estimăm să atragem, anual, aproximativ 120.000 de turişti naţionali şi internaţionali, care vor vizita atracţiile specifice zonei. Printre acestea amintim: Mina de Sare Cacica, Basilica Minor «Adormirea Maicii Domnului», ştrandul cu apă sărată de la Cacica, monumentul de arhitectură Biserica «Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril», din Pârteştii de Sus, minirezervaţia «Papucul Doamnei» - Cacica", a menţionat primarul Zaharie Creţu.

Dar salina… cui rămâne?

Dorinţa de a atrage turişti către toate aceste obiective, utilizând fonduri europene, este, în sine, lăudabilă, dar pierde din vedere starea actuală în care se găsesc aceste atracţii turistice. Mina de sare Cacica este acel "ingredient" unic al zonei, care, în pofida potenţialului imens pe care îl prezintă, este lăsat în paragină.

Vizitarea acestei mine presupune parcurgerea unui traseu subteran, care, în mare parte s-a păstrat acelaşi de la mijlocul secolului al XIX-lea. "Accesul şi evacuarea din mină se face pe scări din lemn din secolul al XIX -lea, adiacente puţului de extracţie, toate fiind iluminate şi aerisite mecanic", recunoaşte viceprimarul comunei Cacica, Eduard Filţingher. Fostele camere de extragere a sării geme, deşi sunt disponibile pentru amenajarea şi extinderea traseului turistic, au rămas şi ele împietrite în timp.

"În prezent, traseul cuprinde capela ecumenică aflată la 20 de metri în subteran, precum şi altarul, galeriile, lacul sărat şi sala de dans, situate la 38 de metri în subteran", a descris Eduard Filţingher.

În subteran, s-a facut curăţenie şi igienizare

Acţiunile întreprinse, până în prezent, de Consiliul Local pentru reabilitarea şi modernizarea traseului subteran al minei au fost timide şi s-au rezumat la refacerea platformei de intrare în mină şi a iluminatului, amenajarea unui chioşc în sala de dans, alături de câteva acţiuni de curăţenie şi igienizare generală.

Partea de suprafaţă a incintei miniere s-a bucurat de o atenţie mai mare din partea autorităţilor, aici fiind efectuată dezafectarea clădirii unde a funcţionat instalaţia de preparare a sării şi ecologizarea suprafeţei de 5,4 hectare aferentă acesteia.

"În plus, am avut în vedere amenajarea unui ştrand cu saramură, cu toate utilităţile necesare (toalete, duşuri, vestiare, parcare, chioşcuri, plajă)", a menţionat viceprimarul comunei Cacica.

Pe viitor, bazin cu saramură şi muzeu al sării

Cât despre ceea ce urmează să fie realizat, lista activităţilor este lungă… aşa cum trebuie să fie într-un an electoral. Pentru anul în curs, sunt programate a se finaliza acţiunile privind iluminatul, realizarea aerajului special pentru camerele de la orizontul II, amenajarea galeriei de legătură a acestor camere şi izolarea noilor trasee de lucrările miniere existente.

"Avem deja în derulare amenajarea, în camera 1, a unui teren de volei, cu podea de răşinoase, dar şi executarea lucrărilor de străpungere în masiv pentru confecţionarea scărilor de acces. De asemenea, foarte importantă este execuţia bazinului cu saramură, din camera numărul 1, pentru menţinerea microclimatului cu aerosoli", ne informează edilul comunei.

"Avem mai multe propuneri pentru amenajările de suprafaţă. Una dintre cele mai interesante este modernizarea clădirii pentru tratamente cu saramură caldă şi cabinet medical. Mai intenţionăm să reamenajăm intrarea în mină, precum şi muzeul sării şi multe alte funcţiuni", a adăugat viceprimarul comunei Cacica.

Dacă toate aceste planuri se vor materializa sau nu în proiecte concrete, rămâne de văzut. Existenţa unei cereri de finanţare arată că lucrurile se mişcă într-o anumită direcţie, chiar dacă primăria comunei Cacica se gândeşte, înainte de toate, să îşi asigure spaţiu pentru organizarea "Balului Gospodarului".

Poate firul "evenimente - promovare - turişti - bani - reabilitare obiective" are şi el o logică îndreptăţită. Dar are şi un risc… Vizitele la salină vor dezvălui în continuare trista realitate că românii nu au învăţat sau învaţă foarte greu să îşi pună în valoare "comorile" trecutului, în aceeaşi măsură în care grecii sau turcii, de exemplu, ştiu să scoată, la propriu, bani din orice piatră seacă.