După zece ani, vom mai avea ce tăia din pădurile ţării ?

Îngrijorat de consecinţele dezastruoase ce le-ar avea pentru ţara noastră punerea în practică a solicitării BERD de a mări volumul de masă lemnoasă ce se exploatează în prezent în România cu 8-10 milioane de mc, Î.P.S. Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a adresat, ieri, o Scrisoare deschisă preşedintelui Traian Băsescu, preşedintelui Senatului, dl Nicolae Văcăroiu, preşedintelui Camerei Deputaţilor, dl Bogdan Olteanu, primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu, Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, dlui director general Dan Ioan Aldea, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dlui ministru Dacian Cioloş, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, dlui prof. acad. Cristian Hera, Asociaţiei Proprietarilor de Păduri, ONG-urilor.

Iată conţinutul scrisorii:

„Legat de solicitarea reprezentanţilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, adresată în cadrul întrunirii de la Sinaia, în data de 7-8 februarie a.c., reprezentanţilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi ai altor instituţii din domeniul silviculturii, ca pe baza unui studiu să se mărească volumul de exploatare a masei lemnoase cu 8-10 milioane mc, în plus faţă de cele 20 de milioane mc ce se exploatează în fiecare an din pădurile ţării noastre, deci în total 30 milioane mc de buştean care urmează să se taie anual din pădurile României, pentru alimentarea fabricilor, cum sunt cele de la Dorneşti (Rădăuţi), Sebeş şi altele, instalate în România de investitori străini,

Ca tot românul îmi iau îngăduinţa să pun următoarele întrebări:

> Pădurile din România au, într-adevăr, o creştere anuală de 30 milioane mc?

> Reinventarierea fondului forestier ca urmare a solicitării făcute de BERD se va face în birou, la comanda unor „preţioase indicaţii” din partea politicului, sau pe teren, în pădure, împreună cu personalul silvic din fiecare ocol?

> În afară de acest volum de masă lemnoasă solicitat de investitorii străini, oare va mai rămâne în pădure şi o cantitate de lemn, pe picior, cu statut de „rezervă de interes naţional”, folosită în caz de calamităţi sau alte situaţii de dezastru?

> După 10 ani, sau chiar mai puţin, oare românii vor mai avea ce tăia pentru nevoile interne şi, nu în ultimul rând, pentru dobândirea resurselor financiare necesare îngrijirii pădurii – pază, plantaţii, igienizări etc. – sau, pentru acoperirea cheltuielilor mai sus amintite, se va recurge la un împrumut la Banca Mondială, prin mijlocirea BERD-ului?

> În afară de cele 30 milioane mc, oare va mai rămâne ceva lemn pentru a se face parte şi societăţilor româneşti de prelucrare a lemnului, precum şi persoanelor private, cetăţenilor de rând ai ţării?

> După 10 ani, oare nu vom merge să cumpărăm lemn de provenienţă străină, aşa cum cumpărăm alimente, destul de chimizate, aduse din alte ţări, deşi unele din acestea se află şi la noi din abundenţă, dar sunt refuzate să fie cumpărate de marile magazine patronate de străini?

Dacă aceste rânduri supără, scandalizează, aduc jignire adresanţilor şi nu numai, adică nu-şi găsesc îndreptăţirea, îmi asum consecinţele legiuite.

Apelez la autoritatea pe care o aveţi, politică sau profesională, în domeniul silviculturii, să apreciaţi şi să decideţi călăuziţi de conştiinţa răspunderii ce o aveţi faţă de îndatorirea îngrijirii, folosiri, păstrării şi ocrotirii unui bun naţional, indiferent de proprietarul acestui bun; pădurea trebuie mai întâi îngrijită şi ocrotită şi apoi tăiată, la vremea, vârsta ei legiuită, tăiată în regim silvic, pentru a nu se tulbura echilibrul ecologic.

În agricultură, dacă se greşeşte într-un an, în următorul an se poate recupera paguba; în schimb, în silvicultură, greşeala făcută într-un an, prin tăieri nechibzuite şi abuzive, (pierderea) se poate recupera doar după 70-80 de ani.

Cred că trebuie apelat şi la înţelepciunea şi înţelegerea celor care conduc destinele Uniunii Europene, personalităţi care au intenţii şi planuri, zice-se, aducătoare de prosperitate economică şi socială pentru ţara noastră – România.

Rugându-Vă să binevoiţi a lua act, a analiza şi a dispune asupra celor prezentate mai sus,

Primiţi, Vă rugăm, asigurarea deosebite Noastre consideraţiuni,

IPS PIMEN

Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor