vineri, 13 februarie 2009

Renault, lovita puternic de criza

Criza financiara a lovit puternic firma Renault. Constructorul francez de automobile a inregistrat pierderi de peste 980 de milioane de euro in cea de-a doua jumatate a anului 2008. Oficialii Renault spun ca se asteapta ca situatia sa se inrautateasca, pe masura ce vanzarile continua sa scada.

Reprezentantii Renault au refuzat sa faca previziuni pentru anul in curs. Ei au admis doar ca lucrurile stau mult mai rau decat s-ar fi asteptat.

"Situatia pietei (n.r. auto) va fi mult, mult sub ce ne asteptam, din nefericire. Si unele din obiectivele noastre vor deveni nerealiste. Deci va trebui sa renuntam la ele astfel incat sa nu punem in pericol alte obiective importante, ca incercarea de a avea venituri pentru anul acesta", a declarat Carlos Ghosn, seful executiv al Renault.

Pentru a face fata crizei, oficialii Renault spun ca trebuie reduse costurile. De altfel, conducerea grupului a anuntat inca din septembrie desfiintarea a 6.000 de locuri de munca la filialele din Europa si Franta.

Vestile proaste anuntate de conducerea Renault i-au scos in strada pe angajatii de la filiala spaniola a firmei. Acestia au organizat un protest in fata sediului central din Paris.

Efectele crizei financiare asupra industriei auto se vor face simtite, insa, mult timp de acum incolo.

"Criza cu care se confrunta industria automobilelor este profunda. Risca sa fie lunga si fara indoiala va schimba peisajul industrial", a mai declarat Carlos Ghosn.

Pentru a veni in ajutorul acestui sector grav afectat de criza, presedintele Nicolas Sarkozy a aprobat cu doar cateva zile in urma credite totale de 6,5 miliarde de euro pentru industria auto. Compania Renault, producatorul numarul doi de automobile din Franta, va beneficia de un imprumut de trei miliarde euro.

Sursa: Antena 3

Renault, lovita puternic de criza

Criza financiara a lovit puternic firma Renault. Constructorul francez de automobile a inregistrat pierderi de peste 980 de milioane de euro in cea de-a doua jumatate a anului 2008. Oficialii Renault spun ca se asteapta ca situatia sa se inrautateasca, pe masura ce vanzarile continua sa scada.

Reprezentantii Renault au refuzat sa faca previziuni pentru anul in curs. Ei au admis doar ca lucrurile stau mult mai rau decat s-ar fi asteptat.

"Situatia pietei (n.r. auto) va fi mult, mult sub ce ne asteptam, din nefericire. Si unele din obiectivele noastre vor deveni nerealiste. Deci va trebui sa renuntam la ele astfel incat sa nu punem in pericol alte obiective importante, ca incercarea de a avea venituri pentru anul acesta", a declarat Carlos Ghosn, seful executiv al Renault.

Pentru a face fata crizei, oficialii Renault spun ca trebuie reduse costurile. De altfel, conducerea grupului a anuntat inca din septembrie desfiintarea a 6.000 de locuri de munca la filialele din Europa si Franta.

Vestile proaste anuntate de conducerea Renault i-au scos in strada pe angajatii de la filiala spaniola a firmei. Acestia au organizat un protest in fata sediului central din Paris.

Efectele crizei financiare asupra industriei auto se vor face simtite, insa, mult timp de acum incolo.

"Criza cu care se confrunta industria automobilelor este profunda. Risca sa fie lunga si fara indoiala va schimba peisajul industrial", a mai declarat Carlos Ghosn.

Pentru a veni in ajutorul acestui sector grav afectat de criza, presedintele Nicolas Sarkozy a aprobat cu doar cateva zile in urma credite totale de 6,5 miliarde de euro pentru industria auto. Compania Renault, producatorul numarul doi de automobile din Franta, va beneficia de un imprumut de trei miliarde euro.

Sursa: Antena 3

Criza economica si universitatile romanesti

In discutia despre impactul crizei financiare asupra invatamantului romanesc se vorbeste aproape exclusiv despre salarii, despre chestiunile ce privesc personalul didactic sau despre costurile de functionare a sistemului. Iar in toata povestea asta exista niste actori institutionali ce stralucesc tocmai prin absenta. Dar paradoxala nu este doar lipsa de reactie sau de atitudine cat faptul ca respectivele organizatii au chiar un rol cheie in peisajul economic al vremii.

Semnalam cu ceva vreme in urma doar una dintre fetele problemei. Bugetul de stat a fost generos iar universitatile n-au ratat momentul. S-au facut investitii serioase in modernizarea spatiilor de invatamant, achizitii de material didactic, mobilier sau instrumentar de specialitate etc., ba chiar cunosc locuri unde practic s-au reabilitat localurile aproape de la 0. Motiv suplimentar de mandrie pentru administratorii universitari, pe langa accesarea finantarilor externe, au inceput sa functioneze mecanisme de tip antreprenorial prin care „s-au facut dotari”.

Dar putine dintre cheltuieli au vizat cresterea performantei universitare… Preocuparile reale pentru insertia socio-profesionala a absolventilor sunt sporadice si lipsite de consistenta. Rezultatele cercetarii concretizate in productia de continut stiintific sunt mediocre. Brevetele de inventii sau patentele comerciale (in cazul specializarilor tehnice) putine si foarte putine. Reusitele academice, absente. Iar daca se intampla cumva sa existe, atunci sunt rodul eforturilor personale, nicidecum al unuia de tip institutional, arareori strategic. Si oricat ne-am amagi, cresterea vizibilitatii internationale ramane doar un obiectiv de realizat…

Functioneaza insa legea compensarii. Chiar zilele trecute citeam despre noi dosare penale deschise pe numele unor profesori universitari. Sau despre cazuri castigate la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de alti profesori impotriva institutiilor din care provin. Sau despre practicile incorecte sau lipsite de onestitate ce abunda in institutiile noastre, indiferent ca este vorba despre fraude intelectuale, despre politici manageriale, despre proceduri de achizitii, de gestiune a resurselor financiare si umane. Si nu in ultimul rand, despre un iluzoriu act didactic de calitate. La care se adauga exercitii de imagine si desuete campanii de relatii publice.

Nu ascund ca mi-as fi dorit sa urmaresc o dezbatere inca inexistenta in mediile romanesti apropo de subiect. Sau o discutie despre consumul (haotic) ce depaseste capacitatea si profitabilitatea unui serviciu public asa cum este sistemul de invatamant.

Cu una sau doua exceptii, inca astept sa aud/citesc despre administratori universitari ingrijorati si de altceva decat de inghetarea posturilor sau a concursurilor pe pozitii didactice. De pilda, ar fi fost interesant sa aflam care sunt rezultatele ce justifica actualul consum (investitiile patrimoniale)… Sau in ce fel numarul si capacitatea profesionala a absolventilor au un aport la mentinerea unei slabe productivitati in domeniile de specializare. Sau, pe de alta parte, care sunt acei absolventi valorizati si valorificati in Romania? Si, in conditiile date, cum justifica membrii corpului academic capitalul de incredere de care se presupune ca au nevoie?

Pentru ca (nu numai) la vreme de criza, investitia in credibilitate e singura care conteaza.

hotnews.ro

Marriott a afişat pierderi trimestriale de 10 mil. dolari

Compania hoteliera Marriott International a inregistrat o pierdere de 10 milioane de dolari in cel de-al patrulea trimestru fiscal, ca urmare a scaderii veniturilor pentru unele unitati.

"Cel de-al patrulea trimestru a fost unul dintre cele mai dificile perioada din istoria grupului", a declarat Arne Sorenson, CEO-ul companiei.

Marriott a inregistrat la finele celui de-al patrulea trimestru fiscal o pierdere de 10 milioane de dolari, fata de un profit de 176 milioane de dolari, in perioada similara a anului precedent. Veniturile grupului au scazut, de asemenea, cu 8 procente, la 3,78 miliarde de dolari, de la 4,06 miliarde de dolari in aceeasi perioada a anului trecut.

Grupul hotelier a inregistrat rezultate mai slabe decat estimarile analistilor, insa a anuntat ca va face eforturi pentru a-si reduce costurile si datoriile cu pana la 700 milioane de dolari in 2009.

Potrivit reprezentantilor companiei, cererea a fost intr-o continua scadere incepand din luna septembrie, criza financiara afectand grav sectorul de laisure. Mai mult, s-a putut observa o scadere treptata a numarului de calatorii de business.

Pentru intreg anul 2008, castigurile Marriott au inregistrat o scadere cu 48%, de la 696 milioane de dolari in 2007, la 362 milioane de dolari in 2008. Veniturile pentru intregul an au scazut, de asemenea, cu 1 procent, la 12,88 miliarde de dolari, sub asteptarile analistilor.

Sursa: Washington Post

Renault renunta la Laguna?

Criza financiara si vanzarile relativ slabe ale modelelor mari Renault ar putea lasa urme adanci in gama francezilor.

Renault renunta la Laguna?

Renault ar putea sa renunte la trei dintre cele mai cunoscute modele ale sale incepand cu 2011: Laguna, VelSatis si Espace. Informatia a fost publicata astazi, de britanicii de la Autocar, si vine ca o concluzie dupa ce producatorul francez a anuntat ca in uzina de la Sandouville, unde se produc in acest moment cele trei modele, urmeaza sa se asambleze modele utilitare.

Conform Autocar, VelSatis si Espace vor fi deja modele ajunse la finalul ciclului vietii in acel moment, in timp ce Laguna va fi produsa in continuare, in paralel cu utilitarele. Cu toate acestea, Laguna nu va beneficia de o noua generatie atunci cand ciclul sau de viata va ajunge la final.

Daca eliminarea din gama a lui Espace si VelSatis era o chestiune deja cunoscuta, oficialii renault anuntand la finalul anului trecut ca prefera sa se concentreze pe modele mai mici si mai ecologice, intrarea lui Laguna in joc poate fi considerata o surpriza.

"Va trebui sa ne adaptam la noile conditii ale pietei, ca regandim mobilitatea individuala si sa ne aliniem la noile trenduri", spunea acum cateva luni Carlos Ghosn, presedintele Renault-Nissan.

Criza pe piata de arta

“Man in Blue VI” al pictorului Francis Bacon, estimat la 6 milioane de lire, nu a fost vândut la licitaţia de miercuri a casei Christie’s, întreaga colecţie de artă postbelică şi contemporană înregistrând doar 8,4 milioane de lire, deşi estimările iniţiale erau de 21 de milioane.

Rezultatele licitaţiei demonstrează faptul că cererea pentru lucrări de artă postbelică şi contemporană au scăzut din cauza crizei economice. Această licitaţie a avut loc la câteva zile după ce Christie’s a realizat vânzări de aproape 64 de milioane de lire în cadrul licitaţiei de artă impresionistă şi modernă, o valoare surprinzător de mare pentru situaţia de nesiguranţă cauzată de criza financiară mondială.

Tot în februarie, principalul rival al Christie’s, casa de licitaţii Sotheby’s, a realizat un total de 17,9 milioane de lire la vânzarea sa de artă contemporană.

Cea mai valoroasă lucrare vândută la licitaţia de miercuri a Christie’s a fost “Monkeys (Ladder)” a lui Jeff Koons, vândută pentru 1,4 milioane de lire. La licitaţie au mai fost vândute lucrări precum ” Combustione plastica” realizat în 1956 de Alberto Burri, “Women Singing I” pictat în 1966 de Willem de Kooning sau “Miss Araignée”, pictat de Jean Debuffet în 1950, vândut pentru 713 mii de lire.

Tabloul lui Francis Bacon, realizat în 1954, estimat la 4-6 milioane de lire, nu a fost vândut. “Man in Blue VI” face parte dintr-o serie de şapte tablouri ale lui Bacon, iar Christie’s l-a scos la licitaţie pentru prima oară, după ce tabloul s-a aflat în posesia aceluiaşi proprietar timp de 40 de ani.

Newsin

Germania. Creştere spectaculoasă a cererii de automobile Dacia, după introducerea primei de casare

Dacia Logan

Vânzările de automobile Dacia au explodat, în ultima perioadă, în Germania. Explicaţia este introducerea în această ţară a primei de casare, în valoare de 2.500 de euro. "Comenzile au crescut de şase ori", spune vicepreşedintele Renault, Patrick Pelata. Pentru Dacia Sandero, creşterea vânzărilor este şi mai mare. Cererea a crescut de la aproximativ 80 de automobile pe săptămână la circa 1.000, de la introducerea primei de casare.

Specialiştii explică fenomenul prin faptul că, pentru un german, este mult mai tentantă prima de 2.500 de euro în cazul achiziţionării unui automobil al cărui preţ total este de 7.500 de euro, decât în cazul achiziţionării, spre exemplu, a unui automobil marca Mercedes.

Creşterea masivâ a vânzărilor a fost o surpriză şi pentru conducerea Renault, care se străduieşte acum să facă faţă volumului mare de cereri, în condiţiile în care uzina Dacia din Piteşti a fost închisă temporar, pe fondul scăderii pieţei în Europa de Est. "Când am decis acest lucru, nu cunoşteam efectul din Germania, altfel, nu am fi recurs la aşa ceva", a explicat Pelata.

Antena3.ro

Medicina luptă pentru supravieţuire

Un buget împuţinat de criza economică şi interese politice şi o lege care apără incompetenţă. De asta are parte la început de an bugetar sistemul sanitar românesc. Chiar dacă valoarea punctului nu mai poate creşte iar medicina primară va avea mai mult ca sigur de pierdut, singura speranţă mai stă în legea malpraxisului care trebuie cât mai repede modificată.

Anul 2009 se anunţă unul sărac pentru sănătate. Conform noului buget, sistemului sanitar românesc îi revin doar 3 la sută din produsul intern brut. Deşi asiguraţii aduc peste 14 mii de milioane de lei la fondul de contribuţiie această sumă nu se regăseşte integral in sistem. Peste 100 de milioane de euro sunt redistribuite spre alte domenii. O acţiune care duce practic la prăbuşirea sistemului.

La ora actuală procedura de acuzare a medicului considerat vinonat de eroare medicală este foarte anevoioasă. Durează până la 3 ani iar de cele mai multe ori medici scapă basma curată.

În 2008, în judeţul Timiş, la Colegiul Medicilor au fost deschise 50 de anchete care vizau medici culpabili de malpraxis. Până la ora actuală 46 au fost soluţionate iar în toate cazurile cadrele medicale au fost găsite nevinovate.

analogtv.ro