„Arestarea poliţiştilor de frontieră de la Suceava nu ne-a surprins”

Interviu cu dl chestor VASILE MOŢOC, adjunct al şefului Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române
– Domnule chestor, recent a fost dat publicităţii raportul anual al Poliţiei de Frontieră Române şi am constatat că, în cursul anului trecut, această structură a obţinut rezultate rezonabile. Asupra poliţiştilor de frontieră din judeţul Suceava s-a aruncat însă o pată după ce vreo 5 dintre ei au fost arestaţi pentru trafic de ţigări. Cotidianul Crai nou a scris pe larg despre cazul respectiv. Care este părerea dumneavoastră faţă de această situaţie?
– O să vă mire, dar cazul de la Suceava nu ne-a luat prin surprindere. Nu-i o plăcere, nu-i nici un fel de satisfacţie să-ţi fie arestaţi 5 lucrători, dar acest fenomen era cunoscut şi trebuia finalizat. Managementul Poliţiei de Frontieră Române a fost cel declarat: toleranţă zero faţă de abateri şi corupţie. Este regretabil că cei 5 poliţişti au săvârşit asemenea fapte, pentru care vor primi pedepsele cuvenite, dar, sincer să fiu, conducerea inspectoratului general s-a prezentat în faţa ministrului de resort în cunoştinţă de cauză. Fenomenul era cunoscut şi trebuia curmat. În acest scop au lucrat chiar oameni de-ai noştri, în strânsă colaborare cu alte structuri, inclusiv Parchet şi D.G.A.

chestor VASILE MOŢOC, adjunct al şefului Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române

Deviza noastră este că în structurile poliţiei de frontieră nu are ce căuta niciun poliţist corupt. Este greu să realizezi acest deziderat, dar nu este şi imposibil. Eu cred că, încet, încet, cei ne-cinstiţi se vor alege precum neghina din grâul curat. Demn de reţinut în acest sens este faptul că, în 2007, cei mai mulţi denunţători de fapte de corupţie din cadrul MIRA au fost poliţiştii noştri. Foarte mulţi dintre ei au sesizat organele competente, inclusiv parchetul, atunci când cineva a încercat să-i mituiască în diverse feluri. Fiind vorba de aşa ceva, fac, şi pe această cale, un apel către populaţia judeţului Suceava să nu tolereze niciun act de necinste pe care îl constată la un poliţist de frontieră. Fără sprijinul oamenilor nu vom putea face ordine. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că, ascunzând un caz de corupţie, sunt părtaşi la comiterea unei infracţiuni. Revenind la cele afirmate mai sus, să vă spun că cele petrecute la Suceava nu trebuie să umbrească activitatea generală a Poliţiei de Frontieră, care, în ultimii ani, mai ales după ce ţara noastră s-a integrat în spaţiul Schengen, a obţinut rezultate remarcabile.

– După câte ştiu, în privinţa infracţionalităţii transfrontaliere, I.G.P.F.R. a înregistrat, în ultima perioadă de timp, câteva succese cu răsunet pe plan naţional şi internaţional. Pentru curiozitatea cititorilor ziarului nostru, oferiţi-ne câteva exemple mai... palpitante.

– Am să încep cu unul de dată mai recentă. Este vorba de noaptea de 12 – 13 ianuarie a.c., când poliţiştii de frontieră de la Giurgiu au identificat un automarfar folosit pentru transportul unei importante cantităţi de droguri din Turcia. Pentru a identifica membrii întregii reţele de pe teritoriul României, poliţiştii au permis intrarea în ţară a TIR-ului, încărcat cu portocale, dar s-a trecut, imediat, la monitorizarea foarte atentă a maşinii. Autovehiculul a staţionat mai multe zile într-o locaţie din apropierea Capitalei, după care, pe data de 21 ianuarie, a plecat, gol, spre Arad, cu intenţia, declarată de şofer, să ajungă în Germania, după nişte mobilă. În timpul monitorizării, s-a constatat că automarfarul este însoţit de un autoturism marca Peugeot, în care se aflau două persoane. „Aventura” s-a încheiat la vama Nădlac, unde poliţiştii de frontieră, împreună cu vameşii, au efectuat un control amănunţit asupra maşinii. Chiar dacă nu avea niciun fel de încărcătură, într-un perete al remorcii, într-un compartiment special confecţionat, protejată în folie de plumb pentru a nu fi depistată la o eventuală scanare cu aparatură specifică, sub dispozitivul de refrigerare, s-au găsit 84 kg de heroină, în valoare de peste 4 milioane de euro. În urma investigaţiilor ulterioare, întreaga filieră din România, din care făceau parte şi 2 turci, a fost distrusă. Rămânând în sfera drogurilor, trebuie să mai menţionez cazul unui iranian, stabilit de 15 ani în Bucureşti, care s-a dovedit a fi unul dintre cei mai mari traficanţi de heroină din lume. El a fost monitorizat timp de un an şi jumătate de către poliţiştii de frontieră, împreună cu ofiţeri SIE, poliţişti din SUA, Olanda, Turcia, Marea Britanie şi Germania. În urma unei conlucrări permanente, a schimburilor de informaţii, periculosul infractor şi zeci de membri importanţi ai reţelei au fost arestaţi, confiscându-se, totodată, peste 200 kg de heroină. Un alt caz deosebit, la soluţionarea căruia poliţia de frontieră a avut un cuvânt de spus, a fost cel referitor la doi terorişti urmăriţi internaţional şi a căror localizare a fost extrem de dificilă din cauză că cei doi nu comunicau între ei şi-şi schimbau frecvent locaţiile de cazare. A fost vorba de un cetăţean polonez de origine palestiniană şi un cetăţean spaniol de origine chiliană, pe numele cărora erau emise mandate de arestare pentru comiterea infracţiunilor de asociere în vederea furnizării de resurse financiare unei organizaţii teroriste, spălare de bani, asociere în vederea obţinerii şi folosirii de rachete antiaeriene şi asociere în vederea uciderii unor cetăţeni ai SUA. De altfel, ei fuseseră condamnaţi la detenţie pe viaţă. Desigur, exemple de acest gen, mai mult sau mai puţin palpitante, sunt multe. Nu trebuie uitat că o brăţară dacică de 1100 grame de aur, ce urma să fie vândută în Ucraina contra a 110.000 de euro, a fost recuperată de către poliţiştii de frontieră maramureşeni. Soluţionarea unor asemenea cazuri foarte complicate presupune mult profesionalism şi o colaborare strânsă cu alte structuri, un schimb permanent şi operativ de date şi informaţii din ambele sensuri, cu ofiţeri de legătură străini acreditaţi la Bucureşti şi agenţi de aplicare a legii din SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, Spania, Italia, Belgia, Turcia şi din ţările vecine României. În urma unei asemenea colaborări cu autorităţi din Germania, Turcia şi Ucraina, chiar în primele zilele ale anului în curs, s-a reuşit capturarea, în zona Punctului de Trecere a Frontierei Halmeu, a cantităţii de 132 kg de heroină într-un camion turcesc ce venea din Ucraina. Pentru că tot v-am oferit nişte date, aş vrea să mai reţineţi că, în cursul anului trecut, poliţiştii de frontieră au reţinut, în vederea confiscării, la diferite puncte de trecere a graniţei, aproape 6 kg obiecte di aur, 27,151 kg din argint, 106.815 euro, 240.640 de dolari şi peste 1000 de bancnote de euro false. La toate acestea se mai adaugă 121 autoturisme furate din străinătate, 122,059 kg de droguri, 20.508 CD-uri şi DVD-uri pirat şi câte altele. Despre ţigări, inclusiv în zona de frontieră a judeţului Suceava, nu mai vorbim.

– Nu este pentru prima dată când dialogăm referitor la poliţia de frontieră… Când eraţi şeful Direcţiei Poliţiei de Frontieră Rădăuţi, adică la început de drum în această direcţie, vă confruntaţi cu o serie de neajunsuri materiale, lipsă de personal şi jinduiaţi spre o modernizare a acestei instituţii. Acum, când sunteţi aproape de vârful „piramidei”, ce ne mai puteţi spune referitor la ceea ce înseamnă, la ora actuală, din punct de vedere managerial, poliţia de frontieră?

– S-au schimbat, în bine, multe lucruri de atunci, iar dotările actuale sunt la nivel european. Politica managerială s-a modernizat radical şi a vizat o serie de chestiuni cum ar fi: ocuparea funcţiilor de conducere de personal tânăr, calificat; stabilirea la nivelul instituţiilor a unor standarde profesionale; descentralizarea deciziei către managerii inferiori; adoptarea unei viziuni unitare la implementarea obiectivelor strategice care vizează securitatea frontierelor. În prezent, gradul de încadrare a posturilor este de 92,97 la sută. A fost armonizată legislaţia pentru evitarea discordanţelor şi paralelismelor, iar prin asigurarea resurselor umane s-a îmbunătăţit mult mediul de lucru, ceea ce a dus la creşterea ataşamentului personalului faţă de instituţie. Aş putea spune, fără nicio reţinere, că, odată cu amplificarea cooperării internaţionale în domeniul managementului frontierei cu statele membre ale Uniunii Europene, instituţia noastră a fost modernizată, ridicându-se la nivelul cerinţelor occidentale. Acest lucru permite desfăşurarea unei activităţi mai eficiente, o colaborarea mai strânsă pe plan intern şi internaţional cu diverse structuri pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere.

– Pe scurt, care sunt obiectivele vizate pe termen scurt, adică pentru 2008, ale poliţiei de frontieră?

– În primul rând se va continua procesul de profesionalizare-specializare a poliţiştilor din structurile de combatere a infracţionalităţii transfrontaliere. Paralel, vom continua şi finaliza procesul de modernizare structurală a formaţiunilor operative în vederea asigurării compatibilităţii depline cu structuri similare din ţările U.E. în scopul securizării frontierelor de stat ale României. Se vor organiza convocări şi seminarii specifice activităţii de combatere a infracţionalităţii transfrontaliere la nivelul sectoarelor şi punctelor de trecere a frontierei, vom intensifica acţiunile concrete de cooperare poliţienească interinstituţională internă şi internaţională. Nu este nici un secret că, succesiv, Poliţia de Frontieră va fi reorganizată, că în cadrul IGPFR se va înfiinţa un Serviciu Schengen şi un Serviciu de Strategii şi Standarde Profesionale. Se vor aloca fonduri necesare desfăşurării unor acţiuni care să repună în stare de funcţiune mijloacele de supraveghere cu termoviziune şi aparatură de vedere pe timp de noapte.