Curtea de Apel Suceava a judecat ieri recursul depus de ÎPS Pimen vizavi de verdictul de poliţie politică dat de CNSAS în octombrie 2007, urmând ca o decizie să fie anunţată marţea viitoare.
"Nu am avut niciun angajament scris cu aceste instituţii şi concluzia este că numele conspirative «Sidorovici» şi «Petru» din dosarele 40.160 şi 1993 ale SIE au fost date pe proprie răspundere de foşti ofiţeri cu care am avut diferite discuţii sub pretextul activităţilor bisericeşti şi istorice, referindu-mă la persoane cât am fost ghid la Mănăstirea Putna", se arată în contestaţia depusă de ÎPS Pimen faţă de decizia CNSAS.
Dosarul nr. 3370/09.10.2007, constituit la CNSAS împotriva ÎPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, cuprinde o multitudine de date despre rolul dublu pe care l-a avut înaltul prelat începând cu anul 1975. Potrivit deciziei CNSAS, ÎPS Pimen a fost folosit în perioada când a activat la Putna, iar rolul său era acela de a culege informaţii despre unele elemente străine ce vizitau sau erau cazate la mănăstire.
„Datele obţinute le furniza verbal. După venirea sa la Suceava a fost atras şi mai mult la colaborare, iar informaţiile ce le obţinea le furniza în scris, deşi nu era înregistrat la noi ca sursă", se arată în decizia CNSAS. Potrivit aceleiaşi surse, „după întoarcerea de la o specializare în RFG (Republica Federală Germania - n.r.), la 30.06.1977, Zainea Vasile (numele civil al lui Pimen) a fost înregistrat ca informator intern de către DIE în scopul pregătirii lui cu sarcini în exterior, având numele conspirativ Petru.
Anterior înregistrării ca informator intern, documentele confirmă «preluarea» titularului de către Serviciul de Informaţii Externe, înainte de plecarea sa în RFG, la sfârşitul anului 1976".
Misiuni în „Galaxia" şi „Kogălniceanu"
La scurt timp după „înregimentarea" în rândul informatorilor, actualul arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor a fost inclus într-o delegaţie a Patriarhiei Române care s-a deplasat în „Galaxia" (denumire conspirativă pentru SUA) pentru a acţiona în cadrul „Riposta 77".
După aproape doi ani, pe 22.01.1979, serviciile de informaţii româneşti au decis abandonarea informatorului Petru „întrucât acesta nu reuşise să îndeplinească sarcinile informative cu care fusese trimis la Ierusalim, în Israel, revenind mult mai devreme în ţară ca urmare a imposibilităţii de adaptare la condiţiile climaterice ale acelei zone".
Decizia de abandonare a informatorului „Petru" a fost aprobată de adjunctul ministrului de interne pe 28 februarie 1979. În acea perioadă, ÎPS Pimen a mai avut misiuni şi în „Kogălniceanu" (denumirea conspirativă pentru RFG), de unde a remis mai multe note informative despre români, în general preoţi, aflaţi în localităţile Solzgiter şi Baden-Baden.
„Arhiepiscopul din SUA nu foloseşte jocul Bingo"
Dintr-o notă informativă olografă, semnată cu numele „Petru", reiese ce anume urmărea informatorul. Analiza trimisă celor care l-au recrutat şi instruit, aşa cum rezultă din dosarul CNSAS, l-a vizat pe arhiepiscopul român din cadrul Arhiepiscopiei Misionare din SUA şi Canada.
„Sărăcia lucie a Arhiepiscopiei se datoreşte faptului că arhiepiscopul nu poate să se încadreze în ritmul şi specificul vieţii americane, nu foloseşte posibilităţile specifice Americii de dobândire a celor necesare, primirea de donaţii în bani sau obiecte, folosirea Bingo-ului, joc de noroc autorizat de stat şi pus sub controlul bisericii ca o autoritate morală, donaţii de pământuri sau case.
Lipsa de colaborare dintre arhiepiscop şi preoţi se datorează şi faptului că arhiepiscopul când se duce în vizită canonică într-o parohie, mai întâi vizitează pe unii credincioşi ispitindu-i de comportamentul preotului şi apoi vizitează pe preot", se arată în nota scrisă de „Petru".
Dacă cele mai multe note apar cu numele „Petru" şi „Sidorovici", au fost şi cazuri când apare şi numele real. Este vorba de o notă din 18 ianuarie 1975, în care „Pr. Pimen", semnatarul notei, explică cum a avut grijă de bagajele unui părinte de la Mănăstirea Sf. Ioan din Suceava în timp ce acesta era plecat în SUA. Reprezentanţii CNSAS recunosc faptul că nu există un angajament scris al actualului arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, dar explică faptul cum s-a făcut această conexiune.
„Discuţiile cu ofiţerii nu au atentat la statul român"
„În lipsa Angajamentului, corelarea între numele real Zainea Vasile şi numele conspirative «Petru» şi «Sidorovici» este realizată prin elementele de identificare a persoanei consemnată de ofiţeri în note şi rapoarte", se arată în decizia CNSAS prin care s-a stabilit că ÎPS Pimen a făcut poliţie politică.
„Discuţiile verbale purtate cu diferiţi ofiţeri nu au atentat la poziţia socială a unui cetăţean sau a statului român. Declar pe proprie răspundere că nu am fost colaborator al poliţiei politice comuniste", a mai scris ÎPS Pimen în contestaţia faţă de decizia CNSAS.
În perioada 1976-1977, înaltul prelat a urmat cursuri de specializare la Universitatea din Koln, din fosta Republică Federală a Germaniei, pentru ca în 1977 să îndeplinească misiuni în cadrul Arhiepiscopiei misionare ortodoxe Române din Statele Unite şi Canada.
La Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim s-a aflat în anii 1978-1979, iar ulterior a revenit în ţară. La 10 ianuarie 1982, arhimandritul Pimen Zainea este ales de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul "Suceveanul".
Este hirotonit întru arhiereu, cu prilejul hramului Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou" de la Suceava, la 24 iunie 1982, de către ÎPS Mitropolit Teoctist Arăpaşu al Moldovei şi Sucevei. De pe 24 ianuarie 1991, PS Pimen Suceveanul a fost ales arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, fiind instalat ca episcop la Suceava la 3 martie 1991.
Concluzia este că numele conspirative «Sidorovici» şi «Petru» din dosarele SIE au fost date de foşti ofiţeri cu care am avut diferite discuţii cât am fost ghid la Mănăstirea Putna
ÎPS Pimen