În faţa evidenţelor
Negarea evidenţelor. ÎPS Pimen, actualul arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a fost un turnător conştiincios al fostelor servicii comuniste.
Deşi nu a semnat un angajament scris cu instituţiile de la vremea respectivă, înaltul prelat a oferit ofiţerilor de la Direcţia de Informaţii Externe şi Securitate zeci de note informative.
Dacă o parte din note sunt nesemnate sau semnate indescifrabil, altele sunt date olograf sub numele conspirative „Petru” sau „Sidorovic”, iar una chiar cu numele real „Pr. Pimen”.
Cu toate acestea, ÎPS Pimen spune că nu a fost colaborator al fostei poliţii politice , iar „discuţiile verbale purtate cu diferiţi ofiţeri nu au atentat la poziţia socială a unui cetăţean sau a statului român”.
Începuturile
Un teanc de note informative. Atât s-a adunat în dosarul nr. 3370/09.10.2007, constituit la CNSAS împotriva ÎPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Primele date despre rolul dublu pe care l-a avut înaltul prelat apar începând cu anul 1975.
„A furnizat informaţii şi a fost utilizat ca informator de către IJ Suceava sub numele conspirativ Sidorovici, în perioada 1975-1977”.
Potrivit deciziei CNSAS, ÎPS Pimen a fost folosit în perioada când a activat la Putna, iar rolul său era acela de a culege informaţii despre unele elemente străine ce vizitau sau erau cazate la mănăstire.
„Datele obţinute le furniza verbal. După venirea sa la Suceava a fost atras şi mai mult la colaborare, iar informaţiile ce le obţinea le furniza în scris, deşi nu era înregistrat la noi ca sursă. După întoarcerea de la o specializare în RFG, la 30.06.1977, Zainea Vasile a fost înregistrat ca informator intern de către DIE în scopul pregătirii lui cu sarcini în exterior, având numele conspirativ Petru. Anterior înregistrării ca informator intern, documentele confirmă titularului de către Serviciul de Informaţii Externe, înainte de plecarea sa în RFG, la sfârşitul anului 1976”, se arată în decizia CNSAS.
Misiuni în „Galaxia” şi „Kogălniceanu”
La scurt timp după „înregimentarea” în rândul informatorilor, actualul arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor a fost inclus într-o delegaţie a Patriarhiei Române care s-a deplasat în „Galaxia” (denumire conspirativă pentru SUA) pentru a acţiona în cadrul „Riposta 77”. După aproape doi ani, pe 22.01.1979, serviciile de informaţii româneşti au decis „abandonarea informatorului Petru întrucât acesta nu reuşise să îndeplinească sarcinile informative cu care fusese trimis la Ierusalim, în Israel, revenind mult mai devreme în ţară ca urmare a imposibilităţii de adaptare la condiţiile climaterice ale acelei zone”.
Decizia de abandonare a informatorului „Petru” a fost aprobată de adjunctul ministrului de interne pe 28 februarie 1979.
În acea perioadă, ÎPS Pimen a mai avut misiuni şi în „Kogălniceanu”, denumirea conspirativă pentru RFG, de unde a remis mai multe note informative despre români, în general preoţi, aflaţi în localităţile Solzgiter şi Baden-Baden.
Analizele lui „Petru”
Dintr-o notă informativă olografă, semnată cu numele „Petru”, reiese ce anume urmărea informatorul. Analiza trimisă celor care l-au recrutat şi instruit, aşa cum rezultă din dosarul CNSAS, l-a vizat pe arhiepiscopul român din cadrul Arhiepiscopiei Misionare din SUA şi Canada.
„Sărăcia lucie a Arhiepiscopiei se datoreşte faptului că arhiepiscopul nu poate să se încadreze în ritmul şi specificul vieţii americane, nu foloseşte posibilităţile specifice Americii de dobândire a celor necesare, primirea de donaţii în bani sau obiecte, folosirea Bingo-ului, joc de noroc autorizat de stat şi pus sub controlul bisericii ca o autoritate morală, donaţii de pământuri sau case. Lipsa de colaborare dintre arhiepiscop şi preoţi se datorează şi faptului că arhiepiscopul când se duce în vizită canonică într-o parohie, mai întâi vizitează pe unii credincioşi ispitindu-i de comportamentul preotului şi apoi vizitează pe preot”, se arată în nota scrisă de „Petru”.
Nota semnată „Pr. Pimen”
Dacă cele mai multe note apar cu numele „Petru” şi „Sidorovici”, au fost şi cazuri când semnătura este indescifrabilă. Alte note sunt nesemnate, dar există şi un caz când apare şi numele real. Este vorba de o notă din 18 ianuarie 1975, în care „Pr. Pimen”, semnatarul notei, explică cum a avut grijă de bagajele unui părinte de la Mănăstirea Sf. Ioan din Suceava în timp ce acesta era plecat în SUA.
În dosar mai există şi alte note, care au fost date pe bandă de magnetofon.
Reprezentanţii CNSAS recunosc că nu există un angajament scris al actualului arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, dar explică faptul cum s-a făcut această conexiune.
„În lipsa Angajamentului, corelarea între numele real Zainea Vasile şi numele conspirative şi este realizată prin elementele de identificare a persoanei consemnată de ofiţeri în note şi rapoarte”, se arată în decizia CNSAS prin care s-a stabilit că ÎPS Pimen a făcut poliţie politică.
Tot aici se menţionează şi faptul că pe 22 aprilie 1988, dosarul personal „Petru” a fost închis. „Din analiza materialelor ce îl alcătuiau s-a constatat că ”, este justificarea dezactivării ca informator a ÎPS Pimen.
“Nu am fost colaborator al poliţiei politice comuniste”
ÎPS Pimen a contestat decizia CNSAS şi susţine că acuzaţiile nu stau în picioare.
“Nu am avut nici un angajament scris cu aceste instituţii şi concluzia este că numele conspirative şi din dosarele 40.160 şi I 993 ale SIE au fost date pe proprie răspundere de foşti ofiţeri cu care am avut diferite discuţii sub pretextul activităţilor bisericeşti şi istorice, referindu-mă la persoane cât am fost ghid la Mănăstirea Putna, iar aceste discuţii verbale purtate cu diferiţi ofiţeri nu au atentat la poziţia socială a unui cetăţean sau a statului român. Declar pe proprie răspundere că nu am fost colaborator al poliţiei politice comuniste”, se arată în contestaţia depusă de ÎPS Pimen faţă de decizia CNSAS.
Recursul arhiepiscopului Pimen, amânat pentru marţi
Ieri, la Curtea de Apel Suceava s-a judecat şi recursul depus de ÎPS Pimen vizavi de verdictul de poliţie politică dat de CNSAS. Judecătorii au analizat excepţiile de competenţă depuse la dosar. Astfel, potrivit prevederilor OUG 1/2008, recursul trebuia judecat de Curtea de Apel pe raza căreia era domiciliată persoana vizată în dosarul CNSAS. Conform OUG 24/2008, competenţa judecării acestor cauze revine Secţiei de Contencios Administrativ a Tribunalului Bucureşti. Magistraţii de la Curtea de Apel Suceava nu au luat încă nici o decizie, aceasta urmând să fie anunţată abia săptămâna viitoare, în cursul zilei de marţi.