Dezinteres
Sute de tone de moloz rezultat în urma lucrărilor de modernizare a DN 17 de la Suceava până la Poiana Stampei sunt depozitate necontrolat pe marginea drumului, creând un peisaj dezolant pentru toţi cei care vizitează Bucovina.
Fără a ţine cont de legislaţia de mediu, firmele care execută lucrările de modernizare a DN 17 aruncă pământul rezultat în urma săpăturilor realizate pentru lărgirea drumului în apropierea acestuia, molozul fiind „uitat” pe spaţiile verzi luni întregi.
Această situaţie se întâlneşte pe toate cele patru tronsoane pe care se lucrează, Suceava – Păltinoasa, Gura Humorului - Câmpulung Moldovenesc, Sadova – Iacobeni şi Iacobeni – Poiana Stampei, constructorii lăsând în urma lor adevăraţi munţi de pământ şi material rezultat în urma decapărilor.
Panou cu prezentarea Bucovinei, îngropat în pământ
Pentru orice turist care vizitează Suceava, la disconfortul creat de starea DN 17 se adaugă şi peisajul dezolant de care are parte până la ieşirea din judeţ spre Bistriţa-Năsăud.
Deşi promovată ca o zonă turistică în care punctul „forte” este natura şi peisajele, Bucovina a ajuns să fie împânzită de deşeurile aruncate de constructorii DN 17 pe marginea drumului. Astfel se face că până şi panourile de promovare a Bucovinei au ajuns să fie îngropate în molozul aruncat de constructori.
Un astfel de caz se poate întâlni între Frasin şi Vama, unde unul dintre puţinele panouri de prezentare a Bucovinei care se află pe traseul spre Vatra Dornei este aproape acoperit de pământul rezultat în urma săpăturilor realizate de constructori.
Munţi de moloz străjuiesc traseul spre Vatra Dornei
Până a ajunge să admire munţii Bucovinei, turiştii au posibilitatea să vadă, de mai aproape, piscurile munţilor de pământ aflaţi pe marginea drumului.
Astfel de peisaje pot fi admirate începând din Ilişeşti, ieşirea din Gura Humorului, Frasin, Molid, Mestecăniş sau Iacobeni, enumerând aici doar o parte din locaţiile în care drumul este flancat de depozitele de deşeuri.
La ieşirea din Mestecăniş spre Vatra Dornei, de exemplu, pe partea stângă a drumului a fost improvizat un spaţiu pe care constructorii au depozitat pământ şi asfalt rezultat în urma lucrărilor realizate pe pasul Mestecăniş.
De altfel, spaţiile verzi din apropierea drumului care traversează pasul Mestecăniş sunt împânzite de astfel de depozite, soluţia cea mai uşoară aleasă de constructori fiind să arunce pământul direct printre copaci.
Mai mult, la intrarea în Iacobeni nepăsarea constructorului este mai mult decât evidentă, pământul rămas în urma lucrărilor de extindere a drumului fiind aruncat direct peste parapetul de siguranţă, aproape de cursul unui pârâu.
Garda de Mediu Suceava va efectua controale pe tot traseul spre Poiana Stampei
Comisarul şef al Gărzii de Mediu Suceava, Constantin Harasim, ne-a declarat că instituţia pe care o conduce va efectua în perioada următoare verificări privind respectarea legislaţiei de mediu de către constructori pe tot traseul de la Suceava până la Poiana Stampei.
De altfel, el a subliniat că la controalele efectuate până în prezent au fost constatate numeroase probleme pe linie de mediu la aceste lucrări, fiind aplicate amenzi atât constructorilor, cât şi Companiei de Drumuri Naţionale, beneficiarul investiţiei. „De multe ori, firmele care execută lucrările încearcă să se salveze spunând că vor ridica imediat aceste deşeuri. Însă în perioada imediat următoare vom intensifica verificările, pentru că atât cei care execută lucrările, cât şi beneficiarul lor, trebuie să respecte legislaţia de mediu”, a declarat Harasim.
El a mai spus că în urma controalelor comisarii de mediu au constatat faptul că deşeurile din construcţii, din asfalt, betoane şi de lemn, nu au fost gestionate corespunzător, fiind abandonate pe marginea drumului.
De asemenea, pe tronsoanele de drum care nu au fost finalizate încă, cu toate că termenele de execuţie au expirat, se menţin active toate sursele de poluare specifice activităţilor de construcţii, respectiv terenuri decapate de strat vegetal, care generează pulberi, terenuri în pantă, care favorizează fenomenele de eroziune, suprafeţe de teren pe care era iarbă şi care sunt acoperite de materiale de construcţii şi echipamente, precum şi emisii din noxe provenite de la utilajele şi maşinile cu care se lucrează, la care se mai adaugă cele ale maşinilor oprite în trafic, pe durata executării lucrărilor.