Scandal Mitrea-Flutur, la Suceava | VIDEO

Coordonatorul campaniei electorale a PSD, Miron Mitrea, îl acuză de mită electorală pe Gheorghe Flutur, candidatul PD-L la preşedinţia Consiliului Judeţean Suceava. În acest sens, social-democratul a anunţat că va face o plângere penală împotriva lui Flutur.

Reprezentanţii PSD Suceava au pus la dispoziţia presei imagini video în care, spun ei, lideri ai PD-L Suceava au împărţit bani unor localnici din Moara Carp.

Conform membrilor PSD, imaginile au fost filmate duminică, 25 mai, după sfinţirea bisericii din Moara Carp, la care a participat senatorul Flutur, alături de vicepreşedintele PD-L Suceava, Vasile Ilie. Acesta din urmă are în mână mai multe bancnote de 10 lei. La un moment dat se îndreaptă spre un grup de copii, moment în care se aude vocea lui Gheorghe Flutur, care îi spune colegului său "Dă şi aici".

Liderii PSD spun că vor face plângere penală împotriva lui Gheorghe Flutur. "Organizaţia judeţeană o să-i facă plângere penală pentru mită electorală, aveţi casetele în care el, împreună cu un coleg al lui, dădea bani la oameni", a declarat Miron Mitrea.

Vicepreşedintele PD-L Suceava, Vasile Ilie, spune banii erau pentru construirea unei biserici.

"Noi am dat, noi adică eu, nu domnul Flutur. Am dat nişte bani pentru construcţia de biserici, bani consemnaţi în registrele pe care oamenii de le aveau pe măsuţe", a susţinut Vasile Ilie, vicepreşedinte PD-L Suceava.

Scandal Mitrea-Flutur, la Suceava

Coordonatorul campaniei electorale a PSD, Miron Mitrea, îl acuză de mită electorală pe Gheorghe Flutur, candidatul PD-L la preşedinţia Consiliului Judeţean Suceava. În acest sens, social-democratul a anunţat că va face o plângere penală împotriva lui Flutur.

Reprezentanţii PSD Suceava au pus la dispoziţia presei imagini video în care, spun ei, lideri ai PD-L Suceava au împărţit bani unor localnici din Moara Carp.

Conform membrilor PSD, imaginile au fost filmate duminică, 25 mai, după sfinţirea bisericii din Moara Carp, la care a participat senatorul Flutur, alături de vicepreşedintele PD-L Suceava, Vasile Ilie. Acesta din urmă are în mână mai multe bancnote de 10 lei. La un moment dat se îndreaptă spre un grup de copii, moment în care se aude vocea lui Gheorghe Flutur, care îi spune colegului său "Dă şi aici".

Liderii PSD spun că vor face plângere penală împotriva lui Gheorghe Flutur. "Organizaţia judeţeană o să-i facă plângere penală pentru mită electorală, aveţi casetele în care el, împreună cu un coleg al lui, dădea bani la oameni", a declarat Miron Mitrea.

Vicepreşedintele PD-L Suceava, Vasile Ilie, spune banii erau pentru construirea unei biserici.

"Noi am dat, noi adică eu, nu domnul Flutur. Am dat nişte bani pentru construcţia de biserici, bani consemnaţi în registrele pe care oamenii de le aveau pe măsuţe", a susţinut Vasile Ilie, vicepreşedinte PD-L Suceava.

Flutur, acuzat că a dat mită electorală

Senatorul PDL, Gheorghe Flutur, candidat la şefia consiliului judeţean Suceava, este acuzat că a oferit mită electorală.

O înregistrare video, difuzată de PSD, îl înfăţişează pe Gheorghe Flutur duminică, 25 mai, după sfinţirea bisericii din localitatea Moara Carp, alături de vicepreşedintele PDL Suceava, Vasile Ilie. Acesta din urmă ţine în mână mai multe bancnote de 10 lei. La un moment dat se îndreaptă spre un grup de copii, moment în care se aude vocea lui Gheorghe Flutur: „Dă şi aici“.

Flutur este ameninţat de PSD-işti cu justiţia. „Organizaţia judeţeană o să-i facă plângere penală pentru mită electorală. Aveţi casetele în care el, împreună cu un coleg al lui, dădea bani la oameni“, a precizat Miron Mitrea, şeful de campanie al PSD, într-o conferinţă de presă ţinută la Suceava.

„Banii erau pentru biserică“

În replică, Vasile Ilie, spune că banii erau pentru construirea unei biserici: „Noi am dat, noi, adică eu, nu domnul Flutur. Am dat nişte bani pentru construcţia de biserici, bani consemnaţi în registrele pe care oamenii le aveau pe măsuţe“.

Gheorghe Flutur are şi el o explicaţie: „La ieşirea de la biserică sunt oameni care au afiş pe care scrie «Colectă pentru Sânta Treime, cine donează?». Eu nu am dat atunci pentru că nu aveam banii la mine, erau în maşină, că dau şi eu la biserici“, a spus Flutur.

CJ se va asocia cu AMNYC Group pentru modernizarea aeroportului

Consiliul Judeţean Suceava a aprobat, în cursul zilei de ieri, asocierea acestei instituţii cu firma americană AMNYC Group Corporation din New York, în vederea promovării şi implementării unor proiecte comune, printre care şi modernizarea Aeroportului „Ştefan cel Mare” Suceava.

În baza hotărârii adoptate ieri, Consiliul Judeţean Suceava urmează să semneze un contract de asociere cu „Amnyc Group” în vederea extinderii, modernizării şi exploatării aeroportului, dar şi în vederea organizării, promovării şi desfăşurării de târguri şi expoziţii în pavilioanele Centrului Economic Bucovina.

„Încheierea acestor parteneriate a fost stabilită în urma discuţiilor pe care le-am avut aici la Suceava cu reprezentanţii companiei americane, urmând ca în perioada imediat următoare să trecem la semnarea efectivă a contractelor. De asemenea, urmează să pregătim documentaţia necesară, pentru a fi înaintată Guvernului României, în vederea adoptării unei hotărâri de înfiinţare a unei zone libere în apropierea aeroportului”, a spus şeful administraţiei judeţene, Gavril Mîrza.

Tot în cadrul şedinţei de ieri, consilierii au aprobat şi încheierea unui acord de principiu între Consiliul Judeţean, ca acţionar principal al SC Bucovina Ecotermgaz SA Suceava, şi compania „Amnyc Group” din SUA, în vederea participării acesteia la majorarea capitalului firmei sucevene, care se ocupă de gestionarea proiectului „Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene”.

Consilierii PD-L au solicitat amânarea proiectului

Dezbaterea proiectului de hotărâre prin care se stabilea aprobarea contractelor şi acordului de principiu cu firma din SUA, nu a avut loc fără o serie de contre între consilieri, în special între cei ai PD-L şi conducerea deliberativului.

Astfel, consilierul PD-L Adrian Sabin Drăgan a propus amânarea proiectului de hotărâre pe motiv că articolele acestuia, care aprobau fiecare contract în parte, ar fi trebuit să facă obiectul unor hotărâri distincte.

„Nu suntem împotriva modernizării, însă sunt probleme extrem de importante ale judeţului, motiv pentru care consider că ar trebui o analiză mai atentă. Se vorbeşte despre o majorare de capital la Bucovina Ecotermgaz şi trebuie să vedem ce înseamnă acest lucru. Consider că trebuie să fim mai atenţi”, a declarat Adrian Drăgan.

În replică, preşedintele CJ Suceava, Gavril Mîrza, a precizat că adoptarea proiectului de hotărâre în forma prezentată ieri este perfect legală, şi mai mult, acceptul consilierilor judeţeni ar însemna „o dovadă a seriozităţii noastre în discuţiile cu firma americană care s-a arătat dispusă să investească în judeţul Suceava”.

Nu în ultimul rând, liderul consilierilor judeţeni PNL, Bogdan Cristache, a declarat că liberalii au votat pentru asocierea cu firma din SUA pe motiv că PNL a decis să susţină toate proiectele care au ca finalitate modernizarea aeroportului şi dezvoltarea SC Bucovina Ecotermgaz SA. „Aceste două proiecte fac parte şi din programul PNL pentru dezvoltarea judeţului, şi din acest motiv am luat decizia să sprijinim orice iniţiativă în acest sens”, a spus Cristache.

ANL nu mai are posibilitatea sa construiasca in marile orase

Agentia Nationala pentru Locuinte este nevoita sa se orienteze spre comune, orase, municipii mai mici pentru construirea de locuinte, in conditiile in care marile orase resedinta de judet nu mai dispun de terenul necesar, a declarat directorul general al ANL, Gheorghe Popescu.

"ANL primeste cereri din partea autoritatilor locale pentru construirea de locuinte. Din pacate, Clujul si alte orase mari din Romania se confrunta cu probleme deosebite privind terenurile. Nu mai au terenuri la dispozitie pe care sa putem promova aceste proiecte", a afirmat, la Cluj, Popescu.
Directorul general al ANL a spus ca, din aceasta cauza, institutia lucreaza mai putin cu marile orase, orientandu-se spre orase si municipii mai mici si chiar spre comune. "In Bucuresti nu mai avem niciun metru patrat pe care sa putem construi. Aceeasi situatie o avem si la Timisoara, la Ploiesti. In orasele mari este o problema", a spus Gheorghe Popescu.
Potrivit acestuia, o solutie ar fi cumpararea de catre autoritatile locale ale marilor orase a unor terenuri pentru a le pune la dispozitia ANL.
ANL a construit un cartier de locuinte in comuna Floresti, de langa Cluj-Napoca, si a primit o propunere pentru 120 de apartamente in comuna Apahida, pentru medicii rezidenti ai viitorului spital regional de urgenta. De asemenea, s-au mai primit propuneri de construire a peste o mie de locuinte in municipiile Gherla, Turda, Campia Turzii, orasul Huedin, si comunele Jucu, Iclod, Bontida, Iara, Aghiresu, Gilau, Mintiu Gherlii.

La Gura Humorului a fost inaugurata o sala de sport moderna

Primarul orasului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, a inaugurat, pe 24 mai, in prezenta ministrului Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, sala de sport construita in cadrul viitorului complex sportiv amplasat in Parcul Dendrologic din localitate.

Pe langa moderna sala de sport, complexul va mai cuprinde terenuri de sport, locuri de joaca pentru copii, o piscina acoperita, cu centru de sanatate si o partie de schi, in lungime de 1.500 de metri, dotata cu tunuri de zapada.
Marius Ursaciuc a spus lucrarile la complex vor fi finalizate pana in luna octombrie a anului 2009 si va fi vorba de cel mai mare complex sportiv din tara. Investitia se ridica la aproximativ 10 milioane de euro, din care 4 milioane provin de la Uniunea Europeana, 2,5 milioane sunt fonduri guvernamentale, iar circa 4 milioane este contributie de la bugetul local.
Ursaciuc a spus ca implementarea acestui proiect va conduce la dezvoltarea turismului in zona, la cresterea numarului de turisti si, de aceea, are in vedere si promovarea unor proiecte in sectorul hotelier si agroturistic, pentru a dubla numarul locurilor de cazare.

Marea păcăleală a finanţărilor nerambursabile norvegiene

- Există fonduri nerambursabile, dar nu aveţi nici 1% şanse să le accesaţi! - aşa sună "informarea" făcută de Ministerul Economiei şi Finanţelor agenţilor economici din Regiunea Nord-Est în legătură cu existenţa unor finanţări norvegiene nerambursabile

- Aşa-numita informare a avut loc şi în Moldova, după ce firmele din celelalte regiuni au fost înştiinţate cu şase luni în urmă, iar acum proiectele sunt deja depuse

- Firmele din Regiunea Nord-Est au aflat despre existenţa acestei oportunităţi când cererea de proiecte este pe punctul de a expira, în termen de mai puţin de o lună

După jumătate de an de la aducerea la cunoştinţa mediului economic din Bucureşti a oportunităţilor de finanţare oferite de două programe norvegiene de cooperare, managerii de instituţii private şi publice din Regiunea Moldovei au aflat ultimii din ţară despre existenţa acestor fonduri. Faptul că suntem ultimii care află despre oportunitatea obţinerii unor fonduri nerambursabile nu ar fi chiar atât de grav dacă cererea de proiecte nu ar fi pe punctul de a expira, în termen de mai puţin de o lună.

Astfel, banii sunt deja ca şi absorbiţi prin proiecte depuse, în număr destul de mare, din informaţiile Ministerului de Finanţe, de către oameni de afaceri din celelalte regiuni ale ţării, unde s-au organizat întâlniri de informare încă din luna noiembrie a anului trecut.

Vestea bună: "se dau bani"; vestea proastă: "nu aveţi şanse să-i obţineţi"

Neştiind că sunt, practic, luaţi în râs de către organizatori, aproximativ 60 de reprezentanţi ai mediului economic, dar şi ai sectorului public din cele şase judeţe ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est au participat, miercuri, 14 mai 2008, la Seminarul Regional de Promovare a Programului Norvegian de Cooperare şi a Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) pentru România.

Manifestarea a avut loc la Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi, în prezenţa Ambasadorului Norvegiei în România, Qystein Hovdkinn, şi a prefectului Marius Bodea, printre organizatori numărându-se gazda manifestării, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Ambasada Norvegiei în România şi Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Vestea bună dată celor prezenţi este că cele două fonduri însumează aproximativ 100 milioane de euro ce ar putea să intre în economia şi societatea românească, în general, pe bază de proiecte eligibile.

Vestea proastă pentru posibilii beneficiari din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, care au aflat ultimii de existenţa acestor fonduri este că, pentru Programul Norvegian de Cooperare, cererea de proiecte expiră la sfârşitul lunii mai, iar pentru Programul SEE, se mai primesc proiecte până la data de 13 iunie 2008.

Ministerul de Finanţe a discriminat accesul Regiunii Moldova la banii SEE

Termenele atât de scurte fac, practic, imposibilă realizarea unui proiect, conform tuturor exigenţelor din ghidul solicitantului, găsirea unui partener de implementare în Norvegia şi depunerea la Ministerul de Finanţe.

În mod paradoxal, la acest seminar, practic inutil, auditoriul din Regiunea Moldovei a fost mai activ decât la alte manifestări organizate pentru popularizarea fondurilor nerambursabile, de exemplu.

Prin oferirea de informaţii în mod discriminatoriu de la o regiune la alta, Ministerul Economiei şi Finanţelor, împreună cu ceilalţi organizatori, a restricţionat accesul agenţilor economici din Moldova la cei circa 100 milioane de euro, bani care ar fi putut contribui la reducerea disparităţilor socio-economice, atât de des trâmbiţate, dintre Regiunea de Nord-Est şi celelalte zone ale ţării.

Beneficiari eligibili: instituţiile publice, companiile şi ONG-urile

Atât Mecanismul Financiar SEE, cât şi Programul Norvegian de Cooperare sunt concepute pentru a susţine coeziunea economică şi socială în Europa prin creştere economică şi dezvoltare durabilă. În rândul aplicanţilor eligibili se înscriu instituţiile publice şi private, companiile şi organizaţiile neguvernamentale din România.

Sesiunea de deschidere a seminarului a oferit participanţilor o perspectivă practică asupra modului în care operează cele două mecanisme financiare şi informaţii privind criteriile de eligibilitate, procedurile de depunere a proiectelor şi de acordare a finanţării.

50,5 milioane de euro, cu "termen de valabilitate" redus

Primul program de finanţare prezentat a fost Mecanismul Financiar SEE ce operează pe baza acordului de includere a României în Spaţiul Economic European (SEE), semnat în luna iulie 2007. Prin Acordul SEE, trei ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, participă la Piaţa Internă Comună.

"În ceea ce ne priveşte, prin Mecanismul Financiar SEE, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein oferă 50,5 milioane de euro României, până în aprilie 2009, iar 95% din totalul acestor sume, adică 47,5 milioane de euro, reprezintă contribuţia Norvegiei. Mecanismul Financiar SEE operează pe baza unor reguli asemănătoare celor impuse de programele Uniunii Europene, pentru fondurile structurale, adică pe bază de proiecte, cereri de finanţare întocmite conform unui ghid al solicitantului, trei etape de evaluare, decontare în tranşe, defalcare pe costuri eligibile şi neeligibile", a afirmat Ştefan Ciobanu, director în cadrul MEF.

Cofinanţarea variază între 10-40%, în funcţie de beneficiar

Reprezentantul Guvernului a menţionat, în treacăt, faptul că cererea de proiecte lansată de MEF, încă de anul trecut, se va închide pe 13 iunie 2008. Discutarea şi aprobarea dosarelor se va face până pe 30 aprilie 2009, iar implementarea proiectelor declarate admise trebuie încheiată până pe 30 aprilie 2011.

MEF, prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, va realiza primele două etape de evaluare a aplicaţiilor depuse spre finanţare, etapa decisivă în stabilirea proiectelor câştigătoare desfăşurându-se la nivelul instituţiilor europene. Finanţarea nerambursabilă minimă pe proiect oferită este de 250.000 euro, iar cea maximă, de 5 milioane euro. Cofinanţarea pe care o aduc beneficiarii de fonduri variază între 10%-40% din valoarea proiectului, în funcţie de tipul de beneficiar (10% cofinanţare pentru ONG-uri).

Despre mecanismul de folosire a banilor europeni, Ştefan Ciobanu a precizat că beneficiarii cheltuie, în prima fază, cofinanţarea, apoi primesc un avans de 10% din valoarea proiectului, iar în continuare, se va merge pe principiul decontării cheltuielilor beneficiarului.

Programul Norvegian de Cooperare, "uite-l, dar nu mai e!"

Cu toate că, iniţial, termenul limită pentru depunerea cererilor de finanţare pe Programul Norvegian de Cooperare era acelaşi ca pentru fondurile SEE, administratorul programului, "Innovation Norway", a scurtat data cu două săptămâni, din cauza numărului mare de proiecte deja depuse.

Programul Norvegian de Cooperare, pune la dispoziţia României asistenţă financiară suplimentară în valoare de 48 milioane de euro, pentru finanţarea de proiecte în România.

Anne Lise Rognlidalen, reprezentantul "Innovation Norway", a recunoscut faptul că această alocaţie financiară este deja acoperită de cererile depuse, până în prezent, însă a făcut totuşi o prezentare şi pentru auditoriul din Moldova.

"Programul Norvegian de Cooperare se concentrează pe identificarea proiectelor mature, dezvoltate în concordanţă cu strategiile regionale şi locale de dezvoltare, şi care au capacitatea de a genera un impact major. În cazul proiectelor depuse în parteneriat, se aşteaptă ca acestea să contribuie la întărirea cooperării durabile între o serie largă de entităţi din ţările donoare şi cele din ţara beneficiar", a declarat Anne Lise Rognlidalen, consilier comercial în cadrul Ambasadei Regale a Norvegiei/Innovation Norway.

Domenii şi subdomenii de interes pentru Mecanismul Financiar SEE

Mecanismul Financiar SEE se adresează cu prioritate următoarelor domenii
I. Protecţia mediului
- Sprijinirea biodiversităţii şi a rezervelor naturale, inclusiv folosirea durabilă a resurselor de apă;
- Sisteme de monitorizare pentru apele de suprafaţă, apa uzată şi poluarea aerului;
- Reducerea poluării apelor rezultată din activităţile miniere;
- Dezvoltarea colectării sustenabile a apelor uzate şi promovarea sistemelor de reciclare;
- Consolidarea prevenirii inundaţiilor;
- Întărirea managementului integrat al zonei costiere;
- Dezvoltarea resurselor de energie regenerabile, inclusiv energia geotermală şi hidro

II. Dezvoltarea resurselor umane
- Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice centrale şi locale, inclusiv în ceea ce priveşte planificarea integrată şi folosirea tehnologiei informaţiei;
- Dezvoltarea instrumentelor şi a bazelor de date pentru planificare teritorială;
- Sprijinirea schimburilor şi a cursurilor de pregătire pentru studenţi şi profesori din sistemul preuniversitar şi universitar între instituţiile relevante din România şi statele SEE;
- Consolidarea societăţii civile prin înfiinţarea unui fond pentru ONG-uri
- Promovarea dialogului social;
- Creşterea competenţelor în sectorul justiţiei şi afacerilor interne;
- Dezvoltarea atractivităţii, accesului la şi a participării la educaţia vocaţională şi pregătirea profesională.

III. Sănătatea şi protecţia copilului
- Sprijinirea copiilor aflaţi în situaţie de risc;
- Reabilitarea clădirilor, modernizarea echipamentelor şi a sistemelor manageriale;
- Implementarea măsurilor preventive pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos;
- Prevenirea şi îmbunătăţirea tratamentelor pentru bolile transmisibile (HIV/AIDS şi TB);

IV. Conservarea patrimoniului cultural european
Informaţii detaliate despre acest program se regăsesc pe paginile de internet www.fonduri-ue.ro/eeagrants şi www.eeagrants.org.

A primit un porc pentru „servicii sexuale”

Prostituţie

Două tinere din zona Rădăuţi sunt cercetate sub acuzaţia de prostituţie după ce au „servit” mai bine de o sută de clienţi. Trebuie remarcat că una dintre acestea, L. S., în vârstă de 23 de ani, originară din Suceviţa, a primit de la un bărbat un porc, ca plată pentru partidele de amor.

Totul a pornit în urmă cu câteva luni, când poliţiştii rădăuţeni au început să o monitorizeze pe tânăra amintită mai sus. Ea îşi racola clienţii dintr-un local din Milişăuţi, din zona caselor de vacanţă de la Suceviţa, de pe raza comunei Marginea şi chiar din municipiu. Pentru partidele de sex tânăra percepea între 20 şi 70 de lei, dar au fost cazuri când a primit îmbrăcăminte, telefoane mobile, ba chiar şi un porc de la un amator de plăceri din Bădeuţi.

Deşi o perioadă a „lucrat” singură, femeia din Suceviţa a făcut echipă cu o altă tânără, de 18 ani, T.G., din Poieni-Solca, care la fel ca şi „colega” mai în vârstă îşi recruta partenerii de amor din Suceviţa şi din comuna Marginea, cu menţiunea că tânăra a mai fost cercetată pentru prostituţie în urmă cu trei ani.

Şeful biroului Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Rădăuţi, inspector Gheorghe Lemnariu, a precizat că tinerele riscă o pedeapsă de până la trei ani de închisoare.

Soţia lui Mihai Albu vrea să i-o tragă Monicăi Columbeanu

Deşi au plictisit poporul cu cearta care le-a pătat frumoasa prietenie, pe care-au întreţinut-o aproape doi ani, Iulia Albu şi Monica Columbeanu continuă să-şi scoată ochii, prin corespondenţă, informează cotidianul Atac.
După ce şi-au aruncat vorbe jignitoare în presă, au trecut la indiferenţa manifestată reciproc, cu precădere la evenimentele mondene. Nu s-au scuipat, dar mult nu mai aveau până s-o facă. În această perioadă a existenţei lor, în care nu ştiu ele care e mai deşteaptă, încearcă să şi-o tragă de la distanţă, prin reuşitele profesionale şi familiale înregistrate. Mai puţin mediatizata doamnă Albu încearcă să-i dea soţiei lui Irinel lovitura de graţie, prin apariţia într-un realityshow, realizat despre propria sa viaţă.
Propunerea nu a venit din partea unei televiziuni, ci a fost ini- ţiativă personală a fostului manechin, cel mai probabil din dorinţa de a-i lua faţa fostei sale prietene. Iulia Albu a început deja filmările pentru serialul în care îşi dore şte să apară, însă în compania unei echipe de filmări a unei case de producţii independente. Surse din apropierea consoartei designerului de pantofi Mihai Albu ne-au povestit că blonda ar fi declarat c-o să facă tot posibilul ca acest episod pilot să fie cumpărat de una dintre televiziunile naţionale sau particulare, chiar dacă asta înseamnă să dezvăluie multe dintre secretele ce ţin de fosta sa carieră de model sau amănunte din intimitatea ei cu Mihai Albu. Potrivit acelora şi surse, designerul n-ar fi fost de acord, din prima, cu tentativa de răzbunare a soţiei sale, dar, în cele din urmă, s-a lăsat influenţat şi chiar a sponsorizat filmarea numărului pilot.

Se cere audierea ministrului de interne în "cazul Olărean"

Deputatul PSD de Suceava, Eugen Bejinariu, a declarat că va cere ca ministrul de interne să fie audiat de Comisia de abuzuri a Camerei Deputaţilor, în „cazul Olărean”. „Vreau să explice Comisiei de ce Poliţia judeţului Suceava nu îşi face datoria în acest caz şi în alte cazuri de acest gen care l-a avut ca protagonist pe Aurel Olărean”, a spus Bejinariu care se întreabă de ce preşedintele Comisiei de abuzuri nu s-a sesizat până acum. De asemenea, parlamentarul social democrat îi cere prefectului Alexandru Băişanu să solicite cât mai repede demararea anchetei în acest caz. Bejinariu crede că Olărean are o problemă psihică şi că se impune o expertiză de specialitate în acest caz. Aminitim că deputatul PD-L de Suceava, Aurel Olărean, candidat la primăria Rădăuţi, este acuzat de Romeo Galan, fiul contracandidatului său de la PNL, Constantin Galan, că l-a ameninţat cu moartea şi că i-a avariat maşina cu un pietroi.

Bejinariu îi cere lui Flutur să-şi asume „faptele huliganice” ale lui Olărean

Eugen Bejinariu îi cere lui Gheorghe Flutur să-şi asume „faptele huliganice” ale deputatului Olărean. „A doua zi după incident Flutur l-a luat de mână pe Olărean şi s-a plimbat prin Rădăuţi în campanie electorală”, a spus Bejinariu. El l-a criticat pe Flutur pentru acţiunile sale mergând până acolo încât „a ameninţat măicuţele stareţe că dacă nu-l vor vota vor avea foarte mult de suferit” şi l-a gratulat cu apelativul „Măria Sa Vodă Flutur”.