miercuri, 19 septembrie 2007

Avantaje şi dezavantaje la pensia privată

• Tinerii care îşi aleg un fond de pensii private la care să contribuie, începând din ianuarie 2008, trebuie să fie atenţi şi la investiţiile pe care această societate le poate face

• Valoarea pensiei private va depinde de felul în care societatea aleasă va şti să ne administreze banii

Tinerii cu vârste de până la 35 de ani care, în următoarele patru luni, îşi vor alege un fond de pensii private obligatorii, trebuie să fie foarte atenţi la investiţiile pe care această societate le poate face. Cu cât investiţiile făcute de administratorul fondului sunt mai profitabile, cu atât cuantumul pensiei va fi mai ridicat.
Pentru angajat înscrierea în acest sistem de pensii nu înseamnă un efort financiar în plus deoarece, din contribuţia de 9,5% care se ducea către pensia publica, 2% vor fi distribuiţi, începând din ianuarie 2008, la un fond de pensii administrat privat. Atunci când va ieşi la pensie, angajatul va lua bani din două surse: din sistemul clasic de pensii de la stat şi din această pensie privată obligatorie. Legea garantează salariaţilor că, la finalul anilor de cotizare, vor primi înapoi cel puţin suma investită, minus comisioanele de administrare a fondurilor.
Aderarea la una dintre companiile avizate pentru pensii private se va face până la data de 17 ianuarie 2008.
Titularul unei pensii private trebuie să completeze un formular, numit Act unic de aderare, căruia i se va ataşa o copie după cartea de identitate. Angajatul, împreună cu un agent de pensii, va completa actul de aderare la fond, act în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile celor două părţi. O copie după actul de aderare va rămâne în posesia participantului.
Fiecare companie are brokeri de pensii care, în următoarele patru luni, vor încerca să convingă cât mai mulţi tineri să devină clienţii lor. La startul Pilonului II, cum mai este numit acest sistem, 14 companii sunt avizate pentru a administra un fond pentru pensiile private obligatorii. Acestea sunt ING, Aviva, Allianz Ţiriac, Omniasig, Interamerican, Prima Pensie, AIG, BT Aegon, Generali, BRD, OTP, BCR, Bancpost şi KD Life. Potrivit legii, fondurile care strâng mai puţin de 50.000 de cotizanţi, după trei ani îşi pierd avizul şi ies de pe piaţă. În acest caz, cotizanţii îşi primesc banii daţi şi se pot orienta oricând către alt fond.

• Statul garantează contribuţiile, nu şi randamentul banilor investiţi

Statul nu poate garanta un anumit nivel al randamentului contribuţiilor unui participant la sistemul de pensii private. În schimb, sistemul garantează contribuţiile, banii plătiţi de salariat), din care se scad comisioanele. Deci, potrivit legii se vor garanta aproximativ 91,5% din banii daţi. Din contribuţia fiecăruia se scad cei 2,5% de la convertirea banilor în unităţi de fond, plus media comisioanelor de administrare de 0,6% pe an timp de 20 de ani.
Cine nu a strâns la împlinirea vârstei de pensionare suma minimă necesară pentru primirea unei pensii private (sumă care va fi făcută publică în perioada următoare) va încasa banii strânşi în cont într-o singură tranşă sau eşalonat, timp de maxim cinci ani.
La un venit de 1.000 de lei lunar, contribuţia la sistemul de pensii obligatorii reprezintă doar 20 de lei lunar, în primul an. În 2016, contribuţia ajunge la 6%, adică la 60 de lei. O contribuţie lunară de 60 de lei, timp de 25 de ani, la un fond de pensii private, ar putea asigura, în cazul bărbaţilor, o pensie medie de 420 de lei pe lună, timp de 15 ani. În cazul femeilor, suma va fi mai mică în medie cu 30% pentru că femeile ies la pensie mai devreme decât bărbaţii (adică la 60 de ani).
Angajaţii în vârstă de până la 35 de ani care nu au aderat la un fond de pensii private până pe 16 ianuarie 2008 vor fi distribuiţi aleatoriu, la unul dintre fondurile autorizate. Persoanele care au peste 35 de ani nu intra în loteria pensiilor, ele putând să se înscrie la un fond de pensii şi după 16 ianuarie 2008, condiţia esenţială fiind să nu depăşească vârsta de 45 de ani.

0 comentarii: