O clădire din piatră, cu ziduri crăpate, măcinate de timp, de ploi şi de vînt, aşa sună descrierea Turnului Roşu.
Parte a complexului de monumente armeneşti din Suceava, situat în curtea Bisericii "Sfîntul Simion", turnul este la un pas de a se prăbuşi.
Lucrările de consolidare a Bisericii Armeneşti au început încă de acum trei ani, după un proiect aprobat de Ministerul Culturii şi Cultelor, dar fondurile insuficiente au făcut ca acestea să se desfăşoare cu mare dificultate. Din cele opt miliarde de lei vechi, bani necesari consolidării bisericii, au fost alocate doar 2,5 miliarde, în două tranşe. "Pentru Turnul Roşu nici nu există un proiect atestat de consolidare, ci numai pentru Biserica Armenească, deşi noi am solicitat Ministerului Culturii să vină şi să facă o expertiză tehnică în acest sens. Acesta se află într-un precolaps vizibil, mai ales că se află situat la un nod de circulaţie, la o distanţă foarte mică de stradă", ne-a spus Mihai Bradu, patronul firmei RESTACO, care a început din 2003 lucrările de consolidare la acest obiectiv istoric al Sucevei. În aceeaşi situaţie cu Turnul Roşu se află şi Turnul Lăpuşneanu (din curtea Bisericii "Sfîntul Dumitru"), cel mai înalt edificiu medieval din Suceava.
Biserica "Sfîntul Simion", închisă de aproape 50 de ani
În curtea Bisericii Armeneşti "Sfîntul Simion" s-a găsit o inscripţie, pe o piatră de mormînt, datată 1573, care spune că "acesta este mormîntul preotului Hovhannes, protopopul bisericii, care este fiul lui Donig, ctitorul bisericii". În 1606 a fost construită clopotniţa, iar clădirea bisericii a fost refăcută de Sima, care în armeană înseamnă Simion, de unde i-a venit şi denumirea bisericii. În 1926 a mai fost pusă o piatră de mormînt, a lui Cristea şi Matilda Hagii, care au refăcut biserica, iar în cinstea şi în amintirea ctitorilor au donat cimitirul din curtea bisericii pentru comunitatea armeană din zonă. Singura lor rugăminte a fost ca răsplata actelor lor de binefacere să fie îngrijirea mormintelor unde au fost aşezaţi după trecerea în nefiinţă. În acel cimitir, precum şi în jurul bisericii, au mai fost găsite pietrele de mormînt ale preoţilor care au slujit acolo, după cum este obiceiul armenesc. Acum cimitirul nu mai este numai pentru armeni, a fost deschis şi pentru români, din cauza lipsei locurilor de veci. Puţini sînt cei care mai pot spune că au văzut cum arată în interior Biserica "Sfîntul Simion". Aceasta este închisă de peste 45 de ani, din cauza pericolului de prăbuşire. După cum ne-a spus şi Mihai Bradu, biserica nu are nici un fel de picturi interioare, doar zidurile sînt crăpate, la fel ca şi altarul.
Salvaţi Turnul Roşu!
Filele de istorie amintesc de un mare atac al cavalerilor poloni ai regelui Ion Sobiescki, în apropierea Străzii Armeneşti. În dreptul turnului bisericii armeneşti ridicată de Donig se spune că a avut loc atacul cel mai sîngeros. "Săbiile au zăngănit scurt cînd au fost scoase din teacă, capetele suliţelor au lucit în soare, pregătite să guste din carne, puşcaşii îşi aţinteau ochii spre viitoarele lor victime, iar totul în jur părea că a încremenit pentru cîteva clipe. Strigătul de atac a despicat aerul ca un fulger, izbindu-se de zidurile bisericii şi ale clopotniţei acesteia, iar apoi totul s-a transformat într-un iureş de ţipete, zăngănit de arme, urlete de agonie şi un rîu de sînge. De atîta sînge cît a curs atunci, zidurile clopotniţei deveniseră de-a dreptul roşii, încît, de atunci şi pînă astăzi, i-a rămas denumirea de Turnul Roşu", spune legenda. Din păcate, lipsa fondurilor pot să ducă la prăbuşirea inerentă a bisericii şi turnului armenesc. "S-au făcut expertize şi simulări pe calculator, iar concluzia este că, în cazul unui cutremur de 5 grade pe scara Richter, turnul nu rezistă. Deoarece prezintă un pericol atît pentru biserica din apropiere, pentru că dacă se răstoarnă Turnul Roşu peste acest edificiu degeaba am lucrat la consolidare, cît şi pentru trecători. Dacă nu se alocă fonduri pentru continuarea lucrările de consolidare, ne declinăm orice răspundere", a mai completat Mihai Bradu.
Măsuri imediate
Prima măsură care s-ar impune pentru păstrarea Turnului Roşu "în picioare" este întreruperea circulaţiei în zonă. Deşi demersurile proiectantului care se ocupă de consolidarea bisericii "Sfîntul Simion" au făcut făcute în acest sens cu circa opt ani în urmă, s-au găsit diverse motive pentru care circulaţia nu s-a întrerupt: intervenţia cu dificultate a pompierilor şi îngreunarea traficului. "În acest moment circulă în zonă doar maşini mici, dar cu toate acestea atît pietonii care trec prin zonă, cît şi maşinile sînt expuse pericolului. Trepidaţiile produse de circulaţia maşinilor pot să facă din Turnul clopotniţă o grămadă de moloz", ne-a mai explicat Bradu. Tot el a sugerat preoţilor de la Biserica "Sfîntul Simion" să mute clopotele din Turnul Roşu într-o zonă cît mai îndepărtată de biserica armenească (eventual lîngă bisericuţa de lemn), deoarece rezonanţa produsă de sunetul clopotelor poate să dărîme clopotniţa.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu