luni, 22 octombrie 2007

Parcul Naţional Călimani, o frumuseţe selenară


Timp Liber



calimani.parcParcul Naţional Călimani se află în nordul Carpaţilor Orientali, în masivul cu acelaşi nume. Cu excepţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, este cea mai nordică arie protejată de acest tip din România. Staţiunea Vatra Dornei este cel mai important punct de plecare pentru turiştii care vizitează aceste locuri.

Principala caracteristică a zonei Călimanilor este dată de un element geologic, anume de prezenţa masivă a rocilor eruptive care creează un peisaj deosebit. Aceşti munţi sunt vulcanici, formaţi în urma a două faze eruptive majore. Eroziunea care a urmat a dat naştere unor formaţiuni geologice spectaculoase, precum complexele de stânci numite “12 Apostoli” sau “Pietrele Roşii”.

În ceea ce priveşte flora, în acest parc naţional putem găsi multe specii rare. Printre acestea se afla ceapa de munte (Allium victorialis), oiţele (Anemone narcissifolia), potiraşele (Soldanella montana) şi ochiul găinii (Primula minima). Exista şi o specie endemică şi care se găsea numai în acest masiv, anume Linnaea borealis, dar din 1995 nu a mai fost găsită.
Pe soluri de natură vulcanică apare frecvent smârdarul (Rhododendron myrtifolium).

Dintre animale, au fost identificate 236 de specii de nevertebrate, ce trăiesc mai ales în sol, în pădurile de conifere. Studiul lor a evidenţiat 7 specii noi pentru ştiinţă şi 3 specii care erau semnalate, până acum, numai în Alpi. calimani
Între păsări, atracţia principala este cocoşul de mesteacăn (Tetrao tetrix), specie foarte rară în România. Mamiferele sunt reprezentate, în principal, de specii precum ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphos), mistreţul (Sus scrofa), căpriorul (Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), jderul de copac (Martes martes) şi râsul (Lynx lynx), ultimele trei fiind considerate specii periclitate.

Zona Munţilor Călimani este una dintre cele mai puţin populate regiuni montane din România. Ea este însă, totodată, şi una dintre cele mai ameninţate din pricina intervenţiei omului, urmare a existenţei unei foste exploatări de sulf de sub vârful Negoiul Românesc. În prezent, se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus în urma exploatării sulfului.

0 comentarii: