Parcările obligatorii lângă clădirile noi, un vis spulberat pentru Suceava

• Consiliul Local Suceava nu a adoptat un proiect de hotărâre care dacă ar fi întrunit numărul necesar de voturi ar fi obligat pe cei care ridicau diverse construcţii în municipiul Suceava să asigure un anumit număr de locuri de parcare • surprinzătoare este poziţia unor oameni cu o anumită influenţă în administraţia locală care au recunoscut că lipsa locurilor de parcare este o problemă, dar invocând diverse argumente, au preferat să nu voteze acest proiect

Consiliul Local Suceava a respins în şedinţa de ieri proiectul de hotărâre privind stabilirea unui număr minim de locuri de parcare atunci când se vor emite autorizaţiile de construire. La şedinţa de ieri a deliberativului local sucevean au participat toţi cei 23 de aleşi locali, dar numai 9 au votat în favoarea proiectului iniţiat de consilierii democrat-liberali Monica Loredana Săndulescu, Cristina Iordăchel şi Niculai Barbă. Trei dintre consilieri au votat împotrivă şi 11 s-au abţinut. Pentru că proiectul nu a întrunit numărul minim de 12 voturi pentru a putea fi adoptat, cei care vor construi de acum încolo vor putea ridica tot felul de clădiri în oraş fără a se interesa de un minim număr de locuri de parcare.
Cel puţin surprinzătoare a fost poziţia unora dintre persoanele care au o anumită influenţă în ce priveşte politica şi administraţia locală. Acestea au recunoscut că este o problemă în oraş lipsa locurilor de parcare, dar au căutat din răsputeri să invoce diferite motive pentru a nu vota proiectul de hotărâre. Spre exemplu, viceprimarul liberal Angela Zarojanu a afirmat că problema o reprezintă locurile publice de parcare, nu cele de la clădirile care se fac prin investiţii private. Ea a mers până acolo încât a afirmat că "nu câştigăm nimic pentru municipalitate dacă mai creem spaţii de parcare la clădirile particulare".

• zeci de cazuri de clădiri unde ar fi trebuit construită o parcare

Ne permitem să o contrazicem şi să-i aducem argumente chiar din "buricul târgului". Astfel, vizavi de autogară s-a dat autorizaţie pentru construcţia a două clădiri din sticlă care au ca destinaţie spaţii comerciale şi de birouri. La niciuna dintre aceste clădiri nu este prevăzut nici măcar un loc de parcare. Pe strada Mihai Viteazul, în apropiere de Colegiul Naţional "Petru Rareş" s-a construit o clădire care are aceeaşi destinaţie, dar care nu are niciun loc de parcare. Clădirea care se va ridica vizavi de florăria din staţia din centrul Sucevei va fi tot pentru birouri, dar are aceeaşi problemă cu locurile de parcare. Multe dintre bisericile ridicate după 1989 nu au un număr mare de locuri de parcare. Bănci precum Bancpost, BCR, BRD, Transilvania şi altele se confruntă cu aceeaşi problemă. Până şi Primăria al cărei sediu a fost, iniţial, conceput pentru Banca Agricolă - ulterior cumpărată de cei de la Reiffeisen - este deficitară în privinţa locurilor de parcare. Centrul comercial Zimbru are noroc doar pentru că este situat în imediata vecinătate a hipermarketului Kaufland, care are o parcare de circa 300 de locuri şi nu de puţine ori clienţii de la Zimbru merg să parcheze la Kaufland. Fireşte că exemplele pot continua cu blocurile de locuinţe pentru care nu s-a făcut niciun loc de parcare sau, uneori, doar câteva locuri de parcare. Motivul pentru care acest lucru este o problemă "publică" - după cum le place unora să o considere - este tocmai faptul că dezvoltatorilor imobiliari li s-a permis să nu dea prea mulţi bani pentru parcări lângă blocurile de locuinţe. În consecinţă, proprietarii apartamentelor au fost nevoiţ să îşi parcheze maşinile pe trotuare sau pe spaţiile verzi şi abia din această cauză problema lipsei locurilor de parcare de la noile imobile a devenit una "publică". Este interesant de analizat unde îşi vor putea parca maşinile toţi proprietarii apartamentelor din blocul privat de locuinţe care se construieşte lângă Colegiul Tehnic "Samoil Isopescu". Nu mai puţin interesantă este o analiză a problemei locurilor de parcare pentru alte blocuri private de lângă Gara Burdujeni, din Obcine sau chiar cel de lângă autogara din centru. Spunem acest lucru pentru că, de regulă, cei care îşi permit să dea zeci de mii de euro pentru un apartament - chiar şi dacă îl iau în rate - îşi vor permite să cumpere măcar o maşină de câteva mii de euro.

• dispute de orgolii cu argumente sterile lasă oraşul fără parcări

Trebuie spus că nu numai Angela Zarojanu s-a opus adoptării proiectului privind locurile minime de parcare. Social-democratul Virginel Iordache a mers până acolo încât să afirme că proiectul a fost o diversiune şi a fost conceput tocmai pentru a nu fi votat şi a se câştiga capital politic. Chiar şi în aceste condiţii, nimeni nu l-a împiedicat pe Virginel Iordache sau pe alţi colegi de-ai săi, cum ar fi Cornel Caşu, să aducă amendamente sau să facă alt proiect, nu doar să semnaleze neclarităţi şi atât. Nu mai puţin surprinzătoare este poziţia liberalului Mihai Aurel Steiciuc, care a considerat că proiectul are o latură negativă pentru că dacă ar fi adoptat se crează o inechitate între cei care locuiesc în blocurile vechi şi care nu au parcări şi cei care locuiesc în blocurile noi. Cu alte cuvinte, dacă standardele comuniste nu impuneau un anumite număr de locuri de parcare la vechile blocuri, nici cele ale unei localităţi dintr-o ţară membră a Uniunii Europene nu ar trebui să aibă ca obligativitate un număr minim de locuri de parcare.
Menţionăm însă că Niculai Barbă a avut o intervenţie nepotrivită, acuzând de abuz în serviciu funcţionarii din Serviciul de urbanism al Primăriei pentru că în raportul de specialitate anexat proiectului de hotărâre a fost exprimată o părere contrară lui. Asta în condiţiile în care serviciile de specialitate din cadrul primăriei trebuie să se pronunţe cu privire la oportunitatea sau legalitatea unui proiect de hotărâre. Din acest punct de vedere, criticile social-democratului Ovidiu Donţu au fost întemeiate, dar numai în această privinţă.

• prevederi din proiect

Neadoptarea proiectului reprezintă o pierdere pentru urbanism şi circulaţia rutieră din oraş şi aşa vai de capul lor, dar şi un semnal pentru "întreprinzătorii privaţi", cum că încă mai merge să construiască blocuri şi spaţii comerciale fără să asigure locuri de parcare suficiente pentru locatari sau pentru clienţi.
Dar ce prevedea acest proiect? În primul rând, numărul minim de locuri de parcare era stabilit în funcţie de destinaţia construcţiei. Spre exemplu, noile construcţii administrative urmau a fi prevăzute cu câte un loc de parcare pentru 10 salariaţi plus un spor de 20 % pentru invitaţi. Pentru construcţiile de locuinţe era prevăzut câte un loc de parcare la o locuinţă unifamilială cu lot propriu. În cazul apartamentelor din locuinţe semicolective cu acces propriu şi lot folosit în comun, atunci trebuia asigurat câte un loc de parcare pentru fiecare apartament. În cazul blocurilor de locuinţe cu acces şi lot comun, trebuia asigurat minim un loc de parcare la două apartamente.
Pentru toate unităţile de învăţământ se prevedeau patru locuri de parcare la 12 cadre didactice, iar pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări de agrement câte două locuri de parcare pentru zece persoane. Pentru construcţiile financiar - bancare câte un loc de parcare la 20 de salariaţi şi un spor de 50% pentru clienţi. Un aspect discutabil este în privinţa construcţiilor de cult care au fost tratate oarecum mai blând. Astfel, pentru biserici se avea în vedere un minim de cinci locuri de parcare.